1,035 matches
-
care aprindeau lumânări în sfeșnicul mare adus de la biserică împreună cu steagul mortuar. Îi bătea inima puternic și i se înmuie picioarele de parcă toată puterea i s-a scurs în pământ. Se prăbuși pe prima treaptă de la intrarea principală, fără vlagă, având halucinații: George venise mai devreme la biserică și făcuse un covor din petale de trandafiri, apoi merse la ea acasă și o luă la biserică. Erau numai ei și preotul. Îmbrăcat elegant, într-un costum negru, cu o camașă
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
le vom face pentru fiul nostru, draga mea! - Negreșit, voi fi alături de dumneavoastră! spuse aceasta, îmbrățișându-i pe amândoi. După oboseala și durerea sufletească pe care o acumulase în decurs de câteva zile, Frusina se aștepta să nu mai aibă vlagă. Nu putea să mânânce, nu putea să se odihnească; în schimb, făcea toate treburile gospodărești și nu voia să le lase de pe o zi pe alta, să se adune. Slăbise foarte mult, se topise pur și simplu, rămăsese piele și
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
zidul orb al zilei de mâine ! am izbuc- nit eu. Toată lumea caută o soluție personală de supraviețuire, toată lumea merge pe burtă, de parcă am fi o specie de târâ- tori-supraviețuitori ! Ne cârpim pe ici pe colo cu proiecte care storc toată vlaga din noi. Catinca dădu din umeri. Atunci ce e de făcut ? Întrebă ea sec. Crezi că lucrurile erau diferite pe când michelangelo picta Capela Sixtină ? — Tu nu ești michelangelo și nici negriciosul nu e Papa de la roma. Nu trebuie să ne
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
ireal de albi, care aruncară sclipiri voiase și rău-prevestitoare. Am sim- țit că mi se Înmoaie picioarele de emoție : nu aveam nici un chef să dau ochii cu cerșetorul sau ce-o fi fost cel care mă atacase, nu aveam suficientă vlagă să dau ochii cu el. Tot ce-mi doream de fapt era să ajung acasă la mătușă-mea și să mă culc, pentru că de două zile nu apucasem să dorm mai deloc și simțeam că mă preling pe podea. În
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
spărturi în zidul orb al zilei de mâine ! am izbucnit eu. Toată lumea caută o soluție personală de supraviețuire, toată lumea merge pe burtă, de parcă am fi o specie de târâtori-supraviețuitori ! Ne cârpim pe ici pe colo cu proiecte care storc toată vlaga din noi. Catinca dădu din umeri. Atunci ce e de făcut ? întrebă ea sec. Crezi că lucrurile erau diferite pe când michelangelo picta Capela Sixtină ? — Tu nu ești michelangelo și nici negriciosul nu e Papa de la roma. Nu trebuie să ne
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
dinții, ireal de albi, care aruncară sclipiri voiase și rău-prevestitoare. Am simțit că mi se înmoaie picioarele de emoție : nu aveam nici un chef să dau ochii cu cerșetorul sau ce-o fi fost cel care mă atacase, nu aveam suficientă vlagă să dau ochii cu el. Tot ce-mi doream de fapt era să ajung acasă la mătușă-mea și să mă culc, pentru că de două zile nu apucasem să dorm mai deloc și simțeam că mă preling pe podea. În
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
mă Întâlniți, vreodată, pe undeva, și eu n-am să fiu atent, adică, poate, că, dacă n-am să vă văd, ori, dacă, poate, n-am să vă recunosc, voi să mă salutați cu SĂRUT MÂNA! Da? Da. Mai cu vlagă: da? Da! Da? Da! Încă o dată: da! Bine, dacă da, apoi, da, să fie! Taximetristul sosi. Urcară În taxi, cei doi răniți și Cocuz Cocuz. Se duse cu ei la spitalul de urgență. Acolo, explică, medicilor: minte de tineri flușturatici
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
niște produse comerciale cu etichete false. Copii, dacă vroia copii, nu avea decît să facă doi-trei cu Ingrid, era Încă tînără, abia ar fi așteptat să-l prindă, sau cu altă femeie, erau atîtea. Da, cu adevărat urmași; crescuți din vlaga lui, În burta femeii lui, În casa lui. „Bine“, a zis Lars, și totul s-a năruit. De fapt, Thomas Încă nu ajunsese să gîndească așa, nu se năruise nimic, dimpotrivă, un semn bun. Lars se tot codise; pînă la
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
prin Christiania, unde Încerca de toate, reîntinerind, murind, revenindu-și. Ieșea, spre ziuă, Întremat din cazanul cu smoală; Îl durea cîteva ore capul, dar acesta era semnul că totul se petrecuse ca odinioară, că nu era pierdut. Că mai avea vlagă, chiar dacă tot mai puțină. Altădată, putea să o țină așa nopți de-a rîndul, trecînd din bar În bar, din pat În pat, ajungînd ziua, uneori, și pe la Cryos, pentru a mai vinde resturile de sămînță rămasă În vintre. CÎnd
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
era zbîrcită toată. Un interviu real, dacă Thomas chiar ar fi fost ziarist, nu le-ar fi redat celor doi fiul; Thomas nici nu știa cum să Îl numească, mai fiu era pentru Marika, se hrănise din sîngele ei, din vlaga ei, nouă luni; Îi dăduse fătului o parte din firea ei, simțise, aproape sfîrșită, durerile facerii; nu avea nici un rost să afle acum că purtase În trup sămînța străinului care tocmai se pregătea să achite nota. Un pahar cu apă
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
se apropia sfîrșitul! Astronomii dădeau asigurări că Pămîntul nu s-a abătut deloc de la traseu. Iar gazele de eșapament, smogul ce acoperea orașele, Încălzirea planetei erau doar povești; așa vroiau unii, inventîndu-le, să abată atenția lumii de la dezmățul ce măcina vlaga ultimelor generații, moleșindu-le pînă aveau să piară de tot. Antonia putea să dovedească oricui asta. Niște criminali suceau mințile oamenilor, fie ei copii, tineri sau moșnegi. Doar dacă dădeai drumul la televizor și erai aproape c-un picior În
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Thomas? Le-ai gustat; aproape că ți au ținut loc de hrană. Și acum, dacă o trezești pe Ingrid, Îți mai apropii o porție, și trupul Întins alături are o foame, nu te vei sătura, dimpotrivă, Îți vei pierde din vlagă, ești somonul care urcă disperat Împotriva curentului apei să și verse lapții, pentru ca apoi să moară; un pește, tu ești un gînditor, te omori, Încet Încet, singur, Ingrid te stoarce, nu te Întărește, dar rămîne plăcerea; trece, s-a dus
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
cele ale Jitniței Vechi (din strada Sf. Nicolae Jitniță), fostele cămări cu bucate ale Curții Domnești. - Mofturosule... - Hep!... răspundea neparticipativ omul volanului. - Calc-o și către stânga... Tai-o și către grajdurile boierilor Herești. 100 DANIEL BĂNULESCU Pe capotă, recăpătîndu-și vlaga, Relu și Doru își reexpediau bezelele și bilețelele lor cu propuneri de întîlnire către niște gagici gălbioare, fălcoase, cu taliile rochiilor, moștenite de la surorile mai mari, alunecate sub șolduri și care scărpinau, măturând cu degetele încîrcite ale unor târnuri de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
dicționarul cine i le-a vârât în brațe? Și pălăria i-a dăruit-o, i-a arătat până și locul de unde era obligatoriu să decupeze. Cu mâinile sale a condus mâinile bineintenționatului domn, când micul domn n-a avut nici vlagă să agite pălăriuța... Era o pălărie obișnuită, tip borsalină, cu o calotă semicirculară, panglică roz și, poate, soarta ne va îngădui, vreodată, ca măcar ea să fie recuperată. Apollinaire, Daumier, Picasso, Bunuel sau Dali, cine au fost la început toți
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Se strecura pe holurile școlii modestă, cu catalogul sub braț și veșnicele pulovere maro- cenușii fără matricolă, singurele lucruri care o deosebeau de eleve. Într-o zi agitată, tocmai scăpaseră de materiile grele care își închipuiau că le secătuiau toată vlaga, energia, tinerețea și eliberați de coșmarul clipei simțeau cum își luau zborul liberi spre viață. Deseori legau prietenii în urma acestor dansuri preludiu din recreații. Nu sunase sau nu se auzi soneria de sfârșitul pauzei era zarvă mare, chiote, veselie imensă
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Uite, Fane, îmi spun, asta-i tinerețea!" Și-i mângâi părul lung și-o cert, dacă-i vreuna de-a băut sodă: "Ce-ai făcut, mă, proasto? Ce-ai făcut?" Și mă gândesc că-n carnea aia n-a intrat vlaga bărbatului, că pântecele ăla cât o lubeniță n-o să mai rodească. Și-n ochii ăia n-or să mai curgă lacrimi și n-or să mai vază minunea lumii ăsteia. Câtă frumusețe strânge cucoana asta, moartea!... Pe ea ar fi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
făcu că trece pe o parte și se azvârli. Pungașul se plecă. Pumnul călifarului căzu în gol. O clipă îl avu în mină. Putea să-l împungă dintr-o parte, dar oboseala nu-l părăsise încă. Parcă nu mai avea vlagă în el. Bozoncea se îndreptă de șale și râse, înfricoșat: - Scăpași, ucenicule... Dar știa că și el trecuse pe lângă moarte și furia îi crescu. Cel tânăr dădea îndărăt pas cu pas. Deodată simți că nu mai are loc. Se proptise
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
administrație a naturii. În fiece parfum se tânguie un plâns imaterial al florilor, de dată ce ne inspiră o destrămare funebră. Învăluiți în el, neliniștea morții ne cuprinde ca o sevă pornind de departe și ridicîndu-se domol și trist în vlaga trupului. Și cum suspină un trandafir în mâhnirea noastră, înnobilînd-o! Sau parfumuri încărcate de sinucidere, plutind vast și tulbure spre inimi apuse! Chiar dacă știi de când melancolia te-a dezbinat de fire, îți pare totuși că te-a însoțit dintotdeauna, că
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
metodă de guvernare pe care au găsit-o popoarele, și în special cea mai bună metodă de a se sustrage jugului tiraniilor personale"234. Și totuși, le știm mereu amenințate într-o societate cu instituții fragile, cu credințe lipsite de vlagă. Dar toți știu că nici un alt veac nu a fost atît de flasc, de disperat, că nu se mai ridică nici un grup de oameni pentru a se opune opresiunii, pentru a afirma drepturile libertății, ale justiției. Din fericire, au existat
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Început a crezut că este un miraj, deoarece căldura din deșert Îl face pe cel Însetat să aibă vedenii. Dar, apropiindu-se, a văzut că ochii nu-l Înșelaseră. Desert Pete, Însetat și sleit de puteri, a alergat cu puțina vlagă care-i mai rămăsese până a căzut lângă pompă. Acolo a zărit un vas mare cu capac, plin cu apă limpede și rece. A luat vasul și a dat să ridice capacul, când a văzut un indicator agățat de pompă
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
tribali, își mențin stima de sine și popularitatea. Numai rivalitatea mimetică călăuzește dorința erotică către un obiect perisabil, cu strălucire aparentă. Frumusețea infinită este un orizont de participație nu poate fi disputată, ci se deschide unei conversații verticale. Oboseala sau vlaga, născute din întâlnirile fără garanții, dar pline de promisiuni, nu-și au rostul aici. „E firesc ca dragostea de Dumnezeu să se nască din cele contrare poftei trupești, încât dacă aceasta e însoțită de moleșeală și de revărsare moleșitoare, care
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
se vor vedea cât de curând. Fabio di Lauro și Giovan Battista Biblia, unde sunteți? Ar trebui să-mi săriți voi în ajutor acum. Dacă ai nevoie de barosul meu, fiule, sunt aici, gata să le sfărâm botul! Am încă vlaga unui tânăr, nu le e ușor să mă doboare. Tată... tată drag. Apa Senei gâlgâia, răsfrângându-și striațiile verzi și azurii. Dragă Căpitane, după cum vezi, răsfrângerile de verde și de azur nu se află doar în marea ta. Cetatea o s-
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pe umeraș, culese de pe guler două scame închipuite și o netezi, cu aceeași duioșie ca atunci când haina se întindea pe umerii căzuți și pe burtica rotofeie a fiului ei. Apoi, cu mâinile proptite în șolduri, îi privi ținuta lipsită de vlagă. — Ce să vezi ? îl întrebă, sugerându-i că, după osteneala cu despachetatul, nu se putea mulțumi cu atât de puțin. — Oriîncotro vezi cu ochii, răspunse Jenică, dându-i de înțeles că orice răspuns ar fi neîndestulător. — Muncești prea mult, conchise
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
detestabil, "pedagogism". Pedagogismul acesta este instrumentul unei secte stranii de stângiști oribili, formatori la IUFM* sau în alt centru al dușmanilor cunoașterii: profesorii de științele educației care ar vrea să înlocuiască frumoasa meserie de dascăl cu o mixtură educativă fără vlagă. Un exemplu al acestei analize ni-l oferă un site de Internet, jeunesplus.org, sub un titlu lipsit de ambiguitate: "Pedagogia, sursă a violenței?": "Violența pare să înceapă tot mai devreme. Copii mai degrabă liniștiți din fire devin agitați la
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cere o abstinență forțată, percepută de narator ca „silnicie”871. Bartolomea, „una din cele mai frumoase și mai râvnite tinere din câte se aflau în Pisa”872, se căsătorește cu judecătorul Ricciardo din Chinzica, învățat, înțelept, dar vârstnic și fără vlagă, lipsit de putere și de bărbăție. Pentru a masca aceste inconveniente, soțul apelează la leacuri băbești și, în cele din urmă, instituie în familie respectarea unui calendar religios, care o privează pe tânăra soție de deliciile mariajului. Nevasta va fi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]