1,084 matches
-
acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA POSTBELICĂ - ROMANUL Testul nr. 93 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Episodul 21 - Răzăș fără simbrie - Păi și eu sunt din Hârlău! - răspunse voinicul. - A cui ești din Hârlău? - A Glanetașului. - A Glanetașului? Ăla care și-a vândut salcâmu'? - Ăla, preacuvioase! Da' matale de unde știi? L-ai cunoscut pe tătuca? - De cunoscut nu l-am cunoscut, da'-mi povestea mama, că- mi era bunic
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
soția lui tata! (Ioan Groșan, O sută de ani de zile la porțile Orientului, roman istoric foileton) 1.Precizează tema dialogului. 2.Scrie doi termeni din câmpul semantic al familiei. 3.Indică modul de formare a cuvintelor (prea)cuvioase și voinicul. 4.Motivează folosirea frecventă a apostrofului. 5.Transcrie două formule de adresare. 6.Notează titlurile a două texte literare la care fac aluzie personajele. 7.Menționează două caracteristici ale dialogului. 8.Ilustrează două trăsături ale postmodernismului. 9.Descrie, în 4-6
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
va cere să folosești același tipar de construcție pentru a-ți exprima atitudinea, un tipar de forma: A de B → simpaticul/prostul de Ion, unde A = o trăsătură a lui B A de B Iată câteva exemple: • frumușica de Ioana, voinicul de fecior, înțeleapta de mama, fraiera de soră-mea, nebunul de profesor, căpiatul de Ion, disperata de maică-sa etc. • o frumusețe de copil, dulceața de fetiță, o bomboană de băiat, un bujor de fată; un bou de vânzător, capra
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
66. Alcătuiți propoziții în care să fie și cuvintele: mărăcine, circ, meci, licurici, rătăcit, lucitor, cineva, altcineva, voci, tocit, maci, tricicletă. 67. Transcrieți textul: Trenul trece la ora cinci. Cu el vine Cicerone. Cu cine mai vine? Vine cu nouă voinici. Numai cine vrea vine cu el. 25 68. Alcătuiți propoziții din cuvintele: tricicleta, Lucian, cu, circulă Văleni, la, vine, el, mereu 69. Despărțiți în silabe cuvintele: căciulă, ciulama, măciucă, tăciune, accelerat, lucernă, cinci, răcit, vaci, tocilar, ciot, minciună, taci, motocicletă
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
de simplă preocupare ilustrativă această pasiune pentru folclor și anecdotică. Există la Doja, în special, o plăcere a fabulației plastice încărcată de simboluri tăinuite. Atunci când transcrie o romanță cu frumoasa din fereastră pe timp de seară, cu lăutari și cu voinici chipeși, el aduce in tablou nu o realitate văzută, eventual biografică, ci una de spectacol, posibil doar în mediul imaginar in care stelele, pârâiașul, păsările de noapte, consună.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 80
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de simplă preocupare ilustrativă această pasiune pentru folclor și anecdotică. Există la Doja, în special, o plăcere a fabulației plastice încărcată de simboluri tăinuite. Atunci când transcrie o romanță cu frumoasa din fereastră pe timp de seară, cu lăutari și cu voinici chipeși, el aduce in tablou nu o realitate văzută, eventual biografică, ci una de spectacol, posibil doar în mediul imaginar in care stelele, pârâiașul, păsările de noapte, consună.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 80
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
jos și-l prinse amețeala. Privi în sus și se cutremură. Nu făcuse nici un sfert din sfertul drumului. Puterile îi cam slăbiseră, dar nu se lăsă. Deasupra se vedea o frunzișoară lătăreață, ca o prispă. Acolo o să se odihnească. Porni voinicul iar la drum. Și umblă, și umblă, băiete; de-abia ajunse. Iar când a călcat pe frunză, ud de sudoare, că părea o picătură de rouă, soarele ca un bulgăre de aur scăpătase de amiază. Privi în sus și nu
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
litere cursive. 2. Încercuiește forma corectă a cuvintelor 4. Rescrie, pe linie, cuvântul care nu se potrivește între cuvintele cu înțeles/sens asemănător din fiecare șir de cuvinte. 5. Alcătuiește enunțuri în care să folosești cuvintele cu sens opus pentru voinic, hotărât, se aseamănă. Scrie enunțurile pe spațiile de mai jos: 6. Formulează pe spatiile de mai jos enunțuri în care substantivul ochi să aibă înțelesurile/sensurile diferite: 7. Alcătuiește un dialog purtat de un copil și vânzătoarea unui magazin , în
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
cea de-a doua parte, aspectele istorico-etnografice ale tipurilor. Colindele românilor se disting prin următoarele trăsături: bogăția funcțională, împărțirea lor după vârstă; prezența, în secțiunea celor de ocupație, a colindului pentru pescar; originalitatea subiectelor «ciuta năzdrăvană» și «vânarea leului de către voinic»; prezența colindelor pastorale; urările de mulțumire cu o configurație aparte (urarea colacului și cea a banilor). Continuarea fireasca a studiului despre colindat este cel despre aspectul negativ, Descolindatul în orientul și în sud-estul Europei, studiu ce ocupă un loc aparte
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
piper în casă și rămâne bortoasă. S-a ținut copilu' noo ani dă zile în burtă încinsă cu noo cercuri dă fier." Sim. FI. Marian arată în capitolul Piperiul din Botanică românească că, "în povești și tradițiuni populare, apar adesea voinici isteți și renumiți, hoți vestiți, care n-au mărturisit în ce constă puterea lor (de exemplu, Pintea). Nimeni nu l-a putut răpune, până ce el n-a spus fiicei craiului de Baia-Mare în ce constă toată puterea sa, și anume
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
neam. "Șarpele casei ar fi, ca și steaua sau pomul consacrat, corespondentul din natură al omului și depozitarul mitologic al soartei sale [...]." Există o serie de cazuri în care fata de împărat rămâne însărcinată doar văzându-și alesul. În basmul Voinicul cel fără de tată [Ispirescu], o fată de împărat, uitându-se "la un june, simți un fior, apoi ca o scânteie de foc o arse ceva la inimă"; însărcinată "din vedere", atrage asupra ei mânia părinților și este alungată într-o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
motivul cărții ca motiv al cunoașterii încă din pântecele mamei. Cartea îi acordă celui nenăscut un ascendent asupra lumii dinăuntru și dinafară. Este vorba de o inițiere, conținutul cărții este devorat, absorbit în sânge, încă din trupul mamei. În basmul Voinicul cel cu cartea în mână născut [Ispirescu], a treia seară după nașterea copilului, ursitoarele îi spun: cea mare - că are să ajungă bogat; cea mijlocie - că are să-l răpească duhurile rele; iar ultima, că are să ajungă împărat. Și spusa celei din
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mână născut [Ispirescu], a treia seară după nașterea copilului, ursitoarele îi spun: cea mare - că are să ajungă bogat; cea mijlocie - că are să-l răpească duhurile rele; iar ultima, că are să ajungă împărat. Și spusa celei din urmă se împlini". În Voinicul cu cartea în mână [Păun și Angelescu], nevasta naște un băiat care avea în mâna dreaptă o cărticică pe care nu i-o putea lua nimeni. "Țipa cpilu dă-i lua gura, i-o lăsa în mână. Copilul când era
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se făcu roșie ca trandafirul (roza este sinonimul frumuseții, al dragostei ardente și al vieții). Deși feciorul de-mpărat o roagă să rămână, fata rostește incantația plângând, schimbând numai finalul, care nu mai corespundea realității, pe pământ umblată, / și de voinici/ sărutată. Dafinul însă nu se mai deschide, iar fata se-ntoarce la cortul feciorului de-mpărat. Vremea trece și slujitorii îi aduc aminte feciorului de-mpărat că e ziua Sfintei Vineri, când trebuia să plece cu vânatul, întrucât îl așteaptă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
muncă, propunându-i-se chiar și postul de asistent universitar, decide să plece într-un sat al cărui nume îi amintea de fetița Varvara, o prietenă din copilărie care dispăruse într-un mod inexplicabil, fără a mai fi găsită. Aidoma voinicului din poveste, explică el romantica sa pornire, plecasem în căutarea ființei dragi și, iată, după atâta amar de vreme, dădeam de o urmă". Deși colegii lui aveau motive anumite ca să evite satul noroiul drumurilor, magazinul sătesc prost aprovizionat, lipsa unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
așa de mult în haltă, vă aștepta coborîrea! sufletul alături de varianta telefonată, singură ți-ai construit jucăria, acum s-o demontezi, îl pun mîine pe el, la următoarea convorbire! sprîncenele de blond-roșcovan ies în lumea cu necazuri, Hălăucești de la un voinic, intră și răspunde doamnei în locul meu, spuza de lumini urbane încă vizibilă, cu tot eșecul ficțiunii, literară și metaliterară deodată, călătoria se ține! aspectul ei de ieșire din iluzie, Mircești scenografie pe seama gării, mai ceva la slujbașul cu poalele uniformei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
urcăm și coasele, le-ați răsucit riscant în ușa vagonului, întîi băbuța, la care ne răstim, valuri de fîneață, trifoi, încape iepurele cu tot cu urechi! cartofii înfloriți, vînătorii de munte, cazărmi compacte cu facilități de vilă, sala boltită artistic, vagon, doi voinici la încărcat cherestea, km 122, Păltiniș trenul înclină, deși are să atace interfluviul de Olt, curbe de nivel, săritură pe viaduct, jocul cu trenulețe pe șine visat de băieți, prins în potcoavă cimitirul ortodox, plin, plin de flori albe la fiece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
felie atîrnată cu luna, fantoma suflu în noapte, mase de aburi în cilindrii fabricii "Sofert", îngrășăminte chimice, rural firmamentul cu luceafăr de ziuă. Ora 4,00, sala de așteptare a gării Adjud, întîi controlul caloriferelor, fierbinți, călători pe lîngă ele, voinicii deznodați peste banchete, varianta somn la reificarea lumii, omul rămas mai puțin semnificativ decît condiția lui, ușa de fier vine cu greu în ramă, hîrîie pe ciment, prizonieri ai locului marcat, recreat în consemnare, claustrofob în formă agravată. Ora 5
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ți-ai lăsat și barba bulbucată din tuleie bălaie, iar copilul n-am vrut să-l vaccineze, cît nu am fost în maternitate, pe 5 ianuarie eram la lucru, i-a făcut primul vaccin! din strămoși oamenii cum de erau voinici și copiii ies slăbănogi, bunicul meu ce om voinic era! să chemi și să citească acatist pentru sănătatea copilului, da, sigur! pe întîi ianuarie, cum altfel decît Vasile, a, Vasîlică! 1 ianuarie 2005, vezi, a treia e cu pogorămînt! Mihăiță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mare economie. Soarele era la două sulițe de asfințit și ciocîrlia s-a înălțat ca să-și prezinte repertoriul. Era semnalul că oamenii se pot odihni pentru cîteva minute. Dumitru, cocoșos ca de obicei, povestea cum era el Sfarmă-Piatră și Strîmbă-Lemne, Voinicul Voinicilor, Eroul Eroilor. Fetișoara îl asculta admirativ. Era înfofolită cu o broboadă groasă, ca să nu o ardă soarele. Dorea și ea să fie albă la față ca femeile ținute în puf de soții lor mai avuți. Cum cei trei prășitori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
economie. Soarele era la două sulițe de asfințit și ciocîrlia s-a înălțat ca să-și prezinte repertoriul. Era semnalul că oamenii se pot odihni pentru cîteva minute. Dumitru, cocoșos ca de obicei, povestea cum era el Sfarmă-Piatră și Strîmbă-Lemne, Voinicul Voinicilor, Eroul Eroilor. Fetișoara îl asculta admirativ. Era înfofolită cu o broboadă groasă, ca să nu o ardă soarele. Dorea și ea să fie albă la față ca femeile ținute în puf de soții lor mai avuți. Cum cei trei prășitori își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Vaslui 1973, p.290, Traian Nicula îl prezintă ca pe un autodidact, dar cu o cultură aleasă, prezent cu povestiri și articole, pe variate teme, în publicistica vremii. două sunt lucrările sale de bază: drama în trei acte intitulată „Moartea voinicului de mâna păcătosului”, București, 1936 și „O dragoste înmormântată”, București 1939. Tema scrierilor sale - viața satului și timpului său. În anul 1940, Lucian Predescu în lucrarea „Enciclopedia Cugetarea”, București, editura Cugetarea, face referiri demne despre autorul la care ne-am
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
șomeze. Că tot a ajuns capitală și are nevoie de mulțime de funcționari... Poporul a căutat Însă un sânge ideatic În numele câtorva plante: sângerul, un neam al cornului, dar cu lujerii Înroșiți cu antociani Însă, sângerica ori orhideea numită sângele voinicului, amândouă folosite În tratamentul hemoragiilor la animale Într’un fel de similia similibus curantur empiric. Dar nu de asta doresc să vorbesc, ci tot de o idee, anume de esența proverbului, adică perenitatea pe care ea, planta, deși cu sângele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
împreună! Lacul Roșu, Lacul însângerat, lacul înjunghiat de trunchiurile unor brazi căzuți „în luptă” are o legendă formidabilă. Se spune că, cu mult timp în urmă, o fată frumoasă, cu plete lungi și ochi gri-verzui, s-a îndrăgostit de un voinic, un flăcău secuiesc. Nunta celor doi nu s-a făcut fiindcă acel tânăr a fost chemat la oaste, iar fata a fost răpită de un bandit. Aceasta s-a rugat munților cu atâta stăruință, încât natura i-a răspuns cu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Cercători prin țări au dat, o Domnului nostru Cel ce-ncearcă-n miez de noapte. El din gur așa grăi, o Domnului nostru Eu văzui pe Dumnezeu Ce vărstă de Domnul este, o Domnului nostru Că-i și vârstnic de voinic. Că nu-i fiară, mustăcioară, o Domnului nostru Și-o cunună de bujori Cele roduri de-mpărat, o Domnului nostru Cercători prin țări au dat. Cel ce-ncearcă-n zori de zi, o Domnului nostru El din gur-așa grăi. Eu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]