3,145 matches
-
cadă, ridică greu un picior, dreptul, apoi îl trage pe stângul, fonta din baia aia mică era deja caldă, dușul cursese peste emailul alb și metalul era cald, cada era ca nouă, unul dintre muncitorii care refăcuseră apartamentul Maestrului o vopsise, Tina ridică dușul de jos, îl fixează în suportul din perete și apa începe să curgă acuma pe ea, de la umeri pe sâni, se săpunește aprig, buretele freacă apăsat, se uită spre coapsele înroșite, luuung, până la degetele de la picioare. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pe un obraz, apoi pe celălalt, îi mângâie fața, ți-ai lăsat barbă?, pentru piesă îmi trebuie, că altfel n-o lăsam eu, mă îmbătrânește!, da, te îmbătrânește, se văd firele albe, ai un cap de bătrân, n-ai mai vopsit nici pletele, nici sprâncenele, așa trebuie în piesă, să fiu bătrân!, să intrăm în casă, ne văd vecinii, să ne vadă, dacă trăiam eu pentru lume... își amintește cuvintele Tinei: tu n-ai văzut că și la pinguini comunitatea te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
denunțat pe bărba-su care i-a afumat treizeci de ani tapetul cu Kent, fir-ar al dracu, care s-a futut cu toate asistentele lui, toate blonde, după care a borât pe Mariana, că era blondă și ea, abia se vopsise săraca, și i-am chemat un taxi și l-am plătit io, ștoarfa, i-am zis lasă, că domnu doctor mă tratează, vă tratez și eu pe dumneavoastră! - Soția mea e o femeie extraordinară, și cu toate acestea, mă rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
că dacă ați avea aproximativ cincizeci de ani și toate celelalte, vestea asta v-ar cam lovi în moalele capului. * Episodul cu Contesa mă marcase destul de tare. Spre exemplu, Mișu chiar a crezut că am pe altcineva! Iar Mariana se vopsea din ce în ce mai des, cred că fura bani din casă așa, cu mine acolo, ea zicea că are depresie. Cât despre nevastă-mea, vorbeam cu ea prin Mișu (nu-mi place să vorbesc la telefon, asta e!), că eu acasă nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
erai tu, parcă mai era cumva, se juca și ăla micu cu cineva, veneam împreună în parc, îmbătrâneam și eu frumos, era altceva! Mariana cred că fură din casa de marcat, da eu mă fac că nu văd, își mai vopsește și ea părul, că cu trei miloane pe lună ce să facă, săraca. Te pupă Mișu. Mișu arată tot așa bine, trage de fiare ceva de speriat, i-am adus eu niște haltere de la unu de pe șantier, unu cam bețivan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Palat. Trebuia doar să aibă grijă de heruvimul ei. Iar când planul cu Popa va fi gata, atunci Contesa nu va fi trăit degeaba. Atunci Contesa va merge în Rai și îi va ondula părul Maicii Tereza, și îi va vopsi unghiile, și vor fi în sfârșit, amândouă, fericite. În fața micuțului televizor alb-negru (Contesa prețuia numai culorile din natură), Horațiu se gândea la violență. Când Jerry îi mușcă lui Tom coada, Horațiu își zise gata, o să mă duc și o să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
bătut, v-a înjurat, v-a... - Gata, știu! M-a răpit. Funcționarul se uită la domnul Popa ca la un nebun. În fiecare zi veneau pensionari cu tot felul de prostii, că le-a furat poștașul bibelourile, că le-a vopsit cineva pisica, mă rog, tot felul, însă ăsta era primul caz de răpire. Răpiri, da, erau în fiecare zi, dar se ocupa șeful de ele, cu țiganii, cu afaceri mai complicate. - Ați evadat? - Nu știu. M-am trezit acasă, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
făcuse în propria lui casă. Cuprinsă de o vervă de zile mari, doamna Popa se juca cu o șuviță de păr rar care sclipea mov și argintiu, amânând momentul despărțirii, fie ea și pentru cinci minute. - Cred că o să mă vopsesc blondă. Ce zici, mi-ar sta bine? - Da. - Ca Mariana. Îți place de Mariana? îi dădu ea un cot cochet, care trimise țigara direct într-o frunză galbenă a tapetului. - Lasă, nu-i nimic. - Mă duc să caut tapet! încercă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
că aparțin Întregului mapamond. Iată unde-i hiba! Trebuie să ne punem Întrebarea dacă această atitudine este justificată sau nu. Monkey avea dreptate. Totuși, ascultându-l, simțeam cum mă apucă toți dracii. Monkey era frezat cu o creastă pe mijloc, vopsită În roz și albastru, purta o cămașă cu imprimeuri cum se purtau prin anii ‘60, asortată la o pereche de blugi-trapez, era Încălțat cu niște mocasini cum purtase John Harrisson acum treizeci de ani În Liverpool. Pe masă, lângă farfuriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
la Reiko și la neisprăvitul ăla de Gan... În mintea mea se amestecau imagini disparate: sfârcuri Întărite și țuguiate, gambe strânse Într-o pereche de ciorapi de damă, un spate acoperit de un puf de un auriu palid, degetele picioarelor vopsite cu ojă de culoare metalizată. Dintre toate acestea se degaja imaginea fotografiei primite de la Gan. Privisem Îndelung acea fotografie de atâtea ori Încât puteam să reconstitui cu ochii minții expresia figurii fiecărui personaj, chiar și cel mai mic detaliu al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
asigurat până în vârful părului, lăsându-și văduva tânără într-un confortabil apartament de șase camere de pe Lepsius Strasse. Aflat la ultimul etaj al unei clădiri cu patru niveluri, apartamentul avea un balcon mare din fier forjat în fața unui glasvand mic, vopsit în maro, și nu unul, ci trei luminatoare pe tavanul din salon. Era un loc spațios, aerisit, mobilat și decorat cu gust, mirosind puternic a cafea proaspătă, pe care tocmai o făcea. — Îmi pare rău că trebuie să vă fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
plictisească, dar, de asemenea, dacă Streicher și oamenii lui sunt implicați, atunci este mult mai probabil ca ei să o observe acolo, în fața uneia dintre aceste Stürmerkästen, decât oriunde în altă parte. M-am uitat nemulțumit la o casetă elaborată, vopsită cu roșu, construită probabil de niște cititori loiali, ale cărei sloganuri în culori țipătoare proclamau: „Femei germane: evreii sunt distrugerea voastră“, și la cele trei pagini duble de ziar aflate sub sticlă. Era destul de rău că-i ceream unei fete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
se afla vizavi de o florărie mare, de unde vizitatorii care mergeau la spital își puteau cumpăra florile. Era ceva care îți amintea de Omul-de-Turtă-Dulce în înfățișarea ciudată a casei la care ne invitase Rahn. Zidăria subsolului și a parterului era vopsită în maro, iar etajul întâi și etajul al doilea erau zugrăvite în crem. Un turn în formă de heptagon ocupa latura estică a casei, în partea centrală era o logie din cherestea peste care se afla un balcon, iar pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
într-un capăt al camerei, o masă rotundă, iar în celălalt capăt era un grup de vreo zece persoane care stăteau în picioare lângă o canapea și două fotolii. Pereții, acolo unde se vedeau între panourile ușoare de stejar, erau vopsiți în alb, iar draperiile verzi erau toate trase. Camera asta avea un aer german clasic, care era același lucru cu a spune că era cam la fel de caldă și prietenoasă ca un cuțit din armata elvețiană. Rahn ne-a adus niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
pe Lützowufer-Strasse și dădea spre Canalul Landwehr, la numai câteva aruncături de băț de Zoo, de unde unele dintre rudele lui Hitler puteau fi auzite plângându-se în legătură cu standardul de cazare. Era o elegantă clădire cu trei etaje în stil Wilhelmine, vopsită în portocaliu, cu o mare fereastră pătrată, ieșită în afară, la etajul întâi. Becker începu să tragă de clopoțel de mama focului. Când se plictisi, începu cu ciocănelul de la ușă. Până la urmă, în hol se aprinse o lumină și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
pot aștepta la ceva ciudat de când am decis să opresc la una dintre acestea și să întreb de drumul spre școala SS. Grifonii zburători, simbolurile runice și cuvintele vechi din germană, care erau sculptate sau zugrăvite în aur pe cadrele vopsite în negru ferestrelor, mă duseră cu gândul la vrăjitoare și vrăjitori, astfel că am fost aproape pregătit pentru priveliștea hidoasă care mi se prezentă la ușa din față, decorată cu un cerc de fum de lemn și carne de mânzat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
fină. — Ați fost suflată sau trecută prin baie? întrebă cu glas gâtuit comandantul Felix S 23. — Prin baie, răspunse Getta 2, desfoliindu-se acum pe șold. E o vopsea termoizolantă și sterilizantă. — Se vede, zise cu amărăciune Felix. Roboatele noastre sunt vopsite cu bidineaua. După o săptămână curge vopseaua de pe ele. Getta 2 nu zise nimic. Trecu la celălalt picior. — Să nu v-ajutăm? îndrăzni Felix S 23. Am eu o șurubelniță mai bună. Nu, mulțumesc, răspunse Getta 2. Mă desfoliez singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
curge vopseaua de pe ele. Getta 2 nu zise nimic. Trecu la celălalt picior. — Să nu v-ajutăm? îndrăzni Felix S 23. Am eu o șurubelniță mai bună. Nu, mulțumesc, răspunse Getta 2. Mă desfoliez singură. Dar dacă vreți, mă puteți vopsi după ce termin. Am aparatul de suflat la mine. — Cu mare plăcere, făcu Felix S 23. Pot să suflu în neștire, cât doriți. Mai trecură câteva minute. — Ce planetă e aceea? întrebă Getta 2, uitându-se pe hublou. Felix S 23
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
o bunătate. Mai ales că, după masă, a urmat programul de vopsire al navei, o chestie care se cheamă piturare în frumosul limbaj de specialitate și se face agățat cu niște frânghii în afara navei. Cum era și ceva hulă au vopsit nava mai mult cu cele mâncate la prânz, dar marinarii, vreo cinci de toți, nu au părut supărați. De dormit au dormit tot în frânghii ca să nu mai piardă timp a doua zi la reluarea lucrului. Totuși au avut mare
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
Mondial, în bordelurile soldaților germani, prostituatele erau notate. Dacă una dintre ele primea 3 calificative negative, era împușcată. • Dintotdeauna, culoarea roșie a fost asociată cu prostituția. În 1254, o lege le obligă pe femeile care practicau această meserie să-și vopsească trupurile în roșu pentru a se distinge de femeile “cinstite”. Din același motiv, regele Angliei, Edward al III-lea, le obligă pe prostituate să-și poarte hainele pe dos. "Era înaltă, deosebit de frumoasă și cu un ten extrem de închis. Părul
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
Maria și alte fetițe din satul bunicii. În a treia marți de după Paște, se organizau mai multe cete de copii, începând chiar cu vârste foarte mici de cinci - șase, până la cincisprezece - șaisprezece ani. Se păstrau de la Paște coji de ouă vopsite în toate culorile, după cum le avea fiecare familie. Dimineața s-au adunat copiii la casa bunicii, unde s-au apucat să confecționeze, după cum le explica bunica Semilia, o păpușă din lut galben, numită caloian sauscaloian, pe care au împodobit-o
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
o păpușă din lut galben, numită caloian sauscaloian, pe care au împodobit-o cu fâșii de cârpă colorată și coji de ouă vopsite. I-au făcut ochi, nas, gură și apoi pe cap o căciulă roșie din coji de ou vopsit la Paște și pe margine împodobiră păpușa cu flori de diferite culori. Păpușa a fost așezată pe o scândură ca să o poată plimba prin sat în timp ce cântau de zor: Caloiene, iene, Caloiene, iene, Du-te-n cer și cere, Să
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
și este îmbrăcat în haine ponosite, mai largi și o pălărie bearcă. La brâu își leagă un șorț ca femeile, șorț ce ascunde un fragment dintr-un ram de pom cu lungimea de 30-40 cm și grosimea de 5-6 cm, vopsit în rosu, care prefigurează un falus imens ce se poate vedea din când în când în timpul mișcărilor specifice mutului, sugerând concluzia că acest dans este dedicat cultului falic.Acest element ne duce cu gândul la cultura indiană, în care, cultul
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
hol și mi-am aruncat privirile pe scările ce duceau la etaj. Am început să urc anevoie. Mă durea capul. Când am ajuns în capul scărilor, eram obosit. Am deschis prima ușă și am rămas uluit. Era goală. Pereții erau vopsiți în negru și nu era nicio fereastră. De parcă aș fi intrat într-o gaură neagră. Am bâjbâit după un întrerupător. N-am dat peste niciunul. Am lăsat ușa deschisă și am privit înăuntru. Cu lumina din spate, pășind pe dușumeaua
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
și schimbări la fața, dar și de dublul repertoriu de stereotipii, toate creații ale segregării masculine. Este motivul profund, credem, pentru care femeile își alterează subtil imaginea identitară. Deseori, după o decepție amoroasă, sau dintr-o motivație inconștientă, femeile își vopsesc sau tund părul, schimbă machiajul, oja, ceea ce mă duce cu gândul la nevoia de a „șterge” din memorie chipul exterior consumat prin arborarea unei fizionomii noi. Se presupune că cel puțin trăirile și stările sunt fenomene ciclice și ciclotimice. Mai
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]