1,650 matches
-
Viața românească”, „Luceafărul”, „Poesis”, „Poezia”, „Tribuna”, „Dacia literară” ș.a. De asemenea, colaborează cu poezie la reviste culturale americane și este prezent în mai multe antologii editate în SUA. „Optzecist atipic”, cum l-a numit Nicolae Manolescu, G. este un poet vizionar și metafizic ce elaborează vaste structuri de tip baroc, palimpsestice, proiecte care dovedesc ambiții cosmologice și epistemologice. Fastul ceremonios al descrierii, simbolismul plurivalent și obscur, tonul oracular constituie ingredientele de bază ale unei retorici a apocalipticului, care susține arhitectura poemelor
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
Înspre un viitor posibil, Înspre Împiedicarea lui, altfel, Într-o relevanță Înapoi, textul Își ratează miza, de fapt nu are vreuna. El trebuie să spună că există soluții și o modalitate existențială și interioară de supraviețuire prin rezistență. Conceptual și vizionar, el ar trebui să tindă spre o asemenea arhitectură, spre o asemenea ambiție, și atunci relevanța lui rămâne. Sanda Cordoș: Există niște rădăcini personale ale cercetării. Întâmplarea a făcut să le discutăm În această seară, să discut unele dintre ele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cuvinte) și viață (iubire), între tragismul, prozaicul și absurdul existenței, explorând, asumând și refuzând oricare dintre ipostazele eului său: „Eu sunt viu eu sunt mort eu rămân” (Aurel Dumitrașcu citit de o zână). Deopotrivă liric și lucid, colocvial și ceremonios, vizionar și livresc, D. este actor, regizor și spectator al propriei drame: „într-o viață umblam într-o alta scriam” (Oraș cu Maria). Relevant pentru această mistică ambiguă a poemului (fără să excludă autoironia, ludicul și, din nou, livrescul) este poemul
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
îi răspunde îndelung, fără ca interlocutorul său să-l mai contrazică ulterior. Intervențiile adversarului sunt însă omogene ca formă și conținut: el e bine informat în privința creștinismului pe care îl prezintă într-o lumină extrem de negativă, considerându-l pe Isus un vizionar exaltat, iar pe discipolii săi, ca și pe Pavel, niște inventatori de minciuni. Deși capabil de sofisme, e totuși un spirit critic pătrunzător și viu. Știe să pună degetul pe contradicțiile dintre povestirile evanghelice, de exemplu cea privitoare la ultimele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cu inerția, volum care preia texte apărute în periodice sau găsite în arhiva poetului de Savin Bratu, Aurel Covaci, Eugen Mandric și Lucian Raicu. Se confruntă aici din nou demersul creator energic, înnoitor, și modelul restrictiv al liricii angajate, spiritul vizionar și spiritul conformist. Astfel, un ciclu de „pseudo-spleenuri” stă alături de poeme dedicate muncii, Partidului, lui Marx. Din aceeași perspectivă trebuie văzut amplul poem Omul comun (din care L. publicase fragmente în presă). E vorba tot de o autobiografie lirică, evidențiind
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
religioase. Întors acasă în 1811, din anul următor este profesor la Seminarul Episcopiei Ortodoxe din Sibiu. Ostilitățile pe care le suportă în special din partea episcopului Vasile Moga, pe fondul unui conflict ireductibil între obtuzitatea clerului tradiționalist și deschiderea inițiativelor unui vizionar, vor culmina cu destituirea din profesorat în 1815 și compromiterea sa morală și politică în fața autorităților transilvănene și a Curții Aulice. Oportunitatea de a se angaja ca preceptor în casa din Brașov a logofetesei muntence Catinca Bărcănescu îl conduce în
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
au văzut În Comunitate Economică Europeană și În succesoarea sa, Uniunea Europeană nu mai mult decât o piață comună care putea să ofere statelor membre avantajele care decurg dintr-o zona internă de schimb lărgită și unificată. Primii săi arhitecți și vizionari au promovat În mod public ideea pentru a obține aceptarea Uniunii. Pe de altă parte, era clar Încă de la Început că scopurile lor erau mult mai ambițioase. Jean Monnet, părintele fondator al Uniunii, a declarat de la Început că „noi nu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și URSS, cele șase state membre s-au gândit ca numai unindu-și resursele economice pot spera să devină competitivi. Teama de a fi Înghițiți a fost cea care i-a Împins către nivele mai Înalte de integrare economică. Dar vizionari ca Monnet, Robert Schumann, cancelarul german Konrad Adenauer și, mai apoi, Jacques Delors, președintele Comisiei Europene, ținteau mult mai departe. Strategia lor a fost de a de dezvolta prin intermediul unor măsuri tehnice și economice destinate unificării statelor membre Într-o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
rezistă la schimbare și nutresc prejudicii tradiționale Împotriva altor grupuri, În special imigranți și străini. Statele-națiune au Încercat să-i asimileze În cultura națională dominantă, dar au avut numai un succes parțial. Culturile locale s-au dovedit foarte rezistente. Primii vizionarii ai Uniunii Europene, la fel ca și corespondenții lor politici În statele-națiune, nu erau obișnuiți cu ideea de a pune laolaltă culturi distincte. Se temeau că aceste culturi locale se vor opune procesului de europenizare și, prin urmare, nu le-
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ca modalitate de Înmagazinare 48. Prodi a recunoscut că alte țări se Îndreaptă spre extragerea hidrogenului din vechile surse de energie, dar a adăugat că el vrea să fie „clar asupra ce face progresul european În domeniul hidrogenului cu adevărat vizionar. Este țelul nostru declarat de a realiza o tranziție graduală către o economie complet integrată bazată pe hidrogen, extras din surse de energie care pot fi reînnoite, odată cu jumătatea secolului XXI”49. Atunci când președintele Prodi a anunțat inițiativa Europeană În privința
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de inflexiune a celei de-a treia mari etape a conștiinței umană - stadiul În care luăm o decizie chibzuită de a reparticipa alături de natură. În acest punct ideile lui Barfield se apropie de gândirea intelectualilor, oamenilor de știință și a vizionarilor europeni, care văd lumea ca pe o entitate vie indivizibilă, care merită respect și Îngrijire. A treia etapă a conștiinței umane schimbă noțiunea noastră de angajament de la geosferă la biosferă. Geopolitica s-a bazat pe premisa că mediul Înconjurător este
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
suferi o adevărată metamorfoză și ar putea să dea naștere etică universale. În schimb, visul european are toate caracteristicile pentru a pretinde superioritate morală În aventura către cea de-a treia etapă a conștiinței umane. Europenii au trasat un parcurs vizionar către un nou tărâm al făgăduinței, dedicat reafirmării instinctului vieții și indivizibilității Terrei. Nu pun la Îndoială sinceritatea europenilor În această privință, cel puțin printre elite, cei educați și tânăra generație de clasa medie - purtătorii de drapel ai Europei unite
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Turmele, celelalte personaje sfârșesc prin a fi învinse. Andrei, din Omul de prisos, revenit de pe front, nu se mai poate integra familiei sale, contaminată grav de amoralitatea instalată în climatul de nesiguranță și de libertinaj al războiului. Stroe, din Creditorii, vizionar și idealist iremediabil în relațiile cu o lume dominată de compromis și de fals, sfârșește în închisoare, pentru că nu poate accepta calea abaterii de la principii considerate sacre nici atunci când datoria morală față de „creditorii” săi, soția și copiii, îi solicită apelul
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
în activitatea la care participă. Studiile empirice relevă, de asemenea, că liderii carismatici sunt maeștri în managementul impresiilor, arta de a obține de la ceilalți imaginea despre tine pe care o dorești. Relația de carismă, însuflețită de masă, percepția liderului ca vizionar, credibilitatea lui nelimitată conțin și riscul ca deciziile și acțiunile acestuia să fie nocive chiar pentru cei care l-au adorat (vezi Hitler și Stalin). Consecințele societale ale liderului carismatic, atât cele pozitive, cât și cele negative, se accentuează atunci când
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Stanca, LCF, 1965, 23; Ion Negoițescu, Poezia lui Radu Stanca, GL, 1966, 32; Gheorghe Grigurcu, „Versuri”, F, 1967, 1; Eugen Simion, „Versuri”, GL, 1967, 5; Cornel Regman, Radu Stanca și măștile, TMS, 1967, 2; Ion Oarcăsu, Radu Stanca, un romantic vizionar, TR, 1967, 16; Radu Ciobanu, Radu Stanca, un poet al mândriei românești, AST, 1967, 10; Căprariu, Jurnal, 193-198; Martin, Poeți, I, 126-133; Regman, Cărți, 142-152; Ion Vartic, Teatrul lui Radu Stanca, TR, 1968, 18; Valeriu Cristea, „Teatru”, GL, 1968, 35
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
îl conduce „spre o înțelegere superioară”, deoarece „învăluirea presupune participare, comuniune, consens liturgic”. Relația dintre autor și cititor este integratoare. În plină ofensivă a „gândirii slabe”, S. reactualizează, atât în eseuri cât și în proza de imaginație, tipul de creator vizionar. Considerat în raport cu generația sa, el este un solitar. Nu însă unul indiferent, ci definindu-se prin distanțare și diferențiere polemică. Încă de la romanul Vântul sau țipătul altuia scriitorul contestă statutul și finalitatea literaturii ca pură „aventură a limbajului”, ca „inginerie
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
și iadul sau cum se întâmplă cu profesorul din romanul Muntele viu (1998). Alte personaje, ca preotul Matei Zarna, maestrul Isac Luria, Sorin Fieraru, Leon Templea, Horațiu Ionescu, studenta Camelia, Horia Cantacuzino ș.a., traversează cruciale experiențe transpersonale. Toți sunt niște vizionari, apărători ai spiritului, iar revelațiile lor vizează refacerea unității pierdute a individului și a lumii, recuperarea arhetipalului, a originarului. În Domnul clipei, contemplând un șir imens de crucificați, Sorin Fieraru are viziunea unei uniuni mistice, iar savantul Luria - în fond
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
autorul îi răspunde îndelung, fără ca interlocutorul său să-l mai contrazică ulterior. Intervențiile adversarului sînt însă omogene ca formă și conținut: el e bine informat în privința creștinismului, pe care îl prezintă într-o lumină extrem de negativă, considerîndu-l pe Isus un vizionar exaltat, iar pe discipolii săi, inclusiv pe Pavel, niște inventatori de minciuni. Capabil de sofisme, e totuși un spirit critic pătrunzător și viu. Știe să semnaleze contradicțiile dintre povestirile evanghelice, de exemplu cea privitoare la ultimele cuvinte ale lui Isus
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de tinerețe ale lui Marx și de la Kandinsky la Lucrețiu Pătrășcanu și la rapoartele prezentate de Nicolae Ceaușescu la congresele Partidului Comunist. Dominantă rămâne, chiar și în rândurile despre Rimbaud, viziunea marxistă asupra istoriei (artei), în care artistul adevărat - cel vizionar - este exponentul revoluției permanente, „glasul conflictului dialectic”. Ideea de radicalitate - crede eseistul - pornită din revolta spiritului împotriva conformismului, „precedă actul și programul revoluționar și îl fundamentează psihologic”, însă ea trebuie, pentru a-și împlini premisele, să fie fundamentată pe dialectica
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
ale realității, oferind o percepție sincretică a lumii, de o concretețe și o acuitate senzorială extreme. Poemele sunt scurte, concentrate, materia poetică se strânge într-un nucleu de masă minimă și densitate maximă. În fond, S. este un (neo)modernist vizionar al „esențelor”, în descendență simbolistă, o structură lirică tensionată, atrasă când de expresionism, când de un imagism de tip oniric, cu metafora cel mai adesea oximoronică. Construcția poemului, în ansamblu, urmează „logica” notației disparate, vizând reconstituirea, din părți dezmembrate, a
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
cum ar fi paternitatea unui text atribuit multă vreme lui Bălcescu. Totodată, istoricul literar știe să degajeze concepția existențială sau artistică a unui autor pornind de la un aspect semnificativ: Alecu Russo este surprins cu exactitate ca spirit în egală măsură vizionar și lucid, tinerețea lui Odobescu e înțeleasă ca mod de îmbrățișare pasionată a vieții și a ideilor epocii. Acumularea informațiilor, verificate riguros, nu devine obositoare și pedantă, căci Ș. scrie expresiv și viu, cu o certă vocație portretistică de sorginte
SERBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289628_a_290957]
-
anume experiența oferită de exprimarea în altă limbă decât cea maternă. Rezultă din această abordare, atentă la sensurile textului, dar deloc indiferentă la modul prin care sunt puse în valoare, un portret credibil și plin de culoare al unui scriitor vizionar, preocupat de încărcătura metafizică, de percepția poetică a universului, de intruziunea irealului în real, prezente în opera sa, unde dimensiunea onirică sau fantastică își află firesc locul. Cu Timp și spațiu în literatura franceză din secolul al XIX-lea S.
SIRBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289706_a_291035]
-
Fr. Bacon, J. J. Rousseau, I. Kant, K. Marx). Toate reformele sociale au la bază o motivație sufletească, ale cărei surse trebuie căutate fie în inconștient, fie în Supra-Eu. Toți cei care au imaginat „cetatea ideală” au fost în aparență vizionari, dar în esență au cultivat valorile morale sub imperiul dorințelor Supra-Eului moral (Platon, Aristotel, Sf. Augustin, Th. Campanella). Două tendințe fundamentale, funciarmente fixate în ființa umană, stau la baza mobilelor și motivațiilor care „mișcă lumea”: inconștientul și Supra-Eul. De ele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fibră autentic romantică, cunoaște două ipostaze esențiale: negația (disconfortul, sarcasmul acestui alt înger căzut în lume) și construcția de universuri fantaste și himerice, asemenea unui „cavaler al ordinului «Lancea lui don Quijote»”, cum se autodefinește autorul. Este vorba despre un vizionar romantic trecut prin Arthur Rimbaud și prin experiența „poeților blestemați”. El jură pe vis, toate „măștile” și peregrinările sale prin epoci defuncte și geografii exotice, cum și - cu atât mai mult - construcțiile în pur imaginar și în „irealitatea senzorială” nu
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
Bunul simț impun în primul rând o conștiință dramatică. Disocierea rece, sceptică, uneori chiar fatalistă, atroce, conjugată cu ardența nevoii de repere călăuzitoare și orizonturi deschise, individualizează și reflecțiile de aici. Spirit sagace, Ț. este dublat în poezie de un vizionar vibrând la pragul limită al trăirii. Versurile din Cămașa lui Nessos aparțin unui autor sofisticat, pesimist, care își împânzește pagina cu simboluri și aluzii mitologice sau livrești, explicate într-un Cuvânt înainte: Arcadia, „țară mitică a armoniei idilice, aici - expresie
ŢURCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]