2,133 matches
-
ivesc femeile adaugă aici și o fragilitate pusă în relație cu o hipersensibilitate. Melancolia nu este o simplă alegorie, ci pictura unei état d'âme simboliste, pe care C. Săteanu o asociază unei alte figuri misterioase, Gioconda lui Leonardo da Vinci. "Și acel chip diafan, cu ochi umezi, ce răsare dintr-un fond întunecat "Melancolie" [...] tablou fascinant ce are ceva din farmecul "Giocondei""388. Melancolia se reflectă diferit la o serie de alți pictori care au multe în comun cu sensibilitatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
componența literaturii simbolisto-decadente. Și în ceea ce-i privește pe clasici, regulamentul prevede o serie de excepții: nudul este refuzat, cu excepția nudului sublimat (le nud sublimé) à la Coreggio, capetele de expresie sunt interzise, fac excepție cele à la Leonardo da Vinci, Michelangelo. De asemenea, sunt acceptate interpretările teogoniilor orientale, însă nu și cele ale raselor galbene, straniu rasism estetic! Acest regulament de ordine interioară nu a fost ținut cu strictețea enunțării sale, el reprezintă, mai degrabă, un program, o opțiune estetică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
iar universitățile lor invită savanți, profesori, scriitori și artiști europeni de toate felurile. New York-ul este orașul care se deosebește cel mai mult de toate orașele europene, și totuși aici se regăsește întreaga Europă sub formă microcosmică: mănăstirile romane, da Vinci, Rembrandt, operele, dirijorii, vinurile, pizza, croissant-ul, suvlaki-ul, gulașul... Într-o zi am avut senzația năucitoare că dacă Europa s-ar scufunda în adîncuri asemenea Atlantidei, nici o fărîmă din comorile sale culturale nu s-ar pierde. Mai mult, America se
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
într-un fel de martiră a democrației și a "drepturilor omului", reprezintă, credem, cel puțin o imprudență și o dezertare morală...132. Am preferat să aduc în discuție acest caz și nu altele, cum ar fi producția Codul lui Da Vinci sau Patimile lui Mell Gibson, întrucât, producție autohtonă fiind, Evangheliștii Alinei Mungiu-Pippidi133 arată modul în care libertatea religioasă în România a fost nu doar asumată, ci și depășită. Adică nu doar că s-a ajuns la o libertate a manifestărilor
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
creării unei lumi ireale, patologice chiar, care poate duce către tărâmuri ce nu au nimic în comun cu mesajul religios transmis de o icoană. În acest sens este lesne de înțeles de ce "Cina cea de Taină" a lui Leonardo da Vinci, reprezentare necanonică a momentului Frângerii Pâinii, a putut duce la interpretări ce nu au nici un punct de convergență cu dogma, spiritualitatea sau morala creștină. Privită pur și simplu, "Cina cea de Taină" este o imagine vizuală, nedecăzută, firească, ce relevă
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
W. T. / 32, 48-49, 295 Kubin, A. / 79 Kuhn, E. / 84, 310 Kundera, M. / 111 L La Rochefoucauld, F. / 281 Lacan, J. / 208 Leconte de Lisle, Ch.-M. / 81 Leibniz, G. W. / 15, 31, 33, 149, 295, 316 Leonardo da Vinci / 15 Leopardi, G. / 15, 75, 186, 256, 266, 291, 295, 299, 304, 306-307, 311, 315 Lessing, Th. / 119, 295 Leutheußer, R. / 156, 158 Lipsius, J. / 281 Löwith, K. / 111, 160, 310, 318 Luca, Sf. (evanghelistul) / 15 Luhmann, N. / 280-281, 311
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
învățământ comun. Aceste școli sunt localizate în zone defavorizate și sunt deschise tuturor tinerilor care vor să le frecventeze. Un număr de alte programe promovează unitatea europeană și mobilitatea geografică pentru bursieri și muncitori. Numele acestor programe precum LEONARDO DA VINCI, SOCRATES, COMENIUS și ERASMUS intenționează să reflecte moștenirea comună europeană. La baza operării lor stă egalizarea ofertelor pentru studenți între statele membre, condiția fiind ca studentul să îndeplinească cerințele educaționale ale instituției gazdă și, în anumite cazuri, să demonstreze cunoașterea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în domeniul educației, formării și tineretului (http://www. europa. eu.int), diverse rapoarte și studii comparative. OLD programul privind învățământul deschis și la distanță, stimulează folosirea metodologiilor și noilor mijloace și medii educaționale, pentru îmbunătățirea calității educației convenționale. LEONARDO DA VINCI este un alt program desemnat să promoveze un concept european al pregătirii vocaționale și să contribuie la creșterea economică în UE. Accentul în acest program cade pe creșterea economică europeană ca fiind opusă creșterii economice pentru fiecare stat membru specific
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de idei și personal nu este limitat la instituțiile educaționale, ci includ și afaceri private, asociații de afaceri, sindicate și guverne. În plus, pregătirea vocațională include pregătire în management și studii de limbă. Potrivit Uniunii Europene, schimburile prin LEONARDO DA VINCI au ca țintă: reprezentanți ai întreprinderilor mici sau mijlocii; asociații profesionale; industrie; autorități publice; sindicate și organizații ale angajatorilor; institute de formare/universități și profesori specialiști în limbi străine. Centrul European pentru Dezvoltarea Pregătirii Vocaționale (European Centre for the Development
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
asociații profesionale; industrie; autorități publice; sindicate și organizații ale angajatorilor; institute de formare/universități și profesori specialiști în limbi străine. Centrul European pentru Dezvoltarea Pregătirii Vocaționale (European Centre for the Development of Vonational Training Cedefop) lucrează aproape de programul LEONARDO DA VINCI și de eforturile de a construi Europass-ul de formare (inițial Cardul de Competențe Personale). Acum Centrul funcționează ca un intermediar între conducerea UE și statele membre, contribuind la compatibilizarea politicilor vocaționale și, în consecință, la unitatea europeană. Centrul operează o
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
adulților este o problemă conștientizată și abordată sistematic de țările europene (Învățarea pe tot parcursul vieții: contribuția sistemelor educaționale în statele membre UE document pregătit de către Unitatea Europeană EURYDICE pentru Conferința Ministerială de lansare a programelor SOCRATES II, LEONARDO DA VINCI II și TINERET, Lisabona 17 - 18 martie 2000), ca o resursă enormă pentru dezvoltări tehnice, economice, instituționale și umane, cât și pentru asigurarea echității în ceea ce privește respectarea egalității șanselor. Unii vorbesc de educație pe tot parcursul vieții, dar se preferă utilizarea
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
de tranzacție, avantajul comparativ, monopolul asupra tehnologiei, precum și efectele globalizării, care produc dezechilibre privind repartizarea capacităților științifice și tehnologice. Fondurile structurale destinate regiunilor de “convergență” pot fi absorbite, de către: IMM-uri prin programe proprii, pe tematici, ONGuri, tineri (Leonardo da Vinci), cercetători (EP7), agricultori, prin APIA (fermieri și dezvoltare rurală), organisme publice (programele Jessica și Jaspers, alte subvenții). Sumele ce pot fi accesate în perioada 2007-2013 pot favoriza următoarele domenii: 1A Competitivitate pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă, 1B
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
machiavelliană de a guverna din perspectiva „noului principe” care cucerește puterea prin viclenie sau forță. N. Machiavelli, născut la Florența (1469-1527), în plină Renaștere, “reprezentant de seamă al științelor istorice și umaniste, este... un spirit inovator asemănător cu Leonardo da Vinci în domeniul unor astfel de științe.” În cultura europeană numele lui Machiavelli este acela care revine deseori cănd se vorbește despre politică, despre stat și despre arta guvernării. El este cunoscut drept un important deschizător de drumuri în acele domenii
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2271]
-
machiavelliană de a guverna din perspectiva „noului principe” care cucerește puterea prin viclenie sau forță. N. Machiavelli, născut la Florența (1469-1527), în plină Renaștere, “reprezentant de seamă al științelor istorice și umaniste, este... un spirit inovator asemănător cu Leonardo da Vinci în domeniul unor astfel de științe.” În cultura europeană numele lui Machiavelli este acela care revine deseori cănd se vorbește despre politică, despre stat și despre arta guvernării. El este cunoscut drept un important deschizător de drumuri în acele domenii
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
machiavelliană de a guverna din perspectiva „noului principe” care cucerește puterea prin viclenie sau forță. N. Machiavelli, născut la Florența (1469-1527), în plină Renaștere, “reprezentant de seamă al științelor istorice și umaniste, este... un spirit inovator asemănător cu Leonardo da Vinci în domeniul unor astfel de științe.” În cultura europeană numele lui Machiavelli este acela care revine deseori cănd se vorbește despre politică, despre stat și despre arta guvernării. El este cunoscut drept un important deschizător de drumuri în acele domenii
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2272]
-
în trecerea timpului între definițiile de factură demiurgică și metafizică, potrivit cărora creatorul se exprimă în litera voinței divine, în calitate de interpret al acesteia, respectiv cele de factură psihologică, imaginativă sau fantezistă, care împrumutând anumite caracteristici ale teoriilor lui Leonardo da Vinci, au transformat actul creației artistice într-o așa-numită "cosa mentale". Însă, după cum arată unii autori contemporani, "emanciparea omului de Dumnezeu a însemnat și înseamnă părăsirea unui drum al stabilității și siguranței interioare pentru unul al îndoielii. Îndepărtându-se de
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de unde ne-au rămas, până în prezent, capodopere de arhitectură civilă și religioasă ale unor nume celebre, precum Filippo Brunelleschi sau Leon Battista Alberti, valoroase opere de artă ale unor pictori ca Paolo Uccello, Masaccio, Andrea Mantegna, Sandro Botticelli, Leonardo da Vinci, Albrecht Dürer, Rafael Sanzio, Tiziano Vecellio, sau sculptori, asemenea lui Donatello și Michelangelo Buonarroti. Când facem referire la perioada Renașterii, trebuie să semnalăm, de asemenea, acea separație ideologică prin care Răsăritul înțelegea omul ca parte a divinității, în timp ce Apusul găsea
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
cântând devine o plăcere, având ca efect tonic asupra organismului. Educația artistică -plastică se întregește atunci când este folosită experiența acumulată din mai multe domenii: literatură, muzică, istorie. Atestă acest lucru și exemplele din Istoria Artelor. Maeștrii ai artelor: Leonardo da Vinci, Michelangelo sunt personaje reprezentative în acest sens (invenții tehnice, poezie, muzică etc). Manifestările artistice ale copiilor, lucrările lor plastice, modul de participare la orele de educație plastică sunt faptele care arată educatorului în ce măsură aceștia au participat și la celelalte lecții
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
și nu scrie rău, În ultima vreme i-am devenit fan. Nu vă uitați lung la mine, n am Învățat când trebuia, recuperez acu’, la bătrânețe. Never sei never, zice englezu’. Sau americanu’, ăștia ciripesc la fel. Bă, marele Da Vinci a zis vorbele alea magice, Da Vinci, incomensurabiulul, or n-ați auzit de el??? Nu-i ăla de-a pictat Cina cea de Taină, Sandule? Ăla cu talente și mistere și cu coduri nedescifrate? Ba da, Gore, acela este, da
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
i-am devenit fan. Nu vă uitați lung la mine, n am Învățat când trebuia, recuperez acu’, la bătrânețe. Never sei never, zice englezu’. Sau americanu’, ăștia ciripesc la fel. Bă, marele Da Vinci a zis vorbele alea magice, Da Vinci, incomensurabiulul, or n-ați auzit de el??? Nu-i ăla de-a pictat Cina cea de Taină, Sandule? Ăla cu talente și mistere și cu coduri nedescifrate? Ba da, Gore, acela este, da’ nu ăla, ăla să spui despre alde
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
el??? Nu-i ăla de-a pictat Cina cea de Taină, Sandule? Ăla cu talente și mistere și cu coduri nedescifrate? Ba da, Gore, acela este, da’ nu ăla, ăla să spui despre alde Funeriu de la Educație, nu despre Da Vinci, nu se cade. Acela cu Cina, dânsul, somitatea... Gore și Gicu iau poziția de drepți. Apoi varsă ultimele picături din pahare pe podea. Iar Gicu Încearcă să dreagă busuiocul: Sandule, să ne ierți lipsa de cultură, ne plăceau numai orele
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
cu Cina, dânsul, somitatea... Gore și Gicu iau poziția de drepți. Apoi varsă ultimele picături din pahare pe podea. Iar Gicu Încearcă să dreagă busuiocul: Sandule, să ne ierți lipsa de cultură, ne plăceau numai orele de sport. Cu Da Vinci nu ne-am Întâlnit, tot respectul pentru el! Da’ tu știi cine-a zis nu știu la ce echipă joacă Horia Roman Patapievici????? Sandu Șpriț cade pe gânduri. Gore exultă. Sanduleeeee, te-am făcut, bă! Vanghelie a zis o, unu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
noastre ca în Turnul Babel. Dacă intuia că jos îl așteaptă munca, omul nu ar mai fi coborât din copaci. Tot o burtă a rămas omul, dar pe două picioare. Să clonăm maimuța din care s-a tras Leonardo da Vinci. Se observă cu ochiul liber că instinctele speciei umane sunt într-o impertinentă ofensivă. Orice salt în lanțul evoluției este perceput ca un pericol. Strămoșii noștri cimpanzei ne mai dau încă lecții de tandrețe. Sub aspect biologic, SUA și Europa
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
despre Artă. Cu cât formele sunt mai rupte de suporturile lor, cu atât sunt mai adaptabile la o logică spirituală internă, a cărei enunțare revine de drept filosofului. De minimis non curat homo aestheticus. Acea cosa mentale a lui da Vinci sau, mai degrabă, contrasensul atât de popular căruia îi dă loc a dăunat mult cauzei regăsirii între material și spiritual în artă. Faimoasa formulă a fost înscrisă într-o psihologie a artei, când ea ține doar de o istorie a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
așadar breasla). Ghiberti, în ale sale Comentarii scrise în limba nobilă, insistase deja asupra sumei de cunoștințe cerute de arta sa. Iar Alberti trăsese, tot în latină, pictura în sus, insistând pe geometrie, una dintre cele șapte arte liberale. Da Vinci și epoca lui vor să construiască o punte, prin geometrie și matematică, între execuția materială și speculația intelectuală, pentru a scăpa de inferioritatea artelor mecanice. Inginer puțin familiarizat cu limbile vechi, expus la disprețul umaniștilor și al literaților, Leonardo face
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]