10,282 matches
-
apărători” ai graniței. Cele mai multe documente se referă la obștea moșnenilor rucăreni, la evoluția ei, la lupta pentru menținerea ei de-a lungul vremurilor. În hrisovul din 25 decembrie 1633, emis de cancelaria domnitorului Matei Basarab și purtând semnătura originală a voievodului, satul Rucăr a fost eliberat din rumânie răscumpărând-se, plătind 1200 (o mie două sute) galbeni de aur domnițelor Buica și Ilina, fetele Doamnei Florica, fiica lui Mihai Viteazul. Peste opt ani, prin hrisovul din 25 iulie 1641, rucărenii au răscumpărat
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_.html [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
scrise în sat și în limba română, unele chiar înainte de înființarea școlii dela Câmpulung. Din alte documente rezultă, hotărârea moșnenilor rucăreni de a trece de la forma de stăpânire în devălmășie absolută - asupra a 35 (treizecișicinci) de munți moșteniți de la primii voievozi - la o stăpânire devălmașe, în care munții au fost repartizați pe moși, pe cete de neamuri și pe dramuri. Momentul ales în acest scop a fost ziua de 30 noiembrie (Sf.Andrei) 1797, când adunați în curtea bisericii satului, au
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_.html [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
surplus, și care erau strânse pentru „zile negre”. 3. Caracterul conservator - nu se acceptau devierile sociale sau spirituale de la modul tradițional de viață. Baza spirituală a obștii era formată de tradiția populară și religia creștin-ortodoxă. Garantul conservării acestor valori era voievodul (cneazul, jupânul) și preotul. Se accepta ca bază juridică doar „legea pământului”, care era un cod de legi nescris, dar respectat cu strictețe de comunitate. Era dificilă chiar și comunicarea între diferite obști, iar acest lucru a fost materializat în
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
în cadrul obștii o constituia „legea pământului”. Aceasta era singura normă legală acceptată de comunitate, și a rămas practic neschimbată până în timpurile reformelor antinaționale ale regimurilor parlamentariste din a doua jumătate a secolului XIX. Infracțiunile generale erau judecate în cadrul obștii de către voievod (alte denumiri atribuite acestuia fiind cneaz, jude sau jupân). Faptele mai grave erau judecate de voievod alături de Sfatul oamenilor bătrâni și înțelepți. Iar cazurile deosebite, care erau destul de rar întâlnite erau judecate prin adunarea întregului sat, care judeca conform legilor
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
rămas practic neschimbată până în timpurile reformelor antinaționale ale regimurilor parlamentariste din a doua jumătate a secolului XIX. Infracțiunile generale erau judecate în cadrul obștii de către voievod (alte denumiri atribuite acestuia fiind cneaz, jude sau jupân). Faptele mai grave erau judecate de voievod alături de Sfatul oamenilor bătrâni și înțelepți. Iar cazurile deosebite, care erau destul de rar întâlnite erau judecate prin adunarea întregului sat, care judeca conform legilor pământului. De notat că în cadrul obștii sătești nu exista pedeapsa cu moartea, cea mai gravă pedeapsă
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
nesemnificativă. Clasele sociale nu se diferențiau foarte mult din punct de vedere social, fapt ce asigura buna conviețuire în cadrul comunității. Odată cu primele începuturi de stratificare socială în cadrul obștii sătești, putem spune că apar și relațiile sociale feudale în societatea românească. Voievodul, împreună cu familiile mai favorizate și-au însușit cele mai fertile pământuri și cele mai frumoase herghelii de cai și cirezi de vaci. Iar țărănimea s-a stratificat în țărani liberi (răzeși în Țara Moldovei și moșneni în Țara Românească) și
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
general românească”, deși a fost cunoscută și la alte popoare slave; apoi cnezii au fost o categorie de fruntași și judecători ai satelor românești. Juzii erau magistrați aleși de comunitatea obștii pentru a îndeplini atât funcții militare, cât și judecătorești. Voievodul stăpânea un ținut mai mare în care puteau intra mai multe cnezate. El conducea oamenii la război, de aceea i s-a spus voievod, ceea ce în limba slava înseamnă conducător de oaste. a) Adunarea Generală. La aceasta participau toți membrii
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
Juzii erau magistrați aleși de comunitatea obștii pentru a îndeplini atât funcții militare, cât și judecătorești. Voievodul stăpânea un ținut mai mare în care puteau intra mai multe cnezate. El conducea oamenii la război, de aceea i s-a spus voievod, ceea ce în limba slava înseamnă conducător de oaste. a) Adunarea Generală. La aceasta participau toți membrii majori ai obștii, majoratul fiind fixat între 18-30 de ani în funcție de vârstă sau de data căsătoriei. Participarea femeilor e incertă, fiind sigur numai faptul
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
susținerile că poporul român s-ar fi format în sudul Dunării. Începând cu secolele IX-X, în teritoriul carpato-danubiano-pontic are loc începutul genezei statale. Primele formațiuni statale au avut ca bază obștea sătească, formându-se preponderent prin unirea sub un singur voievod sau cneaz a uniunilor de obști. Procesul de formare a statelor medievale românești se încheie în secolele XIII-XIV, iar în cadrul acestui proces, obștea sătească a jucat un rol considerabil. De altfel, observăm că multe dintre elemente s-au păstrat și
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
formare a statelor medievale românești se încheie în secolele XIII-XIV, iar în cadrul acestui proces, obștea sătească a jucat un rol considerabil. De altfel, observăm că multe dintre elemente s-au păstrat și în cadrul voievodatelor medievale: acestea erau conduse de un voievod; acesta, la rândul său, era ajutat de un sfat al bătrânilor sau boierilor; principala bază juridică a comunității era „legea pământului”; se păstra caracterul preponderent conservator, patriarhal și parțial autarhic; principala sursă de existență o constituia prelucrarea pământului, adică predomina
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > STIL, TRADIȚIE ȘI CIVILIZAȚIE ÎN „DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT”, O CARTE DE GEORGE ROCA (SYDNEY, AUSTRALIA) Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 261 din 18 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului „Publicată pentru prima dată în prestigiosul „Jurnal ARA 2004” și prezentată ca omagiu
STIL, TRADIŢIE ŞI CIVILIZAŢIE ÎN „DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”, O CARTE DE GEORGE ROCA (SYDNEY, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ î by http://confluente.ro/Stil_traditie_si_civilizatie_in_dezvoltarea_arhitecturii_in_perioada_de_domnie_a_binecredinciosului_voievod_stefan_cel_mare_si_sfant_o_carte_de_george_roca_sydney_australia_.html [Corola-blog/BlogPost/340828_a_342157]
-
prezentată ca omagiu lui Ștefan Cel Mare, la cel de al XXX-lea Congres al Academiei Româno-Americane, care a avut loc la Chișinău , în perioada 5-10 iulie 2005”, cartea lui George Roca, „Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Ștefan cel mare și Sfânt”, ni se dezvăluie ca o invitație la a lua contact, dintr-o perspectivă inedită, cu arhitectura Moldovei din perioada marelui voievod. Volumul se constiuie ca un veritabil model de promovare și valorizare a unor bijuterii
STIL, TRADIŢIE ŞI CIVILIZAŢIE ÎN „DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”, O CARTE DE GEORGE ROCA (SYDNEY, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ î by http://confluente.ro/Stil_traditie_si_civilizatie_in_dezvoltarea_arhitecturii_in_perioada_de_domnie_a_binecredinciosului_voievod_stefan_cel_mare_si_sfant_o_carte_de_george_roca_sydney_australia_.html [Corola-blog/BlogPost/340828_a_342157]
-
iulie 2005”, cartea lui George Roca, „Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Ștefan cel mare și Sfânt”, ni se dezvăluie ca o invitație la a lua contact, dintr-o perspectivă inedită, cu arhitectura Moldovei din perioada marelui voievod. Volumul se constiuie ca un veritabil model de promovare și valorizare a unor bijuterii arhitectonice aparținând patrimoniului național, venind în consecință, ca un act de patriotism din partea autorului. George Roca, un scriitor dedicat muncii sale Membru al Academiei Româno-Americane, Membru
STIL, TRADIŢIE ŞI CIVILIZAŢIE ÎN „DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”, O CARTE DE GEORGE ROCA (SYDNEY, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ î by http://confluente.ro/Stil_traditie_si_civilizatie_in_dezvoltarea_arhitecturii_in_perioada_de_domnie_a_binecredinciosului_voievod_stefan_cel_mare_si_sfant_o_carte_de_george_roca_sydney_australia_.html [Corola-blog/BlogPost/340828_a_342157]
-
turnuri de veghe, etc.), construcții religioase (biserici , mânăstiri), construcții rezidențiale (case domnești, conace, etc.)” „Un moment de răscruce în consolidarea fenomenului arhitectural românesc” Ținând cont de legile esteticii, cartea lui George Roca, „Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Ștefan cel mare și Sfânt”, prezintă nu doar sensibilităților de excepție, ci fiecăruia dintre noi, în mod obiectiv și intim totodată, o epocă în care oameni potriviți au știut să dea viață unui „stil specific local, integrat cu subtilitate în
STIL, TRADIŢIE ŞI CIVILIZAŢIE ÎN „DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”, O CARTE DE GEORGE ROCA (SYDNEY, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ î by http://confluente.ro/Stil_traditie_si_civilizatie_in_dezvoltarea_arhitecturii_in_perioada_de_domnie_a_binecredinciosului_voievod_stefan_cel_mare_si_sfant_o_carte_de_george_roca_sydney_australia_.html [Corola-blog/BlogPost/340828_a_342157]
-
excepție, ci fiecăruia dintre noi, în mod obiectiv și intim totodată, o epocă în care oameni potriviți au știut să dea viață unui „stil specific local, integrat cu subtilitate în arhitectura acelei epocii de medievalitate târzie”. Un omagiu adus marelui voievod Cartea lui George Roca este pătrunsă de spiritul tradițional, devenind o pledoarie revelatoare pentru frumosul din arhitectura Moldovei din sec. XV. Autorul explică rolul și importanța „arhitecturii ștefaniene” în evoluția arhitecturii românești, recurgând la argumente și informații specifice. Volumul se
STIL, TRADIŢIE ŞI CIVILIZAŢIE ÎN „DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”, O CARTE DE GEORGE ROCA (SYDNEY, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ î by http://confluente.ro/Stil_traditie_si_civilizatie_in_dezvoltarea_arhitecturii_in_perioada_de_domnie_a_binecredinciosului_voievod_stefan_cel_mare_si_sfant_o_carte_de_george_roca_sydney_australia_.html [Corola-blog/BlogPost/340828_a_342157]
-
un novice în domeniul arhitecturii”. Autorul afirmă: „Aș îndrăzni să numesc arhitectura moldovenească din perioada de domnie a lui Ștefan cel Mare, „arhitectură ștefaniană”, în loc de „arhitectura epocii ștefaniene”. Aș face acest lucru nu numai pentru a aduce un omagiu marelui voievod, ci și pentru a sublinia importanța acestuia în istoria arhitecturii românești.” Octavian Curpaș Phoenix, Arizona mai 2010 Referință Bibliografică: Stil, tradiție și civilizație în „Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Ștefan cel mare și Sfânt”, o carte
STIL, TRADIŢIE ŞI CIVILIZAŢIE ÎN „DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”, O CARTE DE GEORGE ROCA (SYDNEY, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ î by http://confluente.ro/Stil_traditie_si_civilizatie_in_dezvoltarea_arhitecturii_in_perioada_de_domnie_a_binecredinciosului_voievod_stefan_cel_mare_si_sfant_o_carte_de_george_roca_sydney_australia_.html [Corola-blog/BlogPost/340828_a_342157]
-
numai pentru a aduce un omagiu marelui voievod, ci și pentru a sublinia importanța acestuia în istoria arhitecturii românești.” Octavian Curpaș Phoenix, Arizona mai 2010 Referință Bibliografică: Stil, tradiție și civilizație în „Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Ștefan cel mare și Sfânt”, o carte de George Roca (Sydney, Australia) / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 261, Anul I, 18 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
STIL, TRADIŢIE ŞI CIVILIZAŢIE ÎN „DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”, O CARTE DE GEORGE ROCA (SYDNEY, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ î by http://confluente.ro/Stil_traditie_si_civilizatie_in_dezvoltarea_arhitecturii_in_perioada_de_domnie_a_binecredinciosului_voievod_stefan_cel_mare_si_sfant_o_carte_de_george_roca_sydney_australia_.html [Corola-blog/BlogPost/340828_a_342157]
-
scriind o scrisoarea în 1475 către principii creștini ai Europei, după biruința dobândită împotriva turcilor la Podul Înalt de lângă Vaslui, mărturisind credința sa și faptele sale, dragostea profundă întru Hristos, solicitând ajutoare pentru confruntările viitoare, în slujba creștinătății. „Noi, Stefan Voievod, vă spun că necredinciosul împărat al turcilor a fost de multă vreme și este încă pierzătorul întregii creștinătăți și în fiecare zi se gândește cum ar putea să supună și să nimicească toată creștinătatea ... Auzind și văzând noi acestea, am
ÎN CE BARCĂ NE URCĂM? ÎNCOTRO VÂSLIM? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_in_ce_barca_ne_urcam_vavila_popovici_1364881325.html [Corola-blog/BlogPost/350296_a_351625]
-
neconsumate, cu arome naturiste absolut compatibile cu cele occidentale debilizate de consumism obez. De aici și râsul centrului de excelență că, unde suntem noi în Epoca Mooye niște netrebnici, luăm la miștoul deconstructiv și generațiile de bravură sau martire - cu voievozi, eroi și poeți cu tot - care ne-au precedat, care s-au bătut și s-au jertfit, care au negociat cu cel mereu altul momentan mai tare-n șmen între imperiile deznaționalizante, de suntem tot aicea, de strajă cu ranga
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346244745.html [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
de burtă ale altuia. Dau sfat: misterele Revoluției, activiști și securiști volatilizați fără mea culpa, Romlagul, privatizările frauduloase, pagubele bugetare aduse de needucați și incompetență (infinit mai mari decât generează luxul de a fi corupți), denigrarea necontenită a valorilor românești (voievozi, Eminescu, țara, personalități, ortodoxie, amărâții, trecutul, viitorul), mass media neobligată a-și declara la loc vizibil finanțatorii și proprietarii, fotbalul nostru incalificabil, Marele Cutremur Catastrofal, începutul deșertificării Grădinii Maicii Domnului pentru a se popula cu anahoreții unei spiritualități mai elevate
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346244745.html [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
șpagă. Dară nu toate rândurile de oameni au stat cu mâinile-n sân. Fost-au și generații vrednice pe-acest meleag de geografie mică, dar cu viitor etern, prevăzut de prooroci. Cum cerându nește leacuri de la Luteția pentru Mircea Ciobanul Voievod, soțul ei de la Curtea Veche, ocrotitoarea noastră, Doamna Chiajna, se interesa în 24 ianuarie 1559, la apotecariul Michel de Nostredame, ce și cum fi-vor vremurile românești pe termen lung, care deja erau furtunoase-n RO cum le-au ursit
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346244745.html [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
1559, la apotecariul Michel de Nostredame, ce și cum fi-vor vremurile românești pe termen lung, care deja erau furtunoase-n RO cum le-au ursit Soarta și Destinul, de-au rătăcit chiară scrisoarea făcută poștă cu hapuri cu tot, voievodul bucureștean murise neasistat, ea uneltea de-acum în DRO la Alep, mult impresionat de profețiile versificate arătându-se pe-acolo prin Asia manelară hermeneutul, parizianul gay renascentist, Petru Cercel, fiu Pătrașcului celui Bun, cum pesemne și Mihai Bravul, în consecință
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346244745.html [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
uneltea de-acum în DRO la Alep, mult impresionat de profețiile versificate arătându-se pe-acolo prin Asia manelară hermeneutul, parizianul gay renascentist, Petru Cercel, fiu Pătrașcului celui Bun, cum pesemne și Mihai Bravul, în consecință la negrele profeții ajungând voievozi fiecare din cești doi fii învățați viteji, primul au mutat Capitala cât mai departe de Dunăre, de la București la Târgoviște, iară celălalt s-au zbătut pentru Unirea cea Mare, pentru a duce Capitala încă și mai departe, dincolo de Carpați, la
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346244745.html [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
de a merge la vreun studio de înfrumusețare, iar a ieși la restaurant din proprie inițiativă i se pare la fel de bizar precum a merge pe Lună. Majestatea Sa, la nouăzeci și doi de ani, este cea mai longevivă consoartă de voievod sau rege din toată istoria națională. (fragment din volumul “Ana. Portretul Reginei”, Curtea Veche Publishing) sursa :romaniaregala.ro Referință Bibliografică: Majestatea Sa Regina Ana împlinește 92 de ani / Cornelia Curtean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1722, Anul V, 18
MAJESTATEA SA REGINA ANA ÎMPLINEȘTE 92 DE ANI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_curtean_1442549595.html [Corola-blog/BlogPost/343958_a_345287]
-
ale Sigiliului României se aseamănă cu cele ale Stemei României, fiind de fapt o reprezentare a acesteia, diferențierea fiind de fapt, adăugarea sub scutul mare a înscrisului „ROMÂNIA”. Istoria ne spune că primele sigilii au aparținut autorităților conducătoare, ca domnii, voievozii, principii, demnitarii religioși și laici. Dreptul de sigiliu a fost un drept general, necontrolat de oficialități, din care cauza a putut fi folosit de toți cei care aveau nevoie și îl puteau confecționa sau procura. Era folosit, în general, de
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448966946.html [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]