1,862 matches
-
de socotiți!" „Cinci copiii pe-o sănioară De pe deal ca vântul zboară Ajungând în jos râzând Doi în sanie mai sunt! Socotiți: câți în zăpadă Au căzut pe drum grămadă?” „Pe o rămurică stau Și privesc spre larga zare Patru vrăbii guralive Ce fac zarvă mare. Dar deodată, am găsit Pe crenguță, nouă. Câte au venit apoi?” „Mândră e pestrița mea! N-are nimeni pui ca ea Patru umblă-ncolo-ncoace Doi abia ies din găoace. Iar sub aripă mai are
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
descoperit că 86% din mâncarea infestată consumată e de origine animală. Carnea gătită poate ucide bacteriile, dar generează amine heterociclice, cauzatoare de cancer. Iisus Hristos ne învață că Dumnezeu Tatăl hrănește păsările cerului (Matei 6:26) și nu uită de vrăbii (Luca 12:6). Scrierile evreiești interzic omorârea inumană sau cruzimea asupra animalelor de povară (Exod. 23:5; Deut 22:6-7, 25:4). Totuși, în Statele Unite, realmente toată mâncarea de proveniență animală este obținută în ferme industriale intensive. Aproape zece miliarde
GRIJA BISERICII FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Camelia Apopei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_919]
-
cont., I, 201-222, III, 91-118; V. Voiculescu, Confesiunea unui scriitor și medic, G, 1935, 8; Nichifor Crainic, Puncte cardinale în haos, București, 1936; Lovinescu, Ist .lit. rom. cont., 89-105, passim; Lucian Blaga, Începuturile și cadrul unei prietenii, G, 1940, 4; Vrabie, Gândirismul; Călinescu, Ist. lit. (1941), 773-802, Ist. lit. (1982), 857-886; Ion Pillat, Mărturisiri literare, RFR, 1942, 2; Pillat, Tradiție, passim; Crohmălniceanu, Literatura, I (1967), 78-109, II, 97, passim; Manolescu, Metamorfozele, 25-43, passim; Rotaru, O ist., II, 355-368; Mircea Braga, Sincronism
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
A. Dominic, Marcel Romanescu, Mihail Celarianu, G. Spina, Virgiliu Moscovici (Virgiliu Monda). Se reproduc sonete din placheta Frontul roșu de A. Steuerman-Rodion, de la a cărui moarte se împliniseră doi ani. Proză semnează Ionel Teodoreanu (câteva miniaturi „pentru Lili” - Corbii, Puricele, Vrăbiile, Albinele ș.a. -, sub titlul generic Privind iarna), Ioan Slavici (Pascal, săracul, nuvelă), Ion Pas (Răvaș..., schiță), I. Peltz (Fericiri), Eugen Relgis (Parabola omului de azi, Pe muntele vieții, proză poematică), C.R. Ghiulea (Oișie Haham în război, nuvelă). Publică eseuri Ioan
UMANITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
lit. rom. cont., III, 65-66; G.G. Ursu, Poetul G. Tutoveanu, Bârlad, 1928; Nicolae Roșu, Un om și o operă supraviețuiesc, CRE, 1931, 1 134; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 142; Ion Șiugariu, Poetul George Tutoveanu, „Cronica”, 1938, 38; Gh. Vrabie, Bârladul cultural, București, 1938, 263, passim; George Ivașcu, „Sonete”, JL, 1939, 10; Vasile Damaschin, Poetul bârlădean, SE, 1940, 745; Călinescu, Ist. lit. (1941), 573-574, Ist. lit. (1982), 646, 1013; [George Tutoveanu], „Păstorul Tutovei”, 1942, 8-10 (semnează Tudor Arghezi, Victor Eftimiu
TUTOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290317_a_291646]
-
Hei! Cine oare-a părăsit pământul / Și-a plecat cu noaptea și cu vântul / Și-a pornit spre vămile din cer, / Strecurându-se hoțește printre drugii groși de fier? // Cine e acuma duh / Și plutește liber în văzduh, / Ca o vrabie, ca un porumb / Slobozit din temnița de plumb?” (A mai căzut o stea...). Z. publică și câteva povestiri, precum și romanul istoric Vulturii Pindului (2002), în care zugrăvește un episod al conflictelor uneori sângeroase dintre aromânii și grecii din Macedonia la
ZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
românești, îngr. și pref. Grigore Botezatu și Andrei Hâncu, București-Chișinău, 2001. Repere bibliografice: I. C. Chițimia, Paremiologie, RITL, 1960, 3; Ovidiu Bârlea, Proverbe și zicători românești, București, 1966; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 596-604; Ist. lit., I, 139-199; Gh. Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii, București, 1970, 276-282; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 239-267; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 231-244; Dicț. lit. 1900, 934; Cezar Tabarcea, Poetica proverbului, București, 1982; Constantin Negreanu
ZICATOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290736_a_292065]
-
386-396; Petru Comarnescu, Sistemul de estetică al profesorului T. Vianu, RFR, 1935, 2; Papadima, Creatorii, 469-472; Chinezu, Pagini, 228-229; Streinu, Pagini, I, 230-235, IV, 212-224, V, 310-313; G. Călinescu, Versificație academică, ALA, 1935, 758; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 61-62; Vrabie, Gândirismul, 322-325; Călinescu, Ist. lit. (1941), 828-829, Ist. lit. (1982), 912-913; Lovinescu, Maiorescu post., 371-377; Cioculescu, Aspecte, 716-717; Baltazar, Evocări, 283-286; Petru Comarnescu, Humanism și istorism în gândirea lui Tudor Vianu, REF, 1947, 3; Henri Jacquier, Un mare umanist: Tudor
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
123-129; Baltazar, Evocări, 122-133; Vianu, Opere, V, 549-558, XII, 300-303; Ovidiu Papadima, „Urcuș”, G, 1937, 3; G. Călinescu, „Urcuș”, ALA, 1937, 862; Cioculescu, Aspecte, 147-149; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 94-95; Munteanu, Panorama, 123-126; Streinu, Pagini, II, 32-49, III, 193-233; Vrabie, Gândirismul, 155-157, 200-203, 218-226, 300-301; Alexandru Busuioceanu, Poeții „Gândirii”, „Ethos”, 1941, 1; Călinescu, Ist. lit. (1941), 797-800, Ist. lit (1982), 881-884; Virgil Carianopol, Cu poetul V. Voiculescu (interviu), RL, 1970, 31; [V. Voiculescu], G, 1943, 7 (semnează Nichifor Crainic, Ion
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Voronski, Seminariștii, București, 1970 (în colaborare cu Gleb Bocunescu); Viktor V. Konețki, Cine privește norii, București, 1971 (în colaborare cu G. Tatus); K. Kwașniewski, Voi pune actorii să repete..., București, 1972 (în colaborare cu Theodor Holban); Wilhelm Raabe, Cronica Uliței Vrăbiilor, pref. Hertha Perez, București, 1973; Sinisa Pavić, Vremea vișinelor, București, 1974 (în colaborare cu C. Ghirdă). Repere bibliografice: Paul Cornea, „Zbucium”, „Revista literară”, 1947, 8; Ov. S. Crohmălniceanu, Pericolul romanului foileton, CNT, 1949, 71; Dumitru Micu, Romanul românesc contemporan, București
STREIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289976_a_291305]
-
din tinerețe), N. I. Barbu, Simona Drăghici, Vera Călin (O temă literară: sociologia și psihologia ratării), Irina Eliade, Valentina Fettinger, Tatiana Slama-Cazacu (Aspecte realiste în teatrul lui Pirandello), Irina Bădescu (În jurul conflictului dramatic: Marivaux și Anouilh), Cornelia Comorovski, Elenă Vianu, Gheorghe Vrabie, Cornel Mihai Ionescu (Câteva probleme estetice în gândirea lui Dante, Don Quijote, mit modern, Janus bifrons - umorul pirandellian de la retorica la farsă transcendentala). Din 1966 sumarul se structurează pe secțiuni aniversare sau comemorative, dedicate lui Cervantes, Shakespeare, Dickens, Ronsard, Byron, Gorki
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
păsările care vin să ciugulească spicele de grâu pârguit, din semănătura de pe luncă și sălbăticiunile care ar căuta să le pască sau să le calce în picioare; din cauza aceasta oamenii micii așezări de pe pârâul Obârșiei îi spuneau, în derâdere, "Sperie Vrăbii" sau "Brabetele", dar lui nici nu-i pasă, căci știe că apără cel mai bun câmp de cereale al satului... Apoi i-au schimbat numele, tot cu o poreclă, "Aparul"; asta a fost după isprava lui, cu care a scos
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
prieteni. Mi s-a încredințat organizarea filialelor și am trimis o scrisoare rectorilor de la universitățile din țară, prin care-i rugam să faciliteze organizarea unor filiale ale Asociației, pe lângă universitățile pe care le patronau (câțiva ani mai târziu, colegul D. Vrabie de la Galați mi-a relatat că a fost chestionat de un colonel de Securitate asupra acestei scrisori: ce voiam să organizez, filiale ale MT?). După încheierea unei reuniuni a biroului de conducere a Asociației, cred că era în primăvara lui
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mele, postfețe Gheorghe Mihail și Dan Cosmulescu, Slatina, 2002; Armonii, Slatina, 2003; Orizonturi lirice, Slatina, 2003; Udroaica, Slatina, 2003. Antologii: Sânge românesc pentru lumea nouă, I-IV, București, 1942 (în colaborare); Poezia noastră religioasă, introd. edit., Cluj, 1943. Repere bibliografice: Vrabie, Gândirismul, 320; Tiberiu Iliescu, Pan Vizirescu, „Conștiința națională”, 1943, 49-50; Micu, „Gândirea”, 99; [Scrisoare de la Pan M. Vizirescu. 1980], ADLTR, V-13; Al. Raicu, Pan Vizirescu - 80, RL, 1983, 52; George Sorescu, „Sunet peste culmi”, R, 1985, 10; Constantin Coroiu
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
VRABIE, Olga (11.XI.1902, Chișinău - 14.VIII.1928, Filioara, j. Neamț), poetă. Este al cincilea copil al Elenei (n. Andrianov, descendentă a unei familii nobile levantine, înrudită cu ramura basarabeană a Mavrocordaților) și a lui Dimitrie Vrabie (Vraghie la origine
VRABIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290647_a_291976]
-
VRABIE, Olga (11.XI.1902, Chișinău - 14.VIII.1928, Filioara, j. Neamț), poetă. Este al cincilea copil al Elenei (n. Andrianov, descendentă a unei familii nobile levantine, înrudită cu ramura basarabeană a Mavrocordaților) și a lui Dimitrie Vrabie (Vraghie la origine), ofițer de ulani, iar după 1918 primar al orașului Bălți și senator. Urmează, în limba rusă, școala primară și, între 1912 și 1919, liceul la Bălți. În 1920 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a
VRABIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290647_a_291976]
-
de „jocul fantezist sub semnul reveriilor de basm și al chemărilor dragostei” (Mihai Cimpoi). SCRIERI: Poezii, îngr. și pref. Carmen Gabriela Alexandrescu, Iași, 1995; Opera completă, îngr. Carmen Gabriela Alexandrescu, tr. și pref. Emil Iordache, Iași, 1997. Repere bibliografice: [Olga Vrabie], DMN, 1928, 7 792; R. Marent, Un crin al Basarabiei: Olga Vrabie, VBA, 1939, 1; Ion Pâslărașu, O poetă necunoscută, MS, 1989, 2; Iurie Colesnic, „În mine plânge jalnic un suflet de poet...”, LA, 1995, 18; Liviu Leonte, Datorii care
VRABIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290647_a_291976]
-
Mihai Cimpoi). SCRIERI: Poezii, îngr. și pref. Carmen Gabriela Alexandrescu, Iași, 1995; Opera completă, îngr. Carmen Gabriela Alexandrescu, tr. și pref. Emil Iordache, Iași, 1997. Repere bibliografice: [Olga Vrabie], DMN, 1928, 7 792; R. Marent, Un crin al Basarabiei: Olga Vrabie, VBA, 1939, 1; Ion Pâslărașu, O poetă necunoscută, MS, 1989, 2; Iurie Colesnic, „În mine plânge jalnic un suflet de poet...”, LA, 1995, 18; Liviu Leonte, Datorii care nu trebuie uitate, RR, 1996, 1; Carmen Gabriela Alexandrescu, „Un crin al
VRABIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290647_a_291976]
-
1989, 2; Iurie Colesnic, „În mine plânge jalnic un suflet de poet...”, LA, 1995, 18; Liviu Leonte, Datorii care nu trebuie uitate, RR, 1996, 1; Carmen Gabriela Alexandrescu, „Un crin al Basarabiei”, RR, 1996, 1; Dumitru Năstase, Însemnări despre Olga Vrabie (1902-1928), RR, 1996, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 146, 386-387; Femei din Moldova, îngr. Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 303; Alexandru Burlacu, Literatura română din Basarabia. Anii ’20-’30, Chișinău, 2002, 119. S. P.
VRABIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290647_a_291976]
-
Argeș (în colaborare), București, 1942; Îndreptar pentru culegerea folclorului, București, 1967; Folclor literar românesc (în colaborare cu Pavel Ruxăndoiu), București, 1976; Obiceiuri tradiționale românești, București, 1976; Folclor românesc, I-II, îngr. Nicolae Constantinescu și Alexandru Dobre, București, 1998. Repere bibliografice: Vrabie, Folcloristica, 395, 396, 409, 420, 421; Ion Vlăduțiu, Etnografia românească, București, 1973, 49, 394, 395, 398, 406, 426; Biberi, Lumea, 154-161; Nicolae Constantinescu, Claritate, noutate, profunzime sau Despre tinerețea fără bătrânețe a profesorului, REF, 1987, 3; Școala Mihai Pop, îngr
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
Drakule, Moscova-Leningrad, 1964; I.S. Luria, În legătură cu originea subiectului povestirilor din secolul al XV-lea despre Dracula (Vlad Țepeș), RSL, 1964; Ist. lit., I, 277-278; Șerban Papacostea, Cu privire la geneza și răspândirea povestirilor scrise despre faptele lui Vlad Țepeș, RSL, 1968; Emil Vrabie, Limba povestirilor slave despre Vlad Țepeș, RSL, 1968; Alexandru V. Boldur, Un român transilvănean - autor presupus al „Povestirii ruse despre Dracula”, în Apulum, Alba Iulia, 1970; Ștefan Andreescu, Vlad Țepeș (Dracula), București, 1976, 147-269; Nicolae Stoicescu, Vlad Țepeș, București, 1976
POVESTIRE DESPRE DRACULA VOIEVOD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
folcloric, în Folclor literar, I, îngr. Eugen Todoran și Gabriel Manolescu, Timișoara, 1967, 183-199; Vasile Netea, Primele colecții de proverbe românești publicate, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 401-439; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 596-605; Gh. Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, București, 1970, 276-282; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 239-267; Dicț. lit. 1900, 712-713; Cezar Tabarcea, Poetica proverbului, București, 1982; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, II, București, 1983, 313-344; Constantin Negreanu, Structura proverbelor românești
PROVERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
a debutat cu o ediție (în colaborare) din poeziile lui V. Alecsandri (1957). Autorul Pastelurilor va rămâne multă vreme o preocupare constantă. Seria Opere (I-VII, 1966-1981, primele două volume în colaborare cu G.C. Nicolescu, iar al treilea cu Gheorghe Vrabie) este remarcabilă pentru acuratețea textului și pentru aparatul de note și variante. Importantă va fi, de asemenea, ediția dedicată lui Titu Maiorescu, Opere (I-IV, 1978-1988), realizată în colaborare cu Domnica Filimon. Publicarea Jurnalului și a Epistolarului (I-IX, 1975-1989
RADULESCU-DULGHERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289108_a_290437]
-
a secolului XIX. Ediții: V. Alecsandri, Poezii, I-II, introd. Cornel Regman, București, 1957 (în colaborare cu G.C. Nicolescu și C. Căplescu), Opere, vol. I-II, introd. G.C. Nicolescu, București, 1965-1966 (în colaborare cu G.C. Nicolescu), vol. III, introd. Gheorghe Vrabie, București, 1978 (în colaborare cu Gheorghe Vrabie), vol. IV-VII, București, 1974-1981; Coșbuc văzut de contemporani, București, 1966 (în colaborare cu Al. Husar); Din presa literară românească a secolului XIX, pref. Romul Munteanu, București, 1967 (în colaborare cu Aurel Petrescu); Titu
RADULESCU-DULGHERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289108_a_290437]
-
I-II, introd. Cornel Regman, București, 1957 (în colaborare cu G.C. Nicolescu și C. Căplescu), Opere, vol. I-II, introd. G.C. Nicolescu, București, 1965-1966 (în colaborare cu G.C. Nicolescu), vol. III, introd. Gheorghe Vrabie, București, 1978 (în colaborare cu Gheorghe Vrabie), vol. IV-VII, București, 1974-1981; Coșbuc văzut de contemporani, București, 1966 (în colaborare cu Al. Husar); Din presa literară românească a secolului XIX, pref. Romul Munteanu, București, 1967 (în colaborare cu Aurel Petrescu); Titu Maiorescu, Jurnal și Epistolar, I-IX, introd
RADULESCU-DULGHERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289108_a_290437]