7,219 matches
-
care mereu se agrava. Acestea sunt anticipări ale Conferinței scriitorilor din 1981 care a fost și ultima din perioada comunistă. Ca și la Conferința precedentă nu a fost ales în Consiliu niciunul dintre scriitorii membri ai CC și mai toți vorbitorii au fost critici până la vehemență față de politica oficială culturală, față de penibilul "Cântării României", față de măsurile izolaționiste, față de minciuna desființării cenzurii etc., etc. Prevenit, desigur, în legătură cu ce se va întâmpla acolo, Ceaușescu nu a participat, neriscând să se confrunte cu un
USR sau SSR? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7259_a_8584]
-
Rodica Zafiu Tiparul unei greșeli este adesea transformat de vorbitori într-o glumă, într-un clișeu ironic. Sistematic, acest fenomen apare în cazul unui tip de pleonasm (pe care l-am discutat altă dată), în care termeni culți sunt asociați cu sinonimele lor populare: bref pe scurt, antică și de
Lapsuslipsus by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7271_a_8596]
-
am discutat altă dată), în care termeni culți sunt asociați cu sinonimele lor populare: bref pe scurt, antică și de demult, eroare de greșeală etc. Un alt exemplu de utilizare parodică este oferit de cuvântul lapsus, latinism internațional pe care vorbitorii l-au apropiat, în glumă, de un termen vechi, din fondul de bază, lipsă (din punct de vedere etimologic, un derivat regresiv de la un verb împrumutat din limba greacă). A apărut astfel forma lipsus, care poate ilustra perfect fenomenul etimologiei
Lapsuslipsus by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7271_a_8596]
-
din fondul de bază, lipsă (din punct de vedere etimologic, un derivat regresiv de la un verb împrumutat din limba greacă). A apărut astfel forma lipsus, care poate ilustra perfect fenomenul etimologiei populare: un cuvânt mai nou și mai puțin cunoscut vorbitorilor este apropiat de aceștia de un cuvânt vechi, familiar, de la care îl cred derivat. Rezultatul procesului este de obicei o modificare de formă, uneori și o alunecare semantică. Etimologiile populare sunt, formal, asemănătoare sau chiar identice cu jocurile de cuvinte
Lapsuslipsus by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7271_a_8596]
-
pura etimologie populară e inconștientă și spontană, în vreme ce calamburul e produs cu scop ludic și cu clara percepție a diferenței dintre cuvintele pe care le suprapune. E greu de spus dacă lipsus a fost o greșeală autentică, preluată apoi de vorbitori care doar ironizau incultura altora - sau a fost de la început o glumă, parodiind tiparul etimologiei populare. Forma a fost atestată de profesorul Theodor Hristea, cel care a descris la noi cu cea mai mare rigoare și cu mare bogăție de
Lapsuslipsus by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7271_a_8596]
-
încerc să le descifrez, să le pun în lumină, să recompun de unul singur vasul, întregul. Ce lipsește, lipsește, rămâne pată albă ca-n vechile manuscrise într-un fel de limbă coptă (limba memoriei mele, o limbă pentru un unic vorbitor!...). Peregrin prin trecutul meu, peregrin cucerit de acest drum care se făurește pe măsură ce înaintez pe el, caut migălos pepitele de aur din memorie, mierea strălucind în unghere umbrite, lumina incomparabilă ce așteaptă uitată în creierul meu". Mai mult însă decât
Un căutător al Luminii by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/7158_a_8483]
-
putem doar întreba, ca și în cazul cuvântului blat, dacă românescul ecsivă/icsivă este preluat direct din idiș sau (și) din rusă. Desigur, uzul colocvial actual poate produce devieri considerabile față de sensul de bază, pentru că termenul este obscur pentru cei mai mulți vorbitori. De aceea poate fi folosit, contextual, chiar cu sensul vag și generic "chestii": "mă mai interesează și o placă TX sau pe-acolo, dacă zace pe undeva. Mă rog, exive d-astea..." (forum.computergames.ro, 1.11.2003).
Exive sau ixive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7181_a_8506]
-
dezvoltării durabile, culturii, identității naționale și intereselor românești, în țară și peste hotare, inclusiv în cadrul unor proiecte cu caracter științific și/sau social-cultural desfășurate în parteneriat cu organizații neguvernamentale; ... e) sprijinirea dotării școlilor, catedrelor și bibliotecilor folosite și/sau frecventate de vorbitori de limbă română în terțe state cu materiale de promovare a dezvoltării durabile, limbii și culturii române, prin achiziția și distribuirea de astfel de materiale (cărți, dicționare, albume, enciclopedii, manuale școlare, atlase, hărți, CD-uri, DVD-uri și altele) către
HOTĂRÂRE nr. 150 din 2 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251374]
-
în sistemul de protecție specială; ... g) identifică angajații vorbitori de limba ucraineană sau, după caz, de limba rusă, care pot fi implicați în sprijinirea copiilor neînsoțiți pe perioada șederii în România; ... h) identifică voluntari din cadrul organizațiilor neguvernamentale, de preferat vorbitori de limba ucraineană sau, după caz, de limba rusă, care pot fi implicați în sprijinirea copiilor neînsoțiți pe perioada șederii în România; ... i) colaborează cu serviciile publice de asistență socială pe al căror teritoriu administrativ-teritorial locuiesc copii neînsoțiți intrați pe
REGULAMENT din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252574]
-
Articolul 5 (1) Pentru îndeplinirea procedurilor de acordare a serviciilor sociale persoanelor adulte cu dizabilități, DGASPC desemnează o persoană din conducere, responsabilă cu gestionarea, la nivelul județului, a prezentei proceduri. (2) DGASPC se asigură că la nivelul instituției există angajați vorbitori de limbă ucraineană/rusă/de circulație internațională, inclusiv interpret de limbaj mimico-gestual, după caz, care asigură comunicarea cu persoanele adulte cu dizabilități. (3) DGASPC colaborează cu organizațiile neguvernamentale, inclusiv pentru identificarea de voluntari vorbitori de limbă ucraineană/rusă/de circulație internațională. (4) Persoanele adulte
ORDIN nr. 43 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252628]
-
promovării culturii, identității naționale și intereselor românești, în țară și peste hotare, inclusiv în cadrul unor proiecte cu caracter științific, social-cultural și/sau educațional desfășurate în parteneriat cu organizații neguvernamentale; ... e) sprijinirea dotării școlilor, catedrelor și bibliotecilor folosite și/sau frecventate de vorbitori de limbă română, în țară și în străinătate, cu materiale de promovare a limbii și culturii române, prin achiziția și distribuirea de astfel de materiale (cărți, dicționare, albume, enciclopedii, manuale școlare, atlase, hărți, CD-uri, DVD-uri, mobilier și altele
HOTĂRÂRE nr. 251 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251899]
-
conținut: „(1) Este interzisă perturbarea activității parlamentare, proferarea de insulte sau calomnii atât de la tribuna Camerei, cât și din sala de ședințe a plenului, a comisiilor sau a celorlalte organisme de lucru ale Parlamentului. (2) Se interzice dialogul între vorbitorii aflați la tribună și persoanele aflate în sală. (3) În dezbaterile parlamentare, deputații nu adoptă comportamente și limbaje denigratoare, rasiste sau xenofobe și nici nu desfășoară pancarte sau bannere. “ ... 117. Asupra soluției legislative cuprinse în alin. (3) al art. 156
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
d) participanții pot lua cuvântul de cel mult două ori pe același subiect. Durata oricărei intervenții pe același subiect nu poate depăși 5 minute; ... e) invitații pot lua cuvântul cu acordul președintelui de ședință; ... f) președintele de ședință poate avertiza vorbitorul ale cărui remarci se îndepărtează de la subiectul în discuție. La nevoie, acestuia i se poate retrage cuvântul; ... g) președintele de ședință poate acorda dreptul la replică oricărui participant interesat de problema în discuție; ... h) ședința este publică pentru conducerea
REGULAMENT din 14 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271283]
-
lua cuvântul de cel mult două ori pe același subiect. Durata oricărei intervenții pe același subiect nu poate depăși 5 minute; ... d) invitații, precum și observatorii pot lua cuvântul cu acordul președintelui de ședință; ... e) președintele de ședință poate avertiza vorbitorul ale cărui remarci se îndepărtează de la subiectul în discuție. La nevoie, acestuia i se poate retrage cuvântul; ... f) președintele de ședință poate acorda dreptul la replică oricărui participant vizat de problema în discuție; ... g) membrii structurii deliberative pot acorda
REGULAMENT din 14 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271283]
-
situației de comunicare - recunoașterea formelor de comunicare (dialog, narativ, descriptiv) - exerciții pentru notarea cuvintelor cheie și ideilor importante dintr-un text ascultat, folosind tehnici simple de notare - exerciții de recunoaștere a relațiilor privind succesiunea evenimentelor (în timp și spațiu) identificarea vorbitorilor și a raporturilor dintre aceștia prin jocuri de rol - exerciții de segmentare și compresie a textului 1.1 Analizarea textelor orale prin evidențierea și rezumarea esenței în situații variate de comunicare - audierea diferitelor tipuri e texte pe canale diferite (înregistrări audio
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
textului 1.1 Analizarea textelor orale prin evidențierea și rezumarea esenței în situații variate de comunicare - audierea diferitelor tipuri e texte pe canale diferite (înregistrări audio, programe radio) - exerciții pentru evidențierea părților, informațiilor importante, esențiale, pentru sintetizare - recunoașterea scopului comunicării, a vorbitorilor, a intenției de vorbire (de ex., afirmația unor fapte, exprimarea unei păreri, întrebare, solicitarea informațiilor, indicații, exprimarea sentimentelor, a unor senzații, sau stări sufletești, perechi de adiacență: întrebare- răspuns etc.) și reacția dată la acestea (ex. joc de rol, jocuri
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
a registrului în diferite situații de comunicare 2.1 Exprimarea orală pe diverse teme, adaptate factorilor de comunicare - exerciții pentru experimentarea paralelismelor și diferențelor dintre descrierea sau prezentarea verbală și vizuală - exerciții de creare dialoguri informale, luând în considerare relațiile între vorbitori (de exemplu: formele solicitării de aprobare, confidențialitatea între vorbitori) - alegerea vocabularului/expresiilor corespunzătoare situației de vorbire și a intenției de comunicare - identificarea începerii, continuării sau încheierii discuției 2.1 Prezentarea orală a temelor date sau alese, luând în considerare factorii de comunicare
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
orală pe diverse teme, adaptate factorilor de comunicare - exerciții pentru experimentarea paralelismelor și diferențelor dintre descrierea sau prezentarea verbală și vizuală - exerciții de creare dialoguri informale, luând în considerare relațiile între vorbitori (de exemplu: formele solicitării de aprobare, confidențialitatea între vorbitori) - alegerea vocabularului/expresiilor corespunzătoare situației de vorbire și a intenției de comunicare - identificarea începerii, continuării sau încheierii discuției 2.1 Prezentarea orală a temelor date sau alese, luând în considerare factorii de comunicare - exerciții care vizează adaptarea nuanțată, flexibilă la factorii situației
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
importante; parte- întreg, de sus în jos - de jos în sus, caracterizarea - texte nonliterare pe diverse teme Citirea operelor epice: structura operelor epice, sistemul de personaje, relațiile dintre personaje (personaje principale, personaje secundare, personaje episodice) Citirea operelor lirice - relația dintre vorbitor și autor în texte lirice: sinele liric; personalitate și impersonalitate Genuri literare: Genul epic - nuvela, narațiunea, romanul, balada Genul liric - cântecul, poemul descriptiv Citirea operelor epice - procedurile de creare a tiparelor de personaj: caracterizarea directă (de către narator, de către
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
competență lingvistică B2, respectiv B2+, descrise în Cadrul european comun de referință pentru limbi (CECRL), în mod firesc, programele destinate claselor a XI-a și a XII-a sunt corelate cu nivelul C1. Acesta se apropie foarte mult de nivelul vorbitorului nativ educat, dar, bineînțeles, păstrează în descriere elementele specifice achiziției unei limbi nematerne. Așadar, fiind concepute tot pentru vorbitorii nonnativi, și actualele programe au la bază perspectiva comunicativ-funcțională, completată de cea acțională, unde elevul este considerat un actor social, care
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
destinate claselor a XI-a și a XII-a sunt corelate cu nivelul C1. Acesta se apropie foarte mult de nivelul vorbitorului nativ educat, dar, bineînțeles, păstrează în descriere elementele specifice achiziției unei limbi nematerne. Așadar, fiind concepute tot pentru vorbitorii nonnativi, și actualele programe au la bază perspectiva comunicativ-funcțională, completată de cea acțională, unde elevul este considerat un actor social, care trebuie să-și formeze, pe întreg parcursul procesului său de școlarizare, toate competențele necesare unei bune integrări în mediul
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
lingvistică, elevii sunt capabili să recepteze și să producă texte mai lungi, mai complexe și mai abstracte decât la nivelurile anterioare. Teoriile cognitiviste din didactica limbilor arată că deținerea unui nivel de competență lingvistică mai ridicat, apropiat de cel al vorbitorului nativ, permite, în general, realizarea unor operații cognitive mult mai complexe și în limba nematernă. Astfel, și în cazul RLNM, cresc semnificativ viteza și capacitatea de procesare a informației dintr-o gamă largă de texte orale sau scrise, cu o
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
fine de sens, fiind capabil să identifice o gamă variată de atitudini, emoții (ironie, umor, ezitare etc.). *1) "Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale din România". Pornind de la aceste caracteristici fundamentale ale vorbitorului de nivel C1, cele două programe introduc o serie de competențe specifice noi, al căror grad de complexitate crește de la o clasă la cealaltă și care sunt corelate cu gradul de dificultate al textelor cu care se lucrează. Cu
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
discurs pe teme abstracte și complexe • extragerea unor informații specifice din anunțuri publice de o slabă calitate a înregistrării sau distorsionate (audio și/sau vizual), de exemplu dintr-o stație, pe un stadion sau dintr-o înregistrare veche • identificarea atitudinii fiecărui vorbitor, într-o discuție animată, articulată într-un ritm natural și caracterizată prin întreruperi, digresiuni și exprimări colocviale, într-un stil familiar (ironie, ezitare, nesiguranță etc.) • înțelegerea unei game largi de materiale înregistrate sau transmise în direct, inclusiv într-un limbaj
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
competență lingvistică B2, respectiv B2+, descrise în Cadrul european comun de referință pentru limbi (CECRL), în mod firesc, programele destinate claselor a XI-a și a XII-a sunt corelate cu nivelul C1. Acesta se apropie foarte mult de nivelul vorbitorului nativ educat, dar, bineînțeles, păstrează în descriere elementele specifice achiziției unei limbi nematerne. Așadar, fiind concepute tot pentru vorbitorii nonnativi, și actualele programe au la bază perspectiva comunicativ-funcțională, completată de cea acțională, unde elevul este considerat un actor social, care
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]