1,617 matches
-
sclipind stele`` . Senzațiile sunt contradictorii : ``Picură frig din orgile argintii / Sub pas albul plesnește tăcerea (...) ``Arde câmpia inimii mele!`` (Ianuarie gri). O iarnă fantastică în care norul ``emigrează``, supus și el unui destin : ``Unde te duci? Unde clipa ``m-așază``... (Voaluri de abur) Iarna se lasă ``răsfoită`` de priviri... Pare ``clădită`` din umbra cu chipu-i livid, împodobită cu ``înghețata cunună de stele`` (Iarna). Gerul stăpânește deopotrivă teluricul și cosmicul. Anotimpul hibernal se preface în ``tabloul de zăpadă``, cadrul în care
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
primăvară). Peste versurile sale cad petale , miresme, adie vântul, plutesc lumini. Lia Ruse are puterea de a ne transmite emoțiile trăite, se pierde, se dizolvă într-o natură fascinantă, creează sinestezii, se îmbată de parfumuri, gustă farmecul naturii înveșmântate în ``, voaluri gri``, cu ``izul reavăn``, cu pomi goi, ``de ceară`` (Lumini în simfonie). Ideea de spațiu revelat apare în multe poeme ale naturii, universul copleșit de caldură în luna iulie, ``moale``, ``pufoasă``, ``somnoroasă`` în care, aerul curge ca ``aurul cald``, îngerii
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
agățate firav de firul subțire de viață, se leagănă aninate de vise irealizabile, ca, mai apoi, să se desprindă în dansul final, iluzoriu ... Totu-i o trecere spre ceva, un sens ascuns vederii noastre opace, doar visul mai ridică uneori voalul Tăcerii, și, uneori și, simțurile ne cern clipe din adevărul luminii. Oare dacă am știi "tot adevărul" am mai trăi cu adevărat trăirea?? Ne-am plimbat amețiți de visul neștiut din noi, de chemarea sufletelor-pereche, de întregul din noi pe
POEM FINAL PE FRUNZE DE ARŢAR ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362145_a_363474]
-
Uitării, era ecoul ce a străpuns bariera Timpului, era vibratia ce a pulsat secole în așteptarea revederii, a regăsirii? Ne-am regăsit și ne-am pierdut pentru o întâlnire viitoare fără bariere timp-spațiu??... Ne pierdem aici ca să ne regăsim dincolo de voalul Tăcerii? Să fie acesta prețul răscumpărării clipelor noastre viitoare de eternitate iar toate astea însoțite de durerea dorului, de vidul interior, de golul pustiu?? Va compensa acum ceva până și pentru atunci?? Și dacă ne vom pierde definitiv în universuri
POEM FINAL PE FRUNZE DE ARŢAR ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362145_a_363474]
-
Dacă nu vei veni Dacă nu vei veni, voi dărui dragostea mea vântului, s-o poarte cu el, să-i fie alături când va fi singur. Dacă nu vei veni, dorul meu îl voi oferi lunii, să facă din el voal pentru alba-i rochie de mireasă. Dacă nu vei veni, voi da plânsul meu păsărilor călătoare, să-l ducă departe, să facă din el chemarea întoarcerii. Dacă nu vei veni, așteptarea mea o voi împărți timpului: în ore, nopți și
DACĂ NU VEI VENI de NINA DRAGU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362216_a_363545]
-
într-o mănăstire unde mirii intraseră îmbrăcați ca excursioniști, la fel și nașii. În zadar i se păruse Mirei minunat faptul că oficiase un preot bătrân, parcă uitat de vreme, că măicuțele cântaseră dumnezeiește, dacă nu purtase rochia albă și voalul, îmbrăcate doar în timpul petrecerii de acasă... Și toate astea se petrecuseră doar pentru ca socrul-mare, un beneficiar al puterii comuniste, să rămână cu funcția de secretar de partid pe comună nepătat! Ceasul scurtase coșmarul, căci așa era visul acesta, care i
CAPITOLUL 6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378643_a_379972]
-
clipe de odihnă Să dăm un sens momentelor de tihna Și să le mulțumim că ne e gazdă Strămoșilor ce plugu-au pus în brazda. Veniți aici, să vadă lumea toată Cum au meșteșugit ei prima roată, Cum au țesut ei voalul de mireasă Și lemnul cum l-au transformat în casă. Veniți aici, ca să vedeți pe ie Lumini de flori, izvor de bucurie, Pe dealuri, în opinca și suman, Cum duse turmă mândrul de cioban. Veniți aici, ca să vedeți în teascuri
MUZEUL ETNOGRAFIC de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378743_a_380072]
-
și așteaptă nunta de o veșnicie Și sosit-a vremea și a fost aleasă, Să-și pună veșminte pentru cununie. Rochia brodată-n scânteieri de soare Mângâie pământul ca-ntr-un dans de flori, În cristale albe puse la-ntâmplare Voalul ei - mătasea primelor ninsori. Trena mult prea lungă, pare infinită, Trupul ei - ofranda celui așteptat, Frumusețea-i mută și desăvârșită A cuprins văzduhul, l-a îngenunchiat. Cine este mire? Cine-o fi alesul? Fulgii în balans trag cerul de funii
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
adora, cu ploi cu tot Și-atâtea ifose în tine?! Vii când e vara mai frumoasă, Răcoarea serilor - balsam, Iar floarea nopții e mireasă, Regina ce-mi surâde-n geam. Și eu adorm când luna plină Dansează-n rochia de voal Cu pași mărunți de balerină, În cânt de greieri... ce regal! Acum, ce-aud? Marșuri funebre, Convoi de frunze tremurânde Hălăduind printre tenebre Cu dor de viață sunt flămânde. De ce te-or fi iubind poeții Și te vor muză-n
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
consideră destul de ușor, luând drept suport înfățișarea lor: „Cea care făcuse o un pas spre el, pe de-a-ntregul goală, foarte neagră, cu părul și ochii negri, era fără îndoială țiganca. A doua și ea goală, dar acoperită cu un voal verde-pal, avea un trup nefiresc de alb și strălucea ca sideful, iar în picioare purta papuci aurii. Asta nu poate fi decât grecoaica. A treia, fără îndoială, era evreica: avea o fustă lungă de catifea vișinie, care-i strângea trupul
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
urmări, nevrotic, în sărmanu-mi mare atelier din Armeană. Trotuarele au parfumul magazinelor. Intrarea în parfumerie are incastrate, în roza marmură, mărcile auguste: Christian Dior, Lancôme, Yves Saint-Laurent, Cacharel, Nina Ricci, Sisley, Clarins, Boss. Seara, înainte de culcare, tălpile mocasinilor emană parfumurile voalurilor și reverelor gata de bal. Văzîndu-mi desenele cu copaci de pe Loara, C., amuzat-colegial: Și cine știe că nu-s de pe Bahlui! Îl asigur, la fel de amuzat, la fel de colegial: Eu știu că-s de pe Loara. Și e suficient. Nimic din politețea ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o unitate deschisă, trebuie să considerăm că ansamblul nivelurilor de realitate se prelungește printr-o zonă de non-rezistență, de transparență absolută față de experiențele, reprezentările, descrierile, imaginile sau formalizările noastre matematice. Această zonă de non-rezistență corespunde, în abordarea noastră a Realității, "voalului" din ceea ce Bernard d'Espagnat numește "realul voalat"15 și este în mod cert legat de afectivitatea lupasciană 16. Nivelul cel mai "înalt" și nivelul cel mai "de jos" al ansamblului nivelurilor de realitate se unesc printr-o zonă de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cert legat de afectivitatea lupasciană 16. Nivelul cel mai "înalt" și nivelul cel mai "de jos" al ansamblului nivelurilor de realitate se unesc printr-o zonă de transparență absolută. Dar aceste două niveluri fiind diferite, transparența absolută apare ca un voal, din punctul de vedere al experiențelor, reprezentărilor, descrierilor, imaginilor sau formalizărilor noastre matematice. De fapt, unitatea deschisă a lumii implică faptul că ceea ce e "jos" este la fel cu ceea ce e "sus". Isomorfismul între "sus" și "jos" este restabilit de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
LA PAULI? Putem afirma, oare, că noțiune de "niveluri de realitate" este prezentă în modelul lui Pauli? Răspunsul este în același timp "nu" și "poate că da". În mod superficial, am putea crede că "nu", pentru că ceea ce se află dincolo de voal (voalul inconștientului) nu prezintă rezistență și, prin urmare, nu se poate cu adevărat vorbi de "nivel". Ceea ce se află dincolo de voal este, prin definiție, incognoscibil. Dar răspunsul este și "poate că da", în măsura în care descrierea modelului lui Pauli este incompletă. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
PAULI? Putem afirma, oare, că noțiune de "niveluri de realitate" este prezentă în modelul lui Pauli? Răspunsul este în același timp "nu" și "poate că da". În mod superficial, am putea crede că "nu", pentru că ceea ce se află dincolo de voal (voalul inconștientului) nu prezintă rezistență și, prin urmare, nu se poate cu adevărat vorbi de "nivel". Ceea ce se află dincolo de voal este, prin definiție, incognoscibil. Dar răspunsul este și "poate că da", în măsura în care descrierea modelului lui Pauli este incompletă. Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
timp "nu" și "poate că da". În mod superficial, am putea crede că "nu", pentru că ceea ce se află dincolo de voal (voalul inconștientului) nu prezintă rezistență și, prin urmare, nu se poate cu adevărat vorbi de "nivel". Ceea ce se află dincolo de voal este, prin definiție, incognoscibil. Dar răspunsul este și "poate că da", în măsura în care descrierea modelului lui Pauli este incompletă. Într-adevăr, pot fi considerate două tipuri de obiecte, radical distincte: obiectele cuantice și obiectele clasice. Noțiunea de "nivel de realitate" este
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
produs abia în mai 1986, cu ocazia unui colocviu la Sainte-Baume. Iată un fragment din această scrisoare: "Prefer să evit orice referire la triadă considerată ca "structură" bazică. Văd, în această trimitere, o posibilitate de confuzie sau, mai exact, un voal intermediar aruncat asupra realității mai profonde a sensului. Toate triadele pe care le întîlnim în Tradiție... ascund adevărata cuaternitate, care este fundamentală. Astfel, în Trinitatea creștină, se obliterează cuaternitatea Tată-Mamă, ceea ce nu a fost lipsit de consecințe în revărsarea autoritară
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
îi permite lui Jorg să-l conducă la biserică. Tabloul 2. În biserică congregației. Se aude din nou același psalm al pocăinței cântat de membrii congregației. Printre ei se află Stankar, care se alătură corului implorând indurare, Lină purtând un voal care îi acoperă față, Federico și Dorotea. Stiffelio urca spre amvon însoșit de Jorg care, văzăndu-l palid și tulburat, îi spune să se inspire în predică lui din Biblie. Stiffelio deschide Biblia la povestea femeii adultere pe care o citește
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
falsitatea profeției Ulricăi. Revenit, Silvano, împreună cu mulțimea care în final l-a recunscut pe Riccardo, îi aduce mulțumiri acestuia: O figlio d’ Inghilterra. Actul ÎI Un deal destinat execuțiilor prin spânzurătoare. La miezul nopții își face apariția Amelia, ascunsă în voaluri, pentru a culege iarbă magică a uitării (Mă dall’ arido stelo divulsa). Riccardo vine să o protejeze. Amelia este incapabilă să-și ascundă iubirea care i-o poartă (duetul O qual soave brivido). Apare Renato care fără să o recunoască
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Aceștia descoperă că în hainele lui Riccardo se ascunde secretarul acestuia. Ei vor însă să afle și cine este femeia care este iubita guvernatorului. Renato se opune și este pe punctul să fie ucis când femeia cedează și își ridică voalul. Spre stupefacția generală toți recunosc în femeia care îl însoțea pe Renato pe însăși soția acestuia. Conspiratorii Tom și Samuel se întrec în a-l batjocori pe Renato (Ve', se di notte qui colla sposa). Furios la culme, Renato îi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cvintetul din actul I, scena 2. Rezumat : Riccardo ia în derâdere profeția Ulricăi, deși o asigura în continuare de protecția să. Aria Mă dall'arido stelo divulsa - din actul ÎI. Rezumat : La miezul nopții își face apariția Amelia, ascunsă în voaluri, pentru a culege iarbă magică a uitării. Aria Morró, mă prima în grazia - din actul III, scena 1. Rezumat: Amelia neagă acuzațiile de adulter aduse de soțul ei și în final îi cere acestuia, ca ultimă favoare, dreptul de a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Filip. Rodrigo îl îmbărbătează și cei doi tineri își jură unul altuia prietenie veșnică. Scenă 2. Dincolo de porțile mănăstirii spaniole Sân Giusto. Doamnele din anturajul Elisabetei își petrec timpul așteptând o pe această. Una din ele, Prințesa Eboli, cântă Cântecul voalului, un cântec de dragoste maur (Nei giardin del bello). Cand sosește Elisabeta, Rodrigo îi înmânează o scrisoare din Franța, de la mama ei. Alături de scrisoare îi mai înmânează și o notă de la Carlo, prin care acesta îi solicită o întrevedere și
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
re! Non promette un dì felice di mia vită îl triste albor... m'hai rubato, incantatrice, e cor e speme, e sogni e amor, 388 Chanson du voile (Canzone del velo) Au palais des fées (Nei giardin del bello) - Cântecul voalului din Actul ÎI, Prințesa Eboli, doamna de companie a Reginei Spaniei Voce : mezzo-soprana Fach : mezzo dramatică Loc de desfășurare : La porțile mănăstirii Sân Giusto, Madrid, Spania, 1559. Rezumat : Eboli cântă un cântec de dragoste maur despre întâlnirea dintre o tânără
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Prințesa Eboli, doamna de companie a Reginei Spaniei Voce : mezzo-soprana Fach : mezzo dramatică Loc de desfășurare : La porțile mănăstirii Sân Giusto, Madrid, Spania, 1559. Rezumat : Eboli cântă un cântec de dragoste maur despre întâlnirea dintre o tânără femeie înfășurata în voaluri și Regele, care este plictisit de moarte de atenția permanentă a Reginei. Abia la sfarsitul cântecului Regele descoperă că sub voaluri se ascunde însăși Regina. Nei giardin del bello, Nei giardin del bello saracin ostello, All'olezzo, al rezzo degli
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Madrid, Spania, 1559. Rezumat : Eboli cântă un cântec de dragoste maur despre întâlnirea dintre o tânără femeie înfășurata în voaluri și Regele, care este plictisit de moarte de atenția permanentă a Reginei. Abia la sfarsitul cântecului Regele descoperă că sub voaluri se ascunde însăși Regina. Nei giardin del bello, Nei giardin del bello saracin ostello, All'olezzo, al rezzo degli allôr, dei fior Una bell'almea, tutta chiusa în vel, Contemplar părea una stella în ciel. Mohammed, Re moro, al giardin
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]