1,913 matches
-
și PROFESOR Arhitect recunoscut și respectat pentru cariera sa profesională deosebit de valoroasă, conf. univ. dr. arhitect Constantin Lepădatu a desfășurat o bogată activitate didactică în domeniul arhitecturii și urbanismului. S-a născut la 14 aprilie 1949 în satul Crețești, comuna Vidra, județul Ilfov. A absolvit, în 1967, Liceul „Gh. Șincai“ din București și Institutul de Arhitectură „Ion Mincu“ București, în anul 1973. Și-a început activitatea profesională ca arhitect proiectant la U.J.C.M Iași (1973-1975) și la ICPROM Iași (1975-1976
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de tipul „E om bun, păcat că-i jidan” este foarte uzuală, dar ea nu este specifică doar relației dintre români și evrei. Țiganul este adesea obiectul aceluiași tip de regret : „Ce păcat că ești țigan !” (B.P. Hasdeu, Răzvan și Vidra, 1867) ; În contexte istorice cunoscute, românii au fost - la rândul lor - așezați de maghiari În partea „slabă” a ecuației, În locul cumva predestinat evreilor. De acest tratament a avut parte, de exemplu, românul Ioan Slavici, În copilărie (deci pe la jumătatea secolului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În evidență - ca În celebrele Fisiologuri - caracteristicile fiecărui animal și, implicit, ale nației asociate simbolic acestuia : „italianul e leu, germanul acvilă, arabul vier, turcul balaur, armeanul gușter, indul porumbel, sirianul pește, georgianul berbec, tătarul ogar și câne, cumanul leopard, rusul vidră, litvanul taur, grecul vulpe, bulgarul bou, românul pisică, sârbul lup, ungurul panteră, germanul zâmbru, osetinul cerb, sasul armăsar, polonul sobol, evreul viezure, albanezul castor, egipteanul țap, săcuiul caie [= gaie = șoim], circazianul bivol, persul cocor, croatul aspidă” ș.a.m.d. <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Moon din comedia lui J.B. Priesley, Scandaloasa legătură dintre domnul Kettle și doamna Moon (1961), Împărăteasa din poemul feeric Înșir’te mărgărite de Victor Eftimiu (1961), apoi Mama din Pelicanul de Strindberg (1969) și un rol de aleasă ținută dramatică - Vidra din drama istorică Răzvan și Vidra de B.P. Hasdeu (în 1963), alături de Teofil Vâlcu. Rolul Vitoriei Lipan din Baltagul de Mihail Sadoveanu, în înregistrarea radiofonică din 1969, rămâne un moment de referință al teatrului radiofonic. A jucat alături de mari nume
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Scandaloasa legătură dintre domnul Kettle și doamna Moon (1961), Împărăteasa din poemul feeric Înșir’te mărgărite de Victor Eftimiu (1961), apoi Mama din Pelicanul de Strindberg (1969) și un rol de aleasă ținută dramatică - Vidra din drama istorică Răzvan și Vidra de B.P. Hasdeu (în 1963), alături de Teofil Vâlcu. Rolul Vitoriei Lipan din Baltagul de Mihail Sadoveanu, în înregistrarea radiofonică din 1969, rămâne un moment de referință al teatrului radiofonic. A jucat alături de mari nume ale scenei românești: Amza Pellea, Silvia
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
scena căruia a evoluat până în 1906. S-a distins de la început prin conștiinciozitate în studiu și interpretare, perseverență și seriozitate, devenind un interpret de primă mărime. A fost prețuit de Aristizza Romanescu pentru rolul Sbiera din drama istorică Răzvan și Vidra de B.P. Hasdeu, în care au jucat împreună. În rolul bătrânului Stan din drama Plăieșul, logofăt mare de Theodor Codrescu a avut „o creațiune demnă de toată stima”, așa cum l-a caracterizat istoriograful T.T. Burada. Alte roluri apreciate de confrați
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
etern și indefinit Dumnezeu". Opera literară viabilă a lui Cantemir este Istoria ieroglifică, adevărat Roman de Renard românesc, asupra tâlcului politic al căruia, destul de străveziu, s-a insistat cu exces. Corbul (Brîncoveanu), epitropul păsărilor, a dat poruncă să se înlăture Vidra (Const. Duca) de la epitropia dobitoacelor și să se înscăuneze Struțocămila (Mihai Racoviță). Vidra se apără ținând un discurs după toate regulile retoricii ("Vestita axiomă între cei fizicești filosofi este că cel deasemenea iubește pre cel șie deasemenea..."), Bâtlanul denunță caracterul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
adevărat Roman de Renard românesc, asupra tâlcului politic al căruia, destul de străveziu, s-a insistat cu exces. Corbul (Brîncoveanu), epitropul păsărilor, a dat poruncă să se înlăture Vidra (Const. Duca) de la epitropia dobitoacelor și să se înscăuneze Struțocămila (Mihai Racoviță). Vidra se apără ținând un discurs după toate regulile retoricii ("Vestita axiomă între cei fizicești filosofi este că cel deasemenea iubește pre cel șie deasemenea..."), Bâtlanul denunță caracterul amfibiu al Vidrei, care la rîndu-i ironizează dubla înfățișare a Bîtla-nului, "pasăre de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de la epitropia dobitoacelor și să se înscăuneze Struțocămila (Mihai Racoviță). Vidra se apără ținând un discurs după toate regulile retoricii ("Vestita axiomă între cei fizicești filosofi este că cel deasemenea iubește pre cel șie deasemenea..."), Bâtlanul denunță caracterul amfibiu al Vidrei, care la rîndu-i ironizează dubla înfățișare a Bîtla-nului, "pasăre de apă sau pește de aer". Un proces identic se iscă cu privire la Struțocămilă (văzută ca animal himeric), care după "socoteala loghicească" "dobitoc cu patru picioare nu este, pasăre zburătoare nu este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Miraculosul oriental din capiștea zeiței Pleonexia făcută din cristal dă pagini vrednice de Ariosto. De o mare fineță de tonuri este desenul de atenții miniaturale al Cameleonului. Romanul colcăie de astfel de măiestrii caligrafice, precum este exuberant în expresii plastice. Vidra e "jigania cu talpă de gâscă, cu colții de știucă", "vulpea peștelui și peștele vulpii". Dulful (balena) e "porc peștit" și "pește porcit". În cursul operei sunt și numeroase "eleghii" în aceeași cadență populară și cu o nespus de inteligentă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
putem cita ca mai plastic un prânz de leproși vagabonzi: Aduce fiecare Nemăcinate grâne Cu sine pe spinare Servind în loc de pîne Bucata-i de mâncare Cu vrun ciolan de câne La prânzul canibal: Sau un picior de cal! Răzvan și Vidra, singura piesă viabilă, pare a fi ecoul unui complex de inferioritate, căci Hasdeu avea o mică vână de sânge evreiesc. Ea e drama individului apăsat de prejudecată publică. Răzvan e un țigan de ispravă, cu știință de carte, român prin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
orișicum pîn-acilea din mila dumnezeiască, Noi n-am avut nici un vodă... știi!... Țara o să cârtească, Ce să-i faci!... Mai bine hatman. Să nu fi fost tată-tău!... Drama rămâne oricum foarte originală și nu figura de femeie bărbătoasă a Vidrei, care împinge pe erou pe calea ambițiilor, oferă problema centrală. Răzvan însuși e un om de voință și dacă ezită, face aceasta din cauza unei măsurări juste a condițiilor. El știe că un țigan nu poate pătrunde și noi înșine vedem
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
descoperite la Strachina - Dorohoi și Cuina Turcului, Criș, Gura Baciului, Valea Lupului, Leț, Hîrșova, Căscioarele, Crușova, Cu-cuteni, Cîrcea, Icoanele, Boian, Drăgușeni, Gorban, Gumelnița, Hamangia, Hăbă- șești, Hotărani, Ostrovu Corbului, Parța, Petrești, Rastu, Ruseștii Noi, Soroca, Tăr-tăria, Tisa, Tîngaru, Turdaș, Vădastra, Vidra, Vînătorii Mici și altele sînt numeroa- sele vetre ale veșnicie noastre știute dar ascunse în umbra unor interese meschine sau a unor ideologii deșarte care ne-au mutilat grav identitatea națională. În anul 1961 s-au descoperit la Tărtăria, județul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fragmente din opera câtorva autori dramatici importanți români și străini, însoțite de o cronică a reprezentației scenice, de o prezentare succintă a dramaturgului și a subiectului piesei: I. L. Caragiale (O scrisoare pierdută), Liviu Rebreanu (Plicul), B. P. Hasdeu (Răzvan și Vidra), Victor Eftimiu (Thebaida), N. Kirițescu (Un erou), ca și Poveste de iarnă de Shakespeare, Căsătoria de N. V. Gogol, Prietenii de Victorien Sardou, Heidelbergul de altădată de G. Mayer Förster, în traducerea lui Ovid Densusianu. Se inserează, de asemenea, Câteva date
TEATRUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290114_a_291443]
-
echipe și am arestat câțiva comuniști, că erau mulți la noi. I-am dus, i-am băgat Într-un beci acolea. Și am arestat șeful de post, am luat armamentul... Asta am făcut... Și vorbisem și cu bacii ăia de pe la Vidra, cu alde Chirian... cu mai mulți, să Începem ceva și să mergem la Focșani să ne cerem drepturile. Și s-au adunat de prin toate comunele: Spinești, Tulnici, Păulești, Nereju... Din Nereju au fost mai mulți ca peste tot. Da
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ne cerem drepturile. Și s-au adunat de prin toate comunele: Spinești, Tulnici, Păulești, Nereju... Din Nereju au fost mai mulți ca peste tot. Da’ n-a trecut nimeni la acțiune, numai noi, Bârseștii. Și am vorbit la telefon la Vidra, da’ nu se făcuse nimic, că zicea să vină cu ajutor, cu aviație... și n-a fost nimic. Da’ era deja Securitatea la Vidra! Dacă am văzut asta... cum am avut armamentul... am fugit În munte. În munte, toți ciobanii
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Da’ n-a trecut nimeni la acțiune, numai noi, Bârseștii. Și am vorbit la telefon la Vidra, da’ nu se făcuse nimic, că zicea să vină cu ajutor, cu aviație... și n-a fost nimic. Da’ era deja Securitatea la Vidra! Dacă am văzut asta... cum am avut armamentul... am fugit În munte. În munte, toți ciobanii care au fost cu oile la târle le-a adus În sat... și au văzut că acasă bătea părinții, pe alde frate-meu, pe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Erau borfași. Eu eram mititel. În anii aceia ați avut simpatii politice? Eu nu am făcut politică și nici tata nu a făcut. Asta a fost colectivizarea forțată. Păi ce, io am făcut politică?! În anii ’50, În zonă, spre Vidra, Bârsești, au fost revoltele țărănești... Ce știți despre ele? Eu știu doar că am stat cu mulți din ei În pușcărie, da’ când a fost răscoala nu știu... Am stat cu ei În pușcărie, i-am găsit acolo În pușcărie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
despre ele? Eu știu doar că am stat cu mulți din ei În pușcărie, da’ când a fost răscoala nu știu... Am stat cu ei În pușcărie, i-am găsit acolo În pușcărie. Unul Boștog, Neculai Bacrea... Erau de dincolo de Vidra, Bârsești. Au fost mai mulți ei... Au fost fugari În munți. Am stat cu ei... Dumneavoastră când ați fost arestat ați avut proprietate, pământ? Nu am avut atunci... Eram necăsătorit, și pământul era la părinți, două hectare de pământ. Puțin
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Valea Mare 310 Valea Neagră 174-175 Valea Nistrului (Nistru) 63, 78, 186, 225 Valea Țării 353 Valea Vișeului 160 Vatican 249, 253 Vața 41, 42 Văcărești 45-46, 71, 74, 148-149, 210, 214, 256, 280, 365 Veliar (Grecia) 106 Venus 109 Vidra 354, 368 Viena 193 Viișoara 264 Vișeul de Jos 163, 180 Viștea 131, 229 Vladimir (comuna) 365 Vladimirești 350, 370 Vlădești 300 Vulturu (comuna) 361 W Washington 312 Z Zau 207-208 Zăvideni 300, 306 Zăvoieni 317 Zdrenjanin 61
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
prin cuvinte „grele”, nepotrivite. La fel și melancoliile. O scurtă reflecție (despre cum pătrund ca piatra în apă gîndurile negre în om) și cîteva note de peisaj sînt singurele lucruri bune pe care le-am reținut. *Carmen se imaginează o Vidră. „Dacă aș fi făcut teatru, asta aș fi dorit să joc”, îmi declară. Și imediat mă întreabă: „Nu găsești că mi s-ar potrivi?” Ezit să-i răspund, cumpănesc cu mîinile ceea ce-ar urma să spun. „Mon cher, nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mi s-ar potrivi?” Ezit să-i răspund, cumpănesc cu mîinile ceea ce-ar urma să spun. „Mon cher, nu mă cunoști, reia ea. Sînt o tipă țeapănă. Puțini bărbați găsesc o astfel de femeie quotidiennement. Poate niciodată în an!” Vidra noastră nu e fericită. Are probleme cu Răzvan al ei. Acesta - ține să precizeze - „fizic are ceva din personaj, dar n-are caracter”. „Domnu’ uită că e tată de familie și se consacră exclusiv - la Brăila - «artei»!” Tac, sînt aluzii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vă sară În ajutor spre a le putea publica. Jules a jucat În multe piese pe care le-am pus eu În scenă. Fotografia cu căciulă brumărie, pe care cred c-am văzut-o În „Interferențe” este din „Răzvan și Vidra” al meu. Era un om de o bunătate și pace interioară deosebită. Cât s-a bucurat când i s-a născut copilul. Întorcându-mă la mine, mă pregătesc de Întors acasă În primele zile ale lui martie. Mi-au sporit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
care am fost angajat la Municipal (azi Bulandra) În anul 1950, cu o piesă sovietică „Cui i se supune vremea”, Jules juca pe Ceasornicar, un mare succes, piesa s-a jucat de peste o sută de ori. Apoi, În „Răzvan și Vidra”, era Moș Tănase, răzeș căruia i s-a furat pământul și trebuia să cerșească. Ce demnitate și ce om frumos era, se vedea nedreptatea ce i s-a făcut. Purta o căciulă brumărie care-i dădea o anumită distincție. Era
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dinți, prosop, șampon. Până și halatul de baie era întreg. Poate că îmi dispăruse câte ceva, dar aveam strictul necesar. Până s-a umplut cada, am aruncat niște priviri prin dormitor. Fata stătea tolănită și răsfoia Șuanii de Balzac. — Au existat vidre și în Franța? m-a întrebat ea. — Probabil. — Or mai fi și-acum? Nu știu. Chiar n-aveam de unde să știu asemenea lucruri. M-am așezat pe scaunul din bucătărie și-am încercat să-mi dau seama cine ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]