1,118 matches
-
și direct: „un om al zilelor noastre!” (indicând, desigur, și cel mai indicat corp de literă cu care trebuie citit...). Dacă aș fi un client al barului Continental, aș spune: „băiat bun, de-al nostru!”, și aș comanda „încă o vodcă mare pentru tovarășu’!... Dacă aș lucra în „cultură”, aș răspunde fără ezitare: „Un băiat de talent, dom’le! Pute de talent Radu ăsta!” Și l-aș propune numaidecât să preia destinele teatrului de „animație” (instituție cu post de director mereu
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
-ți clipa!, Goethe?, nu aștepta sfârșitul: vine oricum... Sfârșitul... Hm! Mă trezesc vorbind de unul singur... Semn rău! „Care sfârșit, tovarășu' Guță? Cel de încoronează opera? Parcă te dădeai latinist?! Frânge un vers din Horațiu și ia de colea o vodcă apostolicinaia! Noroc!” Un șip cu binecuvântata etichetă îmi poposește în dreptul gurii, o mână având un ghiul masiv pe degetul mic, un inel bărbătesc vasăzică... De unde a răsărit Pandelică așa, deodată, în parc și la ora asta matinală? Văd că nu
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
acolo unde nu era nici așteptat, nici dorit. Ca un copoi pe urma vânatului, tăind într-un păienjeniș de cărări aceeași suprafață de tăpșan. Acum este și el pensionar, și obișnuita (acum 30 de ani) șliboviță a fost înlocuită cu vodca. Nume cu aceeași pravoslavnică rezonanță. A scos sticla din sacoșa de polietilenă, dintre foi de ceapă verde, morcovi, pâine și altele. Mi se adresează neutru, ca totdeauna, cu tovarășu'. Înseamnă că nu vrea nici acum (rămâne consecvent!) să mă prevalez
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
orice tânăr. De! prostia tinereții... Am ispășit, cred că ai avut și tu o satisfacție...” Ce idee, Pandelică!... Care satisfacție? Ce plăcere să am când tot apari în preajma mea, adică: „ - Să uităm dracului trecutul, să mai luăm o gură de vodcă și să convenim că - nu-i așa? - oameni suntem, deci destinul, soarta, fatalitatea, o putere necunoscută ne joacă pe ață, ne sucește încoace și în colo, pe unii mai lin, pe alții mai brutal, dar pe aceeași scenă, în același
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Lahovary colț cu Dionisie Lupu, unde mi-am ipostaziat mental atmosfera de la party-urile criterioniștilor. Și încă mi se prefiră alene pe ecranul interior serile îndesat livrești cu Victoria Ana Tăușan și Marin Bucur, în cămăruța lor din blocul de pe Avrig, vodca Smirnoff, cu pai încorporat, de la George Muntean, vizavi de Liceul „Iulia Hasdeu“, coniacul franțuzesc sirotat la Emil Manu, într-un bloc vechi situat undeva între străzile Roma și Căderea Bastiliei, rafinamentul amețitor cu care ne-a primit întotdeauna Alexandru Paleologu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Ziarul de duminică, solicitat cândva de Stelian Țurlea și încorporat acum la Editura Muzeului Literaturii în volumul În curtea cu pavajul gri. O tristețe sobră, laconică și bărbătească, excitată de elanuri, dar subminată de anxietate, precum aburul dimprejurul paharului de vodcă împărțit cândva de Nichita și Mazilescu, de Pucă, Pâcă, Velea, Eugen Suciu, Fati & Co, punctată de apariții pitorești, precum Irina Loghinovski, Mașa și Mircea Dinescu, Aurel Covaci, Breban, Grigore Hagiu, Ioana Crăciunescu, Grigore Vieru și Ion Mureșan, apoi Groșan, Buduca
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
acolo și aștepta. Un personaj în negru și alb. Bine dresat, Simon fu cît peaci să spună că nu bea alcool, nu bea niciodată, nu mai bea niciodată, apoi, dezmeticindu-se așa cum te trezești după o spălare pe creier, comandă vodcă și gheață. Inginerul avea o mutriță satisfăcută. Voi face totul ca să-i fiu pe plac, gîndi el. Simon nu scotea o vorbă. Puțin amețit înainte chiar de a fi băut, nu- și lua ochii de la pian. E vinul de la cină
Christian Gailly - O seară la club by Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2700_a_4025]
-
capul de sus în jos. Simon detesta treaba asta. Îi venea să-i zică vreo două. Ezită. Inginerul și-ar fi dat și sufletul ca să- l facă să se simtă bine. Plătise masa, vinul, plătise acum și paharele de vodcă, se agita fiindcă așa-i plăcea lui, dar și ca să participe, își ostoia astfel nevoia de a-și arăta recunoștința. Simon renunță să-l mai ia la rost. Cei trei tineri cîntau bine. Totul suna impecabil. Nu prea știm noi
Christian Gailly - O seară la club by Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2700_a_4025]
-
e inimitabil într-un stil. Altfel spus, și cu asta o să închei capitolul despre Simon și problema stilului, el voia să creadă că după zece ani de tăcere totală putea încă să mai cînte așa cum nimeni nu va cînta vreodată. Vodca îi circula prin creier. Vodca îi făcea creierul să funcționeze. Creierul îi funcționa așa cum nu-i mai funcționase de cel puțin zece ani. Nu mai bine, nici mai rău, altfel. Mai liber, poate. Și inima îi bătea diferit. Simon oftă
Christian Gailly - O seară la club by Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2700_a_4025]
-
Altfel spus, și cu asta o să închei capitolul despre Simon și problema stilului, el voia să creadă că după zece ani de tăcere totală putea încă să mai cînte așa cum nimeni nu va cînta vreodată. Vodca îi circula prin creier. Vodca îi făcea creierul să funcționeze. Creierul îi funcționa așa cum nu-i mai funcționase de cel puțin zece ani. Nu mai bine, nici mai rău, altfel. Mai liber, poate. Și inima îi bătea diferit. Simon oftă, se înfioră, apoi începu să
Christian Gailly - O seară la club by Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2700_a_4025]
-
ca la paișpe ani în jurul/ biroului de eliberare a buletinelor)/ vreau să îmbătrânesc nici o fată" (În urma unei discuții mai vechi). Pe cât de plicticoase, în derularea lor, erau versurile citate anterior, pe atât de incitante, fiindcă ingenioase, sunt acestea din urmă. Vodcă sau vin, Flipper, Știi cum e când m-am trezit, Conserve bine închise bani pentru încă o săptămână se numără printre cele mai bune poeme ale plachetei. Alături de ele, Foișorul rockerilor, în care un episod vechi de când lumea și devenit
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
incompetență și incultura asezonate cu obrăznicia imposturii, tupeul ca armă a necinstei ori a minciunii, fățărnicie, nesimțire, indolenta, ticăloșie, sau bizară supraactivitate care se ăntrupează an summum-ul de birocrație (inoculata unui sistem de nemuncă, spre amplificarea neproductivității), aroganță că vodca dătătoare de curaj, orbire a unor mase care nu mai văd ce e bine-ce e rau și unde merg (ca an tragicul poem al lui Baudelaire, Leș aveugles: "manechine, oarecum ridiculi, ciudați că somnambulii", sau ca an apologul orbilor hăbăuci
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
Breaker a fost la un pas de a se lua la bătaie cu regele drum’n’bass-ului Goldie, acesta din urmă cunoscut drept un tip foarte violent, extrem de agresiv cu toată lumea după consumarea unei cantități impresionante de whisky și vodcă! Din păcate, la ora 5 dimineața, când petrecerea era în toi, iar mii de oameni dansau încă, s-a produs o pană de curent, show-ul lui Triga (care chiar își sărbătorea ziua de naștere) terminându-se în huiduileile celor
Agenda2005-32-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284056_a_285385]
-
același cu care stătusem ore-n șir de vorbă pe treptele de ciment ale blocului din Ștefan cel Mare, ascultîndu-i șoaptele gâjâite ce vorbeau despre Fehcia și despre cosmos și despre nevoia lui de a bea cele două sticle de vodcă zilnice) tatuase Totul, și totul avea chipul meu. Privind chiar in miezul fontanelei, mi-am văzut fața ca reflectată de o oglindă convexă. Deplasarea privirii doar cu un centimetru într-o parte sau alta schimba perspectivele și distrugea imaginea globală
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de un minut. Între timp ne privea, în umbra scării, ară-tîndu-și pe sub sprâncene ochii foarte, foarte albaștri, cu fruntea-ncrețită de efortul de a privi drept. Fața-i era frumoasă și tânără, inteligentă, dar respirația încărcată de un damf de vodcă ne făcea să ne-o ținem pe-a noastră, pe toată durata cât, înghesuiți în lift, urcam până la cinci. Când închideam în urma noastră ușa de metal, cu o fâșie de geam mat, și ne pomeneam pe palierul nostru liniștitor, în fața
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
s-ar fi zdrobit, întorcîndu-se-n trup, de propria lui piele de piatră. Își veni-n fire brusc, tresărind, și se găsi în brațele cuiva, ale mamei lui, poate. Dar cel care-l ținea-n brațe mirosea a tutun și-a vodcă ieftină. Mir-cea deschise ochii și-ntîlni, într-adevăr, foarte aproape de fața lui, chipul lui Herman, acoperit cu sudoare și galben ca al unui mort. Bețivul de la opt tremura tot. Îl ridică pe copil și-l ajută să iasă din găleată. De la
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
era ca și cum aș spune eu că scriu ceva pe o anume idee, dar nu știu încă dacă va ieși un sonet sau o epopee. În vreme ce eu rămăsesem cu gândul la dilema sa, Nina ne-a întrebat dacă nu vrem niște vodcă românească. Moldovan a sfătuit-o să nu mai ofere nimănui așa ceva, iar eu am răspuns că nu beau niciodată vodcă. Până la urmă a scos o sticlă de Stolicinaia și a turnat în două pahare. Apoi a tras un sertar, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
sonet sau o epopee. În vreme ce eu rămăsesem cu gândul la dilema sa, Nina ne-a întrebat dacă nu vrem niște vodcă românească. Moldovan a sfătuit-o să nu mai ofere nimănui așa ceva, iar eu am răspuns că nu beau niciodată vodcă. Până la urmă a scos o sticlă de Stolicinaia și a turnat în două pahare. Apoi a tras un sertar, a luat două file din el și-a început să citească un text despre nota do. Spiritual, plin de vervă și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
era vizibil din stradă. Sigrid mută frapiera în bucătărie. -La ce oră începem? întrebă ea. -La unsprezece dimineața. Acesta e cusurul șampaniei: nu e bună imediat ce te ridici din pat. -Ai încercat deja? -Da, la fel ca vinul și whisky, vodca și berea: nu merge. -Bere dimineața? De ce ai încercat un lucru așa de îngrozitor? -Ai dreptate, e cea mai rea. Am făcut-o din admirație pentru Bukowski care se trezea încă adânc îmbibat și care obișnuia să bea de îndată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
Putea să ajungă muzician faimos. L-a cunoscut pe Dan Andrei Aldea, într-un moment în care el, Michi, era muncitor necalificat, trăia în niște barăci infecte, împreună cu alți artiști morali, și tot weekendul făceau chetă pentru o sticlă de vodcă și ascultau ore în șir un pasaj din Pink Floyd. Un singur pasaj, doar ca să vadă cum fac oamenii ăia o trecere pe care o minte omenească n-o poate înțelege. Aldea cică a auzit de Michi și imensele sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ore. Ziceam, știi de ce ne țin ăștia aicea, să ne spună, mă, da’ proști sunteți, de ce ați mai venit înapoi? Cum am ajuns în centru, în Oradea i-am spus nevesti-mii, știi ceva, acum mă duc, îmi iau juma’ de vodcă și patru beri și mă îmbăt și mă lași să dorm până mâine dimineață! (Așadar, dacă ieșirea din țară stă sub semnul abstinenței, reacomodarea la rigorile patriei se face prin, birocratic spus, consumul de băuturi alcoolice.) Am băut vodca, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
de vodcă și patru beri și mă îmbăt și mă lași să dorm până mâine dimineață! (Așadar, dacă ieșirea din țară stă sub semnul abstinenței, reacomodarea la rigorile patriei se face prin, birocratic spus, consumul de băuturi alcoolice.) Am băut vodca, am băut berile și, când m-am sculat dimineața, lângă mașina noastră, două babe stăteau să ne întrebe de unde am luat baloanele cu Mickey Mouse. Acu’, apropo de amintiri, am întrebat o vecină de vreo 80 de ani, când a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
eu nu puteam să o tratez cu refuz. ― Bine, mă, da’ să rupi lucrurile? ― Adevărul e că erau cam șubrede; chiar, Adriene, ia mai înnoiește, neică, chestiile pe acolo, că n-o să mergem acușilea în dezordinea aia, conchide Johnny, iar vodca era parcă mai altfel, mai uleioasă, mai adevărată. Dormeam. Era după-amiază, eram singur, era cald, ningea afară, ce mai, era bine și eu dormeam dus. Sună undeva telefonul. Ați observat de câte ori sună telefonul când dormi dus? Mă ridic alene, pun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
muream să dau buzna acolo ținîndu-te la braț, îmi plăcea că eram priviți ca o pereche ciudată în decorul adunăturii ăleia pestrițe care indiferent de temperatura de afară era îmbrăcată parcă cu aceleași haine groase de iarnă și consuma aceeași vodcă pe care rușii îți lasă impresia că o beau în loc de apă. Fumul îngrozitor, lipsa gurilor de ventilație, chelnerițele cu fuste scurte care se plimbau printre mese adunînd paharele goale, preluînd comenzi, suportînd ciupiturile bețivanilor care nu-și puteau stăpîni instinctele
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
drumul ăsta n-a mai pus nimeni mîna de cînd a fost dat în folosință... — Rom Havana, Martini rosso, trabucuri cubaneze, pune-ți pofta-n cui, zice Monte Cristo, le-au scos și din shop-uri, nu mai găsești decît vodcă Baltic, și eventual ciocolată chinezească. — Brasero, Globo, adevărată, spune Sena plescăind cu limba în cerul gurii, ce diferență între marfa asta și porcăria aia de năut, cicoare, porumb, sau ce dracu’ o mai fi, zice satisfăcut. — E trist, zice Petrică
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]