12,368 matches
-
multă pâine, pitite într-un ungher de cameră, apoi aruncaseră cojile, înfășurate într-o bucată de ziar la WC? Poate uitaseră, poate credeau că fuseseră iertate, poate credeau că și credința este la fel ca un obicei cum era culesul viei sau scopitul porcului? Discutase atât de multe cu Elena, zi de zi, seară de seară și totuși atât de puțin o cunoscuse! Putea ea oare să creadă în legătura ei secretă cu Ovidiu așa de neașteptată, de spectaculoasă, care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
probleme, sunt mai mare ca tine, mă descurc, în mersul trenului, la 6, pe altă rută decât cea cunoscută, mi-am dorit să fiu un cocoș într-o ceată de găini sau omul ăla care stătea singur în grădină, în vie, în picioare și nu făcea nimic, se îngustase universul doar la mine, nu știam ce să fac doar cu mine și mi se făcuse brusc poftă de miere. Am tot timpul miere de-atunci și lui Pinochio îi place foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
diminețile sunt foarte reci. Codrul a rămas fără cântăreții cei vestiți. Unele animale sălbatice au început să-și facă provizii pentru iarnă. Altele își strâng fân pentru ca bârlogul să le fie cald. Oamenii și-au strâns toate recoltele. Au cules viile, pline de struguri, au umplut hambarele cu porumbul galben și grâul brun gălbui, au cules livezile cu mere roșii și pere galbene, cu gutui mari și pufoase. Curând toamna va pleca și în locul ei va veni iarna cu veșmânt alb
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
val de brumă argintie s-a așternut peste copaci, peste case, peste cărările și potecile neumblate și neștiute ale codrului. În solul ogoarelor are loc logodna semințelor cu lutul bătrân. De pe dealuri, țăranii au cules rodul bogat al viței de vie. Toate viețuitoarele se găsesc într-o continuă mișcare și se pregătesc pentru sezonul rece; la fel și păsările care sunt într-o continuă forfotă, făcându-și planul pentru călătoria spre țările calde. Rânduiți în unghi cocorii își încep pribegia: fâlfâituri
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ogoare, dar și prin pădurile care aveau în răstimpuri înfiorări rare. Ca în fiecare an, oamenii au întâmpinat cu bucurie toamna, ca pe o sărbătoare a belșugului. Ea și-a lăsat vălul de brumă argintie și prin frunzele ruginii ale viilor, dar și prin lanurile pustii. Odată cu toamna, a pătruns cu sfială și vântul hoinar care a făcut să tremure podoaba zdrențuită a porumbului și să se aplece crengile pline de roade a nucilor bătrâni. Ea s-a ivit pe culmi
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Prestigiul acestui minunat colț de țară este dat de însăși așezarea orașului Huși: ... cu contururi iluzorii / Străjuit de patru dealuri / Încărcate de podgorii ..., locul fiind dintotdeauna frumos și prielnic vieții. Poalele tărăgănate ale dealurilor alcătuiesc un impresionant amfiteatru, cu fagurii viilor învăluindu-te la ceas de toamnă cu adieri de arome, cu sclipiri ale strugurilor în bobițele cărora soarele și pământul și-au cuibărit dogorâtoarea dragoste a tuturor anotimpurilor. Nicăieri natura nu apare mai măreață ca în amfiteatrele înlănțuite, cățărate pe
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
natura nu apare mai măreață ca în amfiteatrele înlănțuite, cățărate pe cele mai înclinate și amețitoare pante, cu totul neeconomice pentru alte culturi, cu excepția viței-de-vie. Podgoria Huși, consemnată în hrisoavele marilor domnitori, de la Ștefan cel Mare care avea cramă și vie domnească la Huși, și-a mărit faima în decursul vremurilor. Crama este cel mai vechi spațiu pentru depozitarea vinului din Huși. Oamenii locurilor au muncit cu trudă și suflet la realizarea vinului. Din primăvară până în toamnă, dealurile din preajmă: Coțoi
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
resemnează în fața destinului și îl acceptă așa cum e el, dar există și tristețea părăsirii paradisului de pe pământ, locurilor dragi. Toți vom muri, fie luați de Mireasa zâmbitoare, fie de luceferii prieteni, fie de căldură și lumină, dar cum spun latinii: Via recta, gloria mundi! 9. COMPOZIȚII ȘTIINȚIFICO - FANTASTICE Dincolo de anul 2000 Era o zi urâtă de toamnă, toamna anului 1994. Totul era scufundat într-o ceață adâncă. Ploua. Frunzele copacilor cădeau una câte una pe pământul îmbibat de apa ploii. Cerul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Am plecat să mă plimb. Sau de tot.” Carevasăzică plecase. În timp ce el dormea. Mai degrabă ațipise câteva minute. Singur În toată casa. Doamna Ster era, ca În fiecare an de o vreme Încoace, la Feldiu. Se ducea acolo la culesul viilor și se Întorcea după Bobotează. În ultima vreme s-au văzut foarte rar. Doamna Ster urca cu tot mai puțin entuziasm „la lecția de franceză” de joi după amiază, trecută În contul chiriei. Am obosit, domnule profesor. Vârsta! Dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și el, a vândut aici și s-a mutat la farmacia din Zușag pe care o moștenise și pe care, la rândul meu, aș fi moștenit-o dacă... Ni s-a lăsat casa și ce aveam În jurul ei: livada și via. Am lucrat la Farmacia nr.56, fostă Zegrea, până la pensie. Cât de firească i se părea acum lui Petru neașteptata apariție a bătrânului: trecând prin zid ca printr-o ușă secretă, sfidând noua destinație și Împărțire a unui spațiu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
gustul aspirinei era cel cunoscut, ci și inventarul sumar al lucrurilor pe care memoria le restituia Într-o ordine Întâmplătoare: mărul care se usca lângă cișmea, pereții scorojiți ai casei de peste drum, pe care tremura umbra dantelată a viței de vie, pisica gestantă și chioară a doamnei Lang În drum spre răcoarea stătută a magaziei de lemne, gardul smolit al curții de păsări, sânii strălucitori și grei ca niște dovleci ai Anitei lângă tufele de afini și, undeva, ca o baliză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Iolanda trăise starea de acum a lui Petru, cu o seară Înainte, În Restaurantul Gării vechi unde o zărise intrând să-și cumpere țigări, În drum spre casă, dusă pe gânduri, singură, Înfrigurată. Astăzi Însă era cu totul altă femeie: vie, caldă, energică, tandră sau ironică, voluntară sau bovarică și toate astea se văzură Într-o plimbare de zece minute. Cu un necunoscut... În Piața Carolina, seducătoare ca ea, arătându-se doar cui știa să o privească, doar cui știa să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
viselor și al amintirilor ar putea fi coșul pieptului. Explicația părea cât se poate de Întemeiată, dat fiind faptul că, ori de câte ori Își sprijinea bărbia În piept și Întindea picioarele, tot mai obosite și neascultătoare În timp ce palmele bătătorite de muncă În vie și grădină se bucurau de răcoarea plăcută a brațelor de furnir de nuc ale fotoliului, i se părea că timpul făcea și el o buclă odată cu arcuirea scurtă a cefei Însoțită de obișnuita durere ascuțită și crepitantă: trosnetul crengilor subțiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
acompaniată de domnul Húsvágó Însuși care Înțelesese că făcuse totuși o glumă bună. Când lucrurile se calmară, sărută protocolar mâna doamnei Ster. Ieși apoi pe terasă unde Îl aștepta o damigeană cu zece litri de vin de doi ani din via redobândită În instanță de doamna Ster, Împreună cu casa și cu opt hectare de pământ, plus ceva dintr-o pădure În care câțiva copaci doar aveau vârsta ei. De toarta damigenei era legată cu o panglică subțire, roșie, o crenguță de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
rămas nemișcați printre bagaje, gata să primească și o a doua explozie, ultima, nimicitoare. Stolul de grauri ce-și luase zborul În zona silozurilor de porumb fâlfâia din aripi undeva departe, plutea, mai bine zis, ca o lună neagră deasupra viilor. Sfârșitul era aproape și scălda lumea Într-o lumină de o intensitate neobișnuită pentru luna august. Călugărul care aduna bani pentru construirea unei biserici undeva În Moldova Își făcea monetarul printre cruci și mătănii ca să poată da socoteală, la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o herghelie. Apoi un hipodrom. Apoi... Uite și o moară... O moară, știa una de vânzare. Roata morii se-nvârtește, țac, țac, vorba cântecului. Turism rural: pe valută. Cuptoare de pâine ca pe vremuri. Uite și două sticle cu vin. Viile sunt pe nimica. N-a crezut niciodată că arta e bună la ceva și când colo... Un singur tablou nu-i spunea nimic. Îl și neglija de altfel. În mintea lui se legau și dezlegau afaceri. Dacă va da lovitura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
uzurpatorii de ieri sunt justițiarii de azi. Și Încă ceva: viața unui om e mai mult decât un inventar de bunuri. Matei știa prea bine ce voia să spună doamna Ster. Pentru că se Înțelegeau, Îi lucra cu drag pământul și via și Îi aducea lemnele din pădure pe care tot el le tăia pentru foc. Întâi cu fierăstrăul, apoi cu securea. Doamna Ster o prezentase tuturor drept nepoată. De ce faceți asta, doamnă? Ca să am și eu o nepoată și să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cu cureaua, sé vezi tu ce-ți fac eu acasé, sé vezi tu de la mine, Sonia! Ești faté mare, da? vrei méritaté?! Sé vezi tu de la mine faté mare! Sé vezi tu de la mine, Sonia! Am sé te jupoi de vie și am sé pun sare! Ce-ți mai trebuie ție sé vii la școalé? Marité-te și du-te În colhoz! Spuneți și dumneavoastré, Liubovi Andreevna, ce sé facem cu ea? - Ei, si hai spune, Sonia, mécar ți-a fost bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cea mai lungé scaré, féré-ndoialé! Se aplecé, o prinse cu mîinile și Încercé sé o ridice. Dar nu reuși. Cum s-o ridice?, gîndi Nicolai Arsenievici. Nu se gîndise. Va chema, se vede, un elicopter, atunci cînd vine sé stropeascé viile. O va ridica el. O va agéța cu sîrmé de elicopter și o va ridica. Dar parcé nu asta i se pérea lui Nicolai Arsenievici cel mai important. Important era cé el, Nicolai Arsenievici, avea acum cea mai lungé scaré
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
iar cei din urmé ar fi fost mari și obosiți, și ar fi péșit din urmă lor. Șasa se Întreba dacé se vor Întîlni cu toții acolo unde și-au propus sé ajungé, acolo unde, probabil, este un deal sau o vie, sau un lan mare de pépușoi, care nu se mai véd din geam de unde este Șasa și unde ele se pot opri sé se odihneascé. Și dacé ele s-ar Întîlni acolo, sau nu s-ar Întîlni, iar copacii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
a treia „E”, sînt niște dealuri mari, care se véd sub pédurile din depértare. Ele merg Încet și gîfÎie, parcé le vede. Dar cine știe, poate cé vor ajunge, totuși? Poate cé acolo, undeva, unde poate-i un deal, o vie sau un lan mare de pépușoi, va trebui sé se opreascé, sé stea sé le aștepte? Poate cé se vor Întîlni, cine știe? 29 Timpul care trecuse le ocolise viața, céci ei erau Înéuntrul vieții că Într-o cutie puternicé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
de la magazin și se uité la ei prin gard cum ridicé steagul și stau aliniați. Și cînd se lasé seară, rémîn numai educatoarele tinere pe bancé, la mésuțé și se aprind becurile albe-albéstrii și tremuré. Se duse dupé casé, prin vie, În aluniș. Célcé pe o grémadé de hripcé uscaté, atent sé nu alunece În rîpé. Hripca trosni și el se prinse cu mînă de o creangé de corn și piciorul i se adînci În hripcé. O daté la cîțiva ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
nici atît de tare și pe deasupra nu prea fécea crécéni. De fapt, aproape cé nu le fécea deloc. Fécea nuiele lungi și grațioase, din care se féceau bețe de pescuit. Puse sub braț cele doué crécéni și se Întoarse prin vie, Înapoi În ogradé. Le vîrI sub streașiné că sé le dea timp sé se usuce. Trebuie sé fie țări cînd va Întinde pieile pe ele, ca sé nu-și dea drumul și sé i le strice. 59tc "59" Fugi Încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
estimons que ceux-ci ont apporté leur contribution visant à défendre les intérêts de la Roumanie et à promouvoir son prestige de par le monde. C'est d'ailleurs à travers leur action que la Roumanie a pu se manifester dans la vie internationale. Les lecteurs pourront trouver dans cet ouvrage la carte de visite de plusieurs diplomates roumains (une sorte de CV) couvrant la période allant de 1960 à 1990 et même au delà. De même, ils pourront se faire une opinion
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
scientifiques qui sont d'ailleurs à notre honneur, ils ont occupé ou ils occupent toujours d'importantes positions au sein de notre société membres du Parlement, ministres, dirigeants d'institutions prestigieuses dont l'activité revêt un impacte notable sur la vie sociale de la Roumanie. La preuve qui frappe même les esprits malveillants en est la présence de la Roumanie dans l'arène internationale, tout comme les positions qu'elle s'attache à promouvoir dans diverses organisations internationales (par des initiatives et des
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]