837 matches
-
bătrân, era plin de energie și în vorbă și în gospodărie era mare ordine și mare rânduială, cred că era foarte deștept, foarte harnic și foarte vrednic. Era de statură înaltă. Pe soția lui Alecu Ștefănescu Ruxandra, mamă de rară vrednicie, mamă eroină, să nască și să crească 10 copii, nu-i lucru de șagă și toți să ocupe funcții mari. Din 10 copii și 2 părinți = 12, eu am cunoscut: 1.-Pe Alecu Ștefănescu, tatăl lor. 2.-Ghiță Ștefănescu, institutor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
diriginte de poștă la Focșani. 2.-Dumitru, funcționar PTT ambulanțe C.F.R. 3.-Vasile, funcționar PTT, diriginte. 4.-Constantin, militar, locotenent colonel, avocat, aghiotant regal. 5.-Natalia, căsătorită cu Simionescu a stat în Fălticeni. 6.-Ruxandra, mama care pe lângă că rară vrednicie trebue să fi fost de rară frumuseță. El, Alecu Ștefănescu, pe lângă că a fost foarte energic, dar a avut și cu ce purta copiii la școală. Că cu un rac tot sărac și cu un chitic tot calic. El a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
stând la masă iar În mijlocul lor mirii, Domnul Iisus și Maica Lui. Se văd zugrăvite și cele 6 vase de piatră care au folosit la vin. Vasele au un volum de 50 sau 60 de litri. Le privești cu nedumerire vrednicia și rezistența lor. N-am mai văzut astfel de vase mari, de piatră, care au peste 2000 de ani vechime Toți ne Închinăm și facem poze. Lângă vase sunt icoane cu Domnul și un sfeșnic unde ard lumânări. Părintele David
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
suferința lui! Are 159 doi fii și amândoi sunt preoți vrednici, cu toată demnitatea de preot. Unul slujește la Catedrala din Suceava și unul va sluji la Ierusalim În orașul biblic Ierihon. Sunt oameni vrednici. Multă lume Îi cunoaște pentru vrednicia și bunătatea lor. Și am călătorit Împreună. Ne-au dus frații Gelu și Relu cu mașina până la aeroport În Tel-Aviv. Ne-au ajutat și la bagaje. Apoi ne-am luat rămas bun, ei s-au Întors În Ierusalim. Noi am
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și Bentivoglio, în același timp respingând că greoaie Annales et Historiae de rebus belgicis [Analele și Istoria Războaielor din Țările de Jos] (1621) a marelui Dutchman Grotius. El i-a numit astfel pe cei doi istorici italieni care "stau cu vrednicie alături de cei mai buni dintre antici... Ambele lor istorii sunt excelente și instructive pentru cei mai capabili și mai înțelepți oameni care vor să scrie, dar se îngrozesc de scris"57. Bibliografie Abulafia, David (ed.), The French Descent into Renaissance
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
noastre afirmări pe linia și în cadrele neamului". Coordonata religioasă a poemului îi imprimă tocmai timbrul grav și solemn, apoteotic, din final: "Doina eminesciană se încheie cu această viziune grandioasă a "mântuirii", văzută ca rod posibil al unei conlucrări între vrednicia făpturii omenești și harul dumnezeiesc care proniază lumea ("Doar s-a-ndura Dumnezeu/ Ca să-ți mântui neamul tău!"). Această salvare infraistorică implică, pe de altă parte, o desăvârșită unitate de credință și acțiune (împotriva tuturor "dușmăniilor", fizice și metafizice), angajând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a-i întinde felurite curse, pentru că în ochii ei avea marele păcat originar de a nu fi făcut parte din înalta protipenda 73. După plecarea lui Vodă Cuza orașul căzu iarăși în liniștea sa obicinuită. Pe atunci cea mai mare vrednicie a unui prefect era de a găsi oameni care să primească a fi aleși deputați și senatori. Un singur drum la București, dusul și întorsul, costa cel puțin o sută de galbeni, osebit că la plecare erai aproape nevoit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
trăiește și astăzi în capitală sub auspiciile unor tineri care n-au voit a-l lăsa să se stângă de inaniție; dar în jurul lui nu mai e vechea societate "Junimea", care i-a dat naștere și l-a susținut cu vrednicie prin atâtea dificultăți și nici să mai țin de mulți ani vestitele ședinți săptămânale ale societăței. Mulți dintre membrii ei au murit, iar cei rămași în viață sunt răzleți, nu se mai întrunesc și nici mai colaborează la ziar. Asemenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
prăvălatice, prin păraie bolovănoase decât dacă am fi mers pe șosele netede și în cupèle181 închise, bune să legene cuconași de cei care se tem să nu-i pârlească soarele. Cu cât calea era mai anevoioasă, cu atât, mă rog, vrednicia noastră părea mai mare. Dar, în schimb, ce frumos, ce pitoresc era drumul acesta care șerpuia de-a lungul pe lângă poalele Carpaților. Aveam în stânga lanțul munților păduratici, a căror vârfuri se înălțau semeț spre ceri, imens decor de verdeață care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
păcate - dăruite în întregime celor din jur - copiii, părinți, prieteni, colegi - până când o boală necruțătorae i-a curmat firul. Dacă am alege doar două cuvinte pentru a zugrăvi o viață de om, acesta nu pot fi altele decât omenie și vrednicie. O viață exemplară de dascăl, care a știut să împletească de fiecare dată cu măiestria și înțelepciunea istoriei din care nu învățăm totdeauna destul, cu bunătatea și devotamentul față de copii, de colegi și de familie... Ce cugetare ar fi mai
In memoriam Maria Vrabie: Un om între oameni (1943- 2006). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1850]
-
înțelepciunea istoriei din care nu învățăm totdeauna destul, cu bunătatea și devotamentul față de copii, de colegi și de familie... Ce cugetare ar fi mai potrivită pentru un astfel de destin, decât înțeleptele gânduri ale voievodului Dimitrie Cantemir: Toată omenia și vrednicia omenească într-acesta se împlinește: pe neputincios să ajute și neștiutorului cu cuvântul, ci mai vârtos cu fapta, pildă aievea să-i arate. Început de carieră la Școala Probota Iași, Mariana Vrabie s-a dovedit încă de atunci înzestrată cu
In memoriam Maria Vrabie: Un om între oameni (1943- 2006). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1850]
-
acestei școli le păstrează neștirbite. Și dacă iubirea mișcă soarele și celalelte stele, cum să nu îndrepte aceste suflete de copil un gând de recunoștință pentru cea care le-a fost ca o adevărată mamă? Această școală a renăscut prin vrednicia ei; a dovedit o rapidă adaptare la cerințele vremii și incontestabile calități de manager. Profesor de execepție, a contribuit la ridicarea prestigiului acestei școli prin munca de cerecetare începută la Probota (săpături, descoperirea unor probe arheologice - ceramică, unelte, morminte), și
In memoriam Maria Vrabie: Un om între oameni (1943- 2006). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1850]
-
supraprimară clasele V-VII), continuarea procesului de educație cetățenească în perioada adolescenței și a primei tinereți, pînă dincolo de încheierea stagiului militar. În concepția lui Kerschensteiner, educația cetățenească cuprinde două aspecte: 1. înțelegerea de către tinerii muncitori a rolului statului; 2. cultivarea vredniciei personale. Ambele aspecte se pot realiza prin ceea ce el a numit școala muncii (Arbeitsschule). Într-o astfel de școală, concomitent cu educația profesională (educația tehnică), se asigură și cultivarea convingerii că interesele fiecărui individ depind de satisfacerea intereselor statului (educația
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
numai În afara granițelor țării tale. La fel cum Dinicu Golescu se simțea cuprins de „mândrie naționalicească“ când privea la românii de sub stăpânirea un gurească, „Învățați și bine Îndemnați În calea fericirii și a cinstei“, Întristându-se când se gândea la „vrednicii de milă ai noștri frați români din țară“. În jurul plitei mele de bun gospodar, cât și În intimitatea prietenoasă a negustorilor și a celor din jurul acestora, birtași, bucătari, cârnățari, grataragii, pivniceri, măcelari, pescari, zarzavagii, fructari, băcani, brânzari și mezelari, aleși
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
muzica pornește de la inimă și se adresează inimilor.” Și iată că acest crez se materializează postum și în actuala ediție a Festivalului. Cei peste 3000 de sacerdoți ai muzicii, cum îmi place să-i numesc, de pe toate meridianele, oficiază cu vrednicie pentru miile de spectatori de toate vârstele și categoriile sociale, care se închină cucernic în fața podiumului sălilor de concerte, transformate în altare ale muzicii. Distinșii artiști cu har ai momentului, veniți din întreaga lume, își încarcă la rândul lor bateriile
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
Oradea, pe Str. Lucreția Suciu, nr. 3, unde primise o biserică și apoi cel de-al treilea la Sanislău, localitate situată în apropierea orașului Carei, cea mai bogată parohie pe care episcopul Traian Frențiu o încredințează franciscanilor ca răsplată a vredniciei lor. Același ilustru episcop, pe la începutul anului 1947, îi solicită părintelui provincial Iosif P. Pal să-i mai trimită câțiva preoți și studenți teologi la Oradea pentru a înființa un Colegiu Franciscan. Cum în iunie 1947 acesta a încetat din
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
unde prosperitatea localnicilor îi transformase aproape pe toți, de-a valma, în "dușmani ai poporului", tatăl este arestat pentru simplul motiv că slujise, mai înainte, ca polițist, iar copiii, însoțiți doar de mama lor, fragilă fizic, dar de-o uluitoare vrednicie, sunt deportați în Bărăgan, părăsiți sub cerul liber alături de alți consăteni, mai în putere, și lăsați să se descurce cum vor putea. Nu mai insist asupra acestui rezumat. "Subiectul Iliadei e simplu, spune Aristotel: "Un bărbat lipsește de acasă mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
apăsat accent pe educația tineretului.“ (Contemporanul, 9 iulie 1971) „Îndrumați de partid, lucrăm fiecare cu puterile lui la așezarea tot mai temeinică în patria noastră a unei vieți noi și unei noi literaturi și, prin aceasta, participăm cu avânt cu vrednicie la constituirea socialismului. Avem de îndeplinit o sarcină importantă pe care partidul ne-a trasat-o, pe care ne-am asumat-o cu entuziasm, aceea de a contribui la transformarea socialistă a conștiințelor individuale. Prin acestea participăm intens la înfăptuirea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mărturie ridurile adânci de pe obraz, ochii stinși cu albastrul lor decolorat, părul argintiu, trupul împuținat cu spatele adus sub povara toamnelor pe care le poartă, mișcările mai lente și mersul încetinit. Este ceea ce a mai rămas din vioiciunea, neastâmpărul și vrednicia dirigintelui lor, gândesc, cu matură înțelegere, băieții lui Dumitru Dascălu. Timpul, veșnic curgător, și-a îndeplinit inexorabila operă devastatoare. Coborâți pe pământ Vară toridă, cu un iulie care dă în clocot, cu ploi torențiale și catastrofe aducătoare de pagube imense
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
să-și obțină specializarea dorită prin învățământul superior. Situația financiară a profesorilor Dascălu se ameliorase, fapt ce le-a permis să-și cumpere un autoturism cu care se deplasau, fără opreliști. Dumitru Dascălu își iubea soția și o prețuia pentru vrednicia și dragostea ei. În acel stadiu de normalitate și de statornicie a vieții, în familia lui Dumitru Dascălu s-a produs un cataclism. O boală necruțătoare a curmat viața Mărioarei la vârsta când abia pășise în deplina maturitate. Atunci, lovit
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
domeniul culturii, prof. univ. dr. Dumitru Irimia i s-au conferit premii și distincții, între care: Premiul „Eminescu“ pentru exegeză - Suceava, 1994; Premiul „Lucian Blaga“ pentru exegeză - Colocviul Internațional „Lucian Blaga“, Cluj, 1998; Medalia „Mihai Eminescu“ - București, 2000; „Distincția de vrednicie“, acordată de Mitropolia Moldovei și Bucovinei (I.P.S. Daniel) „pentru râvna și dărnicia arătate față de biserică“, 13 octombrie 2000; Premio Internazionale „Padre Pio“ 2003 Insieme, conferit de Libera Universita Catolica Internazionale „Padre Pio“ și Accademia Internazionale di Scienze ed Arti „Padre
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Domnul niciodată Nu-nchide ușa slavei, minunată, Ci fiecare își închide calea Când lasă muntele și-alege valea... O, Filadelfie, nespus de dragă, Ce mult aș vrea să fii mereu întreagă, Și tot crescând în numărul de frați Și-n vrednicia voastră de-mpărați! Am suferit atâta pentru voi, În al împotrivirilor șuvoi, Și-apoi plecând cu răni adânci în suflet, Urc drumul crucii, sângerând în cuget... Îți urmăresc destinul de departe Și nu te văd fugind de căi deșarte, Nu
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
În focul luptelor se aleg oamenii. Logofete! Sunt însemnați toți?! Toți! răspunde Tăutu și desfășoară răbojul. Bârsan! Viteaz-Dobândă! Micșună! Teleki Ladislau! Acatrinei! Bogdan... Sunt mulți viteji în Moldova! Ce ziceți boieri dumneavoastră? întreabă apoi, cu altă voce, caldă, mieroasă. Au vrednicia se cuvine a fi răsplătită? Și vădanele, pruncii... cu ce i-om putea răsplăti? I-o răsplăti Dumnezeu, că noi, oricât le-om da, le rămânem veșnic îndatorați... Da' până una-alta, le mai ostoim durerea cu o danie: un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Om da, de-i poruncă, îndrăznește postelnicul Alexa, înfruntându-l. Să mă ierte Măria ta, de-om da și-om tot da, boierii or sărăci și prostimea s-o boieri... În Moldova, și "prostimea" poate ajunge la dregătorie, e după vrednicie. Ddar pentru aiasta, trebuie să nădușească, trebuie să zboare... Alexa își șterge fruntea: n-am zis că nu dau... Ziceam și eu, așa, de... prost... prostime... "Prostimea"? i-o reteză Ștefan. Ce-i cu prostimea? I-ai văzut cum luptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în mâna prostimii! "Oastea boierească a Moldovei", a devenit "Oastea cea mare a prostimii"... În loc să știe prostu' de teama mâniei boierești, trăim noi cu frica-n sân de sabia din mâna prostului! se aprinde Negrilă. Orice țărănoi "care a dovedit vrednicie" visează slujbe, dregătorii, ba, chiar, ridicare în cinul boieriei. Unde s-a mai pomenit asemenea mișelie?! adaugă Alexa. E rânduit ca boierul să fie boier, și prostu' să fie prost. De pildă, Tăutu! Cine-i "Marele logofăt Tăutu"? Un prăpădit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]