2,276 matches
-
tâmple roșii sau de Florida Este o specie care își are originea din America de Nord, mai precis din regiunile subtropicale, în prezent este tot mai răspândită în lume. Broasca țestoasă cu tâmple roșii, la maturitate are o culoare verde-brun, cu reflexe violete, ceva mai pronunțate la masculi o lungime de 20-25 cm și o greutate de 1.5-2 Kg. La tineret, colorația este foarte intensă, cu parte dorsală verde, brăzdată de linii galbene, verzi și brune, care se extind și la nivelul
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
și flacăra (1977), Tirania visului (I-III, 1982-1993), Ephemeris (1987), cu precădere sonete, cântă, cu un patos neobosit, dragostea, intensitatea trăirii, puritatea sentimentului, dar apar și unele sonuri, câteodată mai stinse, salvând versurile de la monotonia abordării unei teme unice. Culoarea violet, aleasă ca titlu pentru un volum din 2001, trimite la aceeași voluptate a erosului, pe care poeta o transcrie făcând apel la modulații noi. Trăsătura definitorie a liricii este impetuozitatea, frenezia cu care autoarea își trece în vers trăirile. Combinația
ILICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
Ephemeris, București, 1987; Makedonski molirvi - Rozariu macedonean, ed. bilingvă, Skopje, 1996; Scara la cer, I, postfață Eugen Simion, București, 1997; Tirania visului - The Tyranny of Dream, ed. bilingvă, tr. George Grigore, București, 1999; Sonete imperfecte, pref. Dumitru Micu, București, 2003; Violet, pref. Octavian Soviany, Botoșani, 2001; Poemul scurt al lungii mele vieți, ed. plurilingvă, îngr. Dumitru M. Ion, pref. Constantin Ciopraga, București, 2001; Din foc și din gheață, îngr. și postfață Ovidiu Ghidirmic, București, 2003. Traduceri: Mateja Matevski, Iezere, pref. Dumitru
ILICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
de vizualizare mai întâi alegeți -Calendar - apoi alegeți diagramă Gantt. În cele din urmă alegeți diagramă de rețea. Pentru diagramă de rețea modificați tipul implicit de afișare a conținutului unui nod astfel încât sarcinile critice (critical) să fie afișate prin culoarea violet. Să se aleagă ca șablon - Summary - pentru a afișa gradul de realizare a sarcinilor din proiect. Vizualizarea utilizare a sarcinii Prin această vizualizare se poate vedea numărul de ore de muncă zilnice efectuate pentru realizarea unei anumite sarcini. Se poate
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
volumele T(z)ara noastră. Stereotipii și prejudecăți (2006) și Comunism și represiune În România. Istoria tematică a unui fratricid național (2006). Este, de asemenea, poetă (a publicat șase volume, Între care Oceanul Schizoidian - 1998, Femeia-cruciat - 1999, Veneția cu vene violete - 2002, Kore-Persefona - 2004) și prozatoare (cinci volume publicate, Între care Tricephalos - 2002, Nebulon - 2005, Nașterea dorințelor lichide - 2007). Sanda Cordoș, absolventă a Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai”, secția română-latină (absolvită 1988); doctorat În studii filologice (2000). Actualmente este conferențiar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cultivarea raționalului și a toleranței ideologice) trebuie să fie secondată de o atitudine militantă, angajată. Tot acum, Virgil Ierunca se ridică împotriva imposturii, a literaturii mediocre, de succes imediat, veștejindu-i pe scriitorii care „gâdilă cu stiloul lor de cerneală violetă gusturile, apetiturile și aspirațiile publicului nostru”. Alte articole sunt semnate de Simion Ghinea și Liviu Bratoloveanu. La „Cronica literară” colaborează Ovidiu Constantinescu și sporadic Virgil Ierunca, Ion Caraion, Radu Teculescu. La „Cronica plastică” scriu Ion Frunzetti și Ion Vlasiu, iar
FAPTA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286954_a_288283]
-
M. scrie o tragică poezie a existenței, cu rădăcini în experiența bacoviană, din care răzbat inițial câteva reminiscențe intertextuale: „Vecinii, colegii, bârfa și îndrăzneala de a ți se spune că trăiești/ La periferia societății./ Dar seara-i adâncă și ploaia violetă, amurgul violet,/ Cerul violet, boala și groaza viorii violete, marea violetă...” (Provincie veche). Aidoma precursorului său, poeta își păstrează un timbru monocord, influențat doar întâmplător de diverse mode lirice, de care s-a dezis cu aceeași nonșalanță cu care le-
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
o tragică poezie a existenței, cu rădăcini în experiența bacoviană, din care răzbat inițial câteva reminiscențe intertextuale: „Vecinii, colegii, bârfa și îndrăzneala de a ți se spune că trăiești/ La periferia societății./ Dar seara-i adâncă și ploaia violetă, amurgul violet,/ Cerul violet, boala și groaza viorii violete, marea violetă...” (Provincie veche). Aidoma precursorului său, poeta își păstrează un timbru monocord, influențat doar întâmplător de diverse mode lirice, de care s-a dezis cu aceeași nonșalanță cu care le-a adoptat
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
poezie a existenței, cu rădăcini în experiența bacoviană, din care răzbat inițial câteva reminiscențe intertextuale: „Vecinii, colegii, bârfa și îndrăzneala de a ți se spune că trăiești/ La periferia societății./ Dar seara-i adâncă și ploaia violetă, amurgul violet,/ Cerul violet, boala și groaza viorii violete, marea violetă...” (Provincie veche). Aidoma precursorului său, poeta își păstrează un timbru monocord, influențat doar întâmplător de diverse mode lirice, de care s-a dezis cu aceeași nonșalanță cu care le-a adoptat. Ca și
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
în experiența bacoviană, din care răzbat inițial câteva reminiscențe intertextuale: „Vecinii, colegii, bârfa și îndrăzneala de a ți se spune că trăiești/ La periferia societății./ Dar seara-i adâncă și ploaia violetă, amurgul violet,/ Cerul violet, boala și groaza viorii violete, marea violetă...” (Provincie veche). Aidoma precursorului său, poeta își păstrează un timbru monocord, influențat doar întâmplător de diverse mode lirice, de care s-a dezis cu aceeași nonșalanță cu care le-a adoptat. Ca și în cazul lui Bacovia, scriitura
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
încercuie / deschide unde / când ornicele se desfac în coadă de păun”. Pe alocuri, bunăoară în proza Moartea vie a Eleonorei (1930), imagini stranii pot fi lesne considerate drept versuri de dragoste și, dispuse ca poezie, oricând ar rezista testului critic: „Violetă desfacere și dureroasă de păuni în gâtlejul ocheanului ascuns în gesturile dezolate în pâlnia de cenușă picură minutul amar de frunze, când pădurea se suflecă în anotimp ca un flux spre naufragiul verii, ca o bestie înaintea fricii”. R. a
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
București, 1963; În umbra stejarului, București, 1965; Ochelarii bunicăi, București, 1969; Stele și luceferi. Reportaje (1936-1937), pref. G. Călinescu, București, 1969; Planeta părăsită, București, 1970; Somnul pietrei, București, 1971; Cântece lui Ștefan-Vodă, București, 1974; Flori de piatră, București, 1980; Ora violetă, București, 1984; Foc de artificii, București, 1985; Rechinul, București, 1987; Destăinuiri, București, 1989; 33 sonete, București, 1993. Traduceri: Alfred de Musset, Mierloiul alb. Romanul tinereții lui Alfred de Musset, București, 1930; Roland Dorgelès, Plecare, București, 1931 (în colaborare cu Teodora
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
confort (unele studii indică faptul că era culoarea preferată după cel de-al doilea război mondial - și putem înțelege de ce, oamenii își pierduseră familiile și locuințele și nevoia de stabilitate în viața fiecăruia devenise primordială pentru multe dintre persoane); - culoarea violet este tot o combinație (între roșu și albastru) și de aceea combină simbolul impulsivității și competitivității roșului cu sentimentul predării gentile indus de albastru. Culoarea este văzută ca având un suport mistic, privind înțelegerea sensibilă și intuitivă a lucrurilor dincolo de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
știm; opresiunea reală va fi apăsat până și asupra imaginii lumii de dincolo: Și tu, mamă, nicicând n-ai să mai știi Încotro fiul tău a dispărut fără să lase-o urmă... Flanela, de Mihai Ursachi îți amintești desigur flanela violet, flanela aceea sublimă pe care o îmbrăcasem în cea mai frumoasă din serile noastre; despre care spuneai că îmi șade ca o armură de smalț, știi tu, în seara când ne pornisem împovărați de garoafe și iasomie către Ierusalim...Când
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
de vehementă incriminare a regalității carliste în prima proză, de exaltare a noilor „realizări” (Canalul Dunăre-Marea Neagră etc.), dar și a „vigilenței”, denunțului și calomniei (un text precum Cetățeanca Melinte Aneta e caracteristic) în culegerea de schițe. Jurnalul cu file violete (1955) e menționabil numai pentru introducerea notei umoristice, fiindcă în rest conformismul se păstrează, acordat cu noile indicații, prin care se recunoaște că pe lângă „realizări” mai sunt și neajunsuri. De altfel, întreaga proză umoristico-satirică a lui S. are această notă
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
Giurchescu, Alexa Visarion), dar și cariera internațională a dramaturgului ori receptarea sinuoasă pe care a avut-o drama Năpasta ș.a. SCRIERI: Trenul regal, București, 1949; Într-o noapte înstelată, București, 1951; Bordeiul de la Poarta Albă, București, 1952; Jurnalul cu file violete, București, 1955; O femeie aprigă, București, 1955; Din fotoliul spectatorului. Însemnări teatrale dintr-o călătorie în URSS, București, 1956; Teatrul Național „I. L. Caragiale” la Paris, București, 1957; Necazurile lui Șurubel (fabulă veselă pentru păpuși, în cinci întâmplări), București, 1959; Mâniosul
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
elementele recuzitei simboliste: vis, senzualitate, erotism, muzicalitate, dar din cauza discursivității, greu de evitat și ulterior, estetica proprie orientării este trădată în spiritul ei. Poetul adoptă „strategia” retorică tipică - numerele mistice: șapte balcoane, șapte cupole, sau culorile ermetice: etajera neagră, noaptea violetă, arbori albaștri ș.a.m.d. - și imaginează decoruri exaltante, lipsite de discreția simbolistă, compromise de teatralism, emfază, de aplecarea spre fastuosul excesiv. Ambianța este întotdeauna somptuoasă: edificii cu statui de alabastru și trepte de agată, sanctuare înconjurate de livezi cu
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
a vrut și un reformator al poeziei, dar ambițiile nu-i sunt susținute de un talent pe măsură. Printre puținele elemente autentic simboliste, cu siguranță cele mai interesante, se numără naturile statice în culori savant combinate: roz, alb, negru, galben, violet. Maestru al violetului impresionist, poetul se situează în zona simbolismului decorativ, unde linia are traseul arabescului, iar culorile sunt voit artificiale, un fel de pictură ostentativ naivă și bizară. La nivel cromatic, ca în pictura lui Gustav Klimt, totul pendulează
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
înfiorate balsamuri dulci”, activează altă zonă a sensibilității, prilejuind intuiții subtile, traduse în imagini nu lipsite de finețe. Evoluând spre o atitudine lirică mai impersonală, dar și sub o evidentă influență parnasiană, poeta înclină spre compoziția estetizantă, imaginând o „romanță violetă” sau alt fel de cântec, de o intensitate delirantă, care reclamă „îmbrățișări imense de mistere”. Apoi fantezia plonjează în Antichitate și brodează câteva mici tablouri animate, de o oarecare pregnanță plastică, în jurul unor personaje istorico-mitologice (Salome, Cleopatra, Semiramis, Satirul, Dionysos
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
CANCERUL CAVITĂȚII ORALE GHID PENTRU PACIENȚI DANIELA TRANDAFIR VIOLETA TRANDAFIR Această broșură are rolul de a vă ajuta să înțelegeți mai multe despre cancerul cavității orale. Cavitatea orală, nasul și gâtul reprezintă arii în care pot apărea tumori canceroase care sunt reunite adesea sub numele de “cancere ale capului
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
gazetă românească pentru marele public românesc doritor să știe ce se petrece în lume și în țară”. Se publică sau se reiau versuri de Tudor Arghezi (Mărturisire pe vioară și arcuș), Ion Pillat (Poetul), Ion Minulescu (Aquarelă), G. Bacovia (Amurg violet), Ștefan Aug. Doinaș (Intermezzo), Virgil Șotropa (Galerele aleargă, Vremile, În goană), Mihai Beniuc (Vulturii doborâți), Victor Ilieșiu, Francisc Păcurariu, prezent în redacție și marcându-și acum începuturile literare (Înviforată creștere, Împrimăvărare, Stanțe, Stih tânăr, Un zar, Ursita ș.a.), Iosif Moruțan
TRIBUNA ARDEALULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290247_a_291576]
-
culoare și scrieți cu font Monotype Corsiva, dimensiune 36 VASLUI. Salvați imaginea cu numele mapare.jpg. Imaginea trebuie să arate ca mai jos. b) Creați 3 pagini Web cu numele Iasi.html, Bacău.html, Vaslui.html. Paginile să aibă fundalul violet și să conțină scris numele județului pentru care s-a creat pagina cu titlu H1. c) Mapați imaginea mapare.jpg astfel încât activând clic pe fiecare din cele 3 județe din imagine să se încarce pagina corespunzătoare județului respectiv, asociați imaginii
APLICAŢII PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT EVALUAREA COMPETENŢELOR DIGITALE by PAULA MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/324_a_604]
-
intelectuali și științele pe care ei le practică de spectrul nebulos lăsat de vechiul regim; unii au decedat, alții sunt pensionați de la locuri de muncă necalificate, alții sunt veritabili oameni de știință, dar cu o discontinuitate profesională semnificativă; o pată violetă din istoria noastră trebuie ștearsă printr-o măsură radicală, semn al vigorii democrației și justiției noastre. Prezentăm succint elementele înscenării cunoscute sub numele de „cazul MT”. În luna ianuarie a anului 1981, Institutul de Cercetări Pedagogice și Psihologice a primit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
2. uscat ... 3. frumos ... 4. neascultător ... (ascultător/cuminte) 5. curat ... 6. mare ... 7. ușor ... 8. vesel ... Evaluare: Se notează de la 0 la 8, în funcție de răspunsurile corecte. • Proba 6: Denumirea culorilor Consemn: Se prezintă copilului următoarele culori: verde, negru, roz, alb, violet, gri, galben, maro, albastru. Se cere să le denumească. Evaluare: Se notează răspunsurile de la 0 la 10, în funcție de numărul de răspunsuri corecte. • Proba 7: Cunoașterea sensului verbelor Consemn: Pentru seria I de verbe, evaluatorul mimează înțelesul verbului, iar copilul numește
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mai multe personaje decât era necesar, fiecare ilustrând un alt caz de „ratare” provizorie și să complice excesiv firul epic al scrierii. Interesante sunt și câteva povestiri din volumul Răzbunarea roboților, care evoluează sub semnul pseudofabulosului (cearta cailor „albaștri, roșii, violeți” din Cai verzi, „armăsarul cu aripi” din imaginația unui copil, răzbunarea benignă a unor roboți) sau a deliberatei confuzii livrești („judecata” personajelor din literatura universală pentru copii). R. a elaborat și O istorie a literaturii pentru copii și adolescenți, redactată
RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289146_a_290475]