3,544 matches
-
a identităților personale moștenite și stări anomice sociale și individuale tot mai extinse. Individul eliberat de comunitățile locale integratoare și de tradițiile acestora ne apărea prins, în perioada de consacrare a modernității, de o raționalitate tot mai birocratică (cf. Max Weber) și de o stare de anomie socială (cf. E. Durkheim). Altfel spus, rolurile sociale (ceea ce un individ face sau este așteptat să facă) erau definite și organizate birocratic, iar construcția identităților individuale (cine sunt indivizii) era facilitată de coordonate sociale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cultura academică se îmbina însă și cu o transformare universitară ce ținea mai mult de tipul industrial de organizare capitalistă a muncii și a relațiilor. Martor al epocii și referindu-se la o tendință de „americanizare a universității germane”, Max Weber spunea, în celebra sa cuvântare Wissenschaft als Beruf, rostită în 1918 la Universitatea din München: Abia mai recent putem observa cu claritate cum domeniile extinse ale științei se dezvoltă în universitățile germane în direcția sistemului american. Marile institute de medicină
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pentru care cercetarea și predarea erau două componente inseparabile în spațiul academic, cât și în jurul modelului școlilor superioare napoleoniene ce se racordaseră tot mai puternic la cerințele raționalității birocratice a statului modern. Intervine însă o schimbare importantă, pe care Max Weber o sesizează cu acuratețe: relațiile contractuale de muncă din universitate sunt aceleași cu cele din „întreprinderile «capitaliste de stat»”. De atunci, putem observa cum universitatea se schimbă în același mod în care se schimbă economia și birocrația de stat a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a vremii. Între capitalismul economic și cel universitar, public sau privat, apar corespondențe pe care timpul le consacră conform specificului său. Ritmurile însă variază de la o țară la alta. În spațiul american, de exemplu, schimbările de genul celor menționate de Weber și încă altele, de un gen cu totul nou, erau și mai proeminente. Universitățile de aici dezvoltau deja activități comerciale specifice, menite să atragă cât mai multe resurse financiare. Încă din 1906, președintele unei universități cum este cea din Illinois
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
deloc aplicată. Dimpotrivă, conducătorii universităților tindeau să se comporte în număr tot mai mare ca „oamenii de afaceri” și căutau să-și extindă clientela prin „traficul de instrucție vandabilă”. După aproape o sută de ani de la data remarcilor lui Max Weber sau ale lui T. Veblen, constatăm că procesul ce se instituise în acea perioadă în universitățile americane și mai timid în cele germane și în altele din Europa a ajuns astăzi să ia asemenea proporții, încât instituțiile universitare nu numai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
questions: de Richard Rorty à Jürgen Habermas, Editions du Cerf, Paris. Gauchet, Marcel, 1998, La Réligion dans la démocratie. Parcours de la laïcité, Gallimard, Paris. Gauchet, Marcel, 2002, La Démocratie contre elle-même, Gallimard, Paris. Gerth, H.H.; Wright-MILLS, C., 1999, From Max Weber: Essays in Sociology, Routledge, Londra. Ghețău, Vasile, 2003, „Anul 2050: va ajunge populația României la mai puțin de 16 milioane de locuitori?”, Populație și societate, număr special. Ghițulescu, Constanța, 2004, În șalvari și cu ișlic. Biserică, sexualitate, căsătorie și divorț
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
2005, Penuria pseudo-modernă a postcomunismului românesc, vol. I-II, Expert Project, Iași. Voicu, Mălina, 2005, Ce fel de bunăstare își doresc românii? Despre legitimitatea politicilor salariale din România, Expert Project, Iași. Wallerstein, Immanuel, 1979, The Capitalist World Economy, CUP, Cambridge. Weber, Max, 1993, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București. Williams, Raymond, 2005, Culture and Society, 1780-1950, Penguin Books, Londra. Wolf, Alison, 2002, Does Education Matter: Myths about Education and Economic Growth, Penguin Books, Londra. Zamfir, Cătălin, 2004, O analiză
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
R.H. Campbell, A.S. Skinner), vol. 1, O.U.P., Oxford, 1976, p. 456. Emile Durkheim, Formele elementare ale vieții religoase, Editura Polirom, Iași, 1995 (publicată prima dată în franceză cu titlul Les formes élémentaires de la vie réligieuse în 1912). Max Weber, The Protestant Ethic and the Spirit of Capitalism, traducere de T. Parsons, Unwin University Books, Londra, 1971, p. 181. Philippe Corcuff, Les Nouvelles Sociologies, Nathan Université, Paris, 1995, pp. 13-61. J.-F. Lyotard, op. cit., p. 11. Cf. Jürgen Habermas, Discursul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
burgheziei și a sărăcirii accentuate a proletarilor, ar genera raporturile antagonice de clasă și transformarea proletariatului dintr-o „clasă în sine” într-o „clasă pentru sine”. Referindu-se la aceeași perioadă istorică a genezei și consolidării societății industriale capitaliste, Max Weber consideră că individualizarea nu se poate produce într-o societate bazată pe piață, întrucât este blocată de normele, tradițiile și ethosul cultural asociat statusurilor sociale. Clasele sociale nu sunt decât produse ale pieței capitaliste, ca mecanism de alocare a resurselor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Runaway World. How Globalization is Reshaping our Lives, Profile Books, Londra, 2002, p. 53. Ulrich Beck, Risk Society. Towards a New Modernity, SAGE Publications, Londra, 2005, p. 124. C.P. Snow, The Masters, Garden City, Doubleday/Anchor Books, New York, 1951. Max Weber, Science as a Vocation, în H.H. Gerth, C. Wright Mills, From Max Weber: Essays in Sociology, Routledge & Kegan Paul Ltd., Londra, 1979, p. 129. Thornsten Veblen, The Higher Learning in America: A Memorandum on the Conduct of Universities by Businessmen
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
53. Ulrich Beck, Risk Society. Towards a New Modernity, SAGE Publications, Londra, 2005, p. 124. C.P. Snow, The Masters, Garden City, Doubleday/Anchor Books, New York, 1951. Max Weber, Science as a Vocation, în H.H. Gerth, C. Wright Mills, From Max Weber: Essays in Sociology, Routledge & Kegan Paul Ltd., Londra, 1979, p. 129. Thornsten Veblen, The Higher Learning in America: A Memorandum on the Conduct of Universities by Businessmen (1918), apud Derek Bok, Universities in the Marketplace. The Commercialization of Higher Education
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
VTRA, 1986, 3; Edgar Papu, Un critic de inițiativă, LCF, 1986, 39; Monica Spiridon, Drumul spre Meka sau Aventura textuală, RL, 1989, 23; Ioan Buduca, Despre textualism, CNT, 1990, 31; Monica Spiridon, Barbu după Barbu, R, 1991, 3; Marius Peter Weber, „Il diario di Dracula”, „Zeitschrift der Germanisten Rumäniens”, 1992, 2; Mircea Muthu, Text și textualizare, TR, 1995, 3; Ulici, Lit. rom, I, 482-484; Nicolae Oprea, Proba Eminescu, „Calende”, 1997, 1-2; Mircea A. Diaconu, Marin Mincu și conștiința fragilității, CL, 1998
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
Beck, 1999, Voicu, 2005a). Bazată pe obiceiuri și reguli ancestrale, pe relațiile de putere date de ierarhiile existente, spre deosebire de autoritatea/legitimitatea legal-rațională. Aceasta din urmă este bazată pe respectarea unor reguli rațional adoptate prin recursul la cunoaștere. Conform lui Max Weber, cele două tipuri de legitimitate diferențiază între societățile tradiționale și cele moderne. Legitimitatea tradițională, în această perspectivă, nu necesită înțelegerea regulilor, ci respectul strict față de deciziile celor aflați în poziții superioare în ierarhia socială. Cuvântul șefilor, a liderilor locali, al
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Luther, Calvin sau Zwingli. Efectele imediate ale Reformei se vor vedea într-un spectru aproape nelimitat. Apare, mai întâi, „individualismul intramundan” (Louis Dumont) de tip pietist, care refuză total noțiunile de tradiție, angelologie sau mistagogie, în favoarea unei etici pragmatic-soteriologice (Max Weber), a simplificării liturgice și a reducerii exegezei biblice la un singur palier hermeneutic (primatul literei). În arta religioasă, Reforma renunță nu doar la tabloul perspectival consacrat mai întâi în Biserica Romano-Catolică, ci la orice formă de reprezentare vizuală a sacrului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
chemări la transparență, ceea ce explică incompletitudinea unora dintre argumentele sale. Volumul se lasă citit ca un pământ lagunar străbătut de ape, în care refluxul are o funcție cardinală. Cititorul parcurge ciclic diferite teze epistemologice, cum este cea a lui Max Weber (1864-1920) despre etica protestantă și spiritul capitalismului 2. Acestea nu par încadrate de un argument focal, capabil să-și centreze pe propria orbită argumentele-satelit. De la problema nașterii fizicii ca știință autonomă (¬12-¬14), cititorul este invitat după abia câteva pagini
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
45 de ani). Caricatură e poate puțin spus, fiindcă „Kogon” nu apare doar ca un personaj grotesc, ci e considerat „periculos”. Dintre numeroasele lucrări ale lui Shils (care a fost totodată traducător și comentator al unor clasici germani ca Max Weber și Karl Mannheim), The Calling of Sociology și The Intellectuals and the Powers, precum și mai recenta culegere (datorată lui Steven Grosby și publicată sub auspiciile unei fundații liberale veritabile, Liberty Fund) The Virtue of Civility. Selected Essays on Liberalism, Tradition
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
română, deși opera sa a fost populară la noi în perioada interbelică (Tönnies a fost și membru de onoare al Institutului Social Român). Din păcate, nici marii lui contemporani nu sunt mult mai bine cunoscuți, de la Georg Simmel și Max Weber la Émile Durkheim, Werner Sombart sau Vilfredo Pareto. Edițiile critice din opera lor lipsesc (oricum, mulți dintre clasicii noștri îi împărtășesc soarta), iar numeroase traduceri sunt de calitate proastă și sporadic difuzate. Rămâne un mister cum se poate naște la
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
călduros un volum de cotitură, coordonat de unul dintre cei mai importanți specialiști, W.J. Cahnman: Ferdinand Tönnies: A New Evaluation, E.J. Brill, Leiden, 1973; mai recent, Cahnman și-a adunat într-o carte mai multe studii apărute în periodice: Weber & Tönnies: Comparative Sociology in Historical Perspective, Transaction, New Brunswick, N.J., 1995. O bună introducere rapidă în problematică, utilă prin analiza contextului de emergență și a receptării în Germania, este prefața lui J. Leif la ediția franceză a cărții de bază
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
valori împărtășite, care trebuie cultivate continuu în familii, școli, comunități și comunitatea comunităților”. 15. Merită subliniat că suveranul lui Schmitt nu trebuie să fie legitim: deciziile sale sunt normative și chiar legale, deși nu sunt legitime. Ne amintim că Max Weber distingea net între Macht, puterea de facto, și Herrschaft, puterea legitimă. Pentru o excelentă introducere în opera lui Schmitt dintr-o perspectivă a filozofiei juridice, vezi Giacomo Marramao, „The Exile of the Nomos: For A Critical Profile of Carl Schmitt
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
după 1945 echivalentul strategic francez al weberianismului, transformat într-un fel de religie laică a științelor sociale din Germania denazificată, aflată în căutare disperată de genealogii intelectuale imposibil sau greu de asociat cu spectrul lui Hitler. (Raportul complex al lui Weber cu Marx și marxiștii, principală motivație a pledoariei sale pentru o știință socială „obiectivă”, wertfreie, a dus și la o anumită ambiguitate a Stângii intelectuale germane.) Lectura lui Tocqueville a fost relansată de lucidul Raymond Aron - transformat din filozof al
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
lui Mark Lilla. După stabilizarea vieții politice postcomuniste românești - din păcate, stabilizarea a adus o stagnare prost ascunsă de alternanța la guvernare, o „încremenire fără proiect” (dacă pot adapta celebra formulă a lui Gabriel Liiceanu), nu vital necesara „rutinizare” (Max Weber) -, pe care o datez în jurul anului 2000, mai mulți intelectuali reciclați ca „analiști”, precum și majoritatea cetățenilor preocupați de evoluțiile spiritului public s-au putut dedica din nou pasiunilor lor „clasice”, oarecum lăsând politica în seama politicienilor și jurnaliștilor. Desigur, la
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
însuși a scris din interiorul „marii transformări” (ca să reiau în acest cadru celebra analiză făcută modernității de Karl Polanyi în anii ’40), deci nu are sens să căutăm aserțiunile (pretins) neutre valoric ale unui weberian - să nu uităm că Max Weber predica știința „obiectivă”, wertfrei, în contextul luptei sale împotriva marxiștilor! -, ci meditațiile unui „spectator angajat” de tip aronian. Bloom respinge ca „imaginară” distincția weberiană între fapte și valori. În orice caz, potrivit mărturiei lui Bloom, Weber era citit la Chicago
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
nu uităm că Max Weber predica știința „obiectivă”, wertfrei, în contextul luptei sale împotriva marxiștilor! -, ci meditațiile unui „spectator angajat” de tip aronian. Bloom respinge ca „imaginară” distincția weberiană între fapte și valori. În orice caz, potrivit mărturiei lui Bloom, Weber era citit la Chicago împreună cu Freud (ambii fiind puternic influențați de Nietzsche) în momentul sosirii în campus a studentului adolescent - în plin optimism postbelic, bazat pe liberalismul New Deal și pe extrem de popularul behaviorism, două forme soft de „inginerie socială
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Ț Țoiu, Constantin 57 Țuțea, Petre 52 V Verdery, Katherine 67-68, 77 Vieru, Sorin 80 Voicu, George 144-145 Volovici, Leon 72, 169 Vulcănescu, Mircea 52, 61, 78-79 W Walicki, Andrzej 71 Walzer, Michael 188, 193-194, 237, 294 Warren, Earl 100 Weber, Max 166, 231-232, 243, 271, 304, 347 White, Hayden 154-155, 172, 264-265, 327 Wierlacher, Alois 229 Wieseltier, Leon 142 Williams, Bernard 95, 108, 294 Wolff, Robert Paul 153 Wolfowitz, Paul 130, 335 Wollheim, Richard 95, 294 Wood, Chris 150 Z
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Occident: George Araki Harru Kuboi Dorothy Baba Ethel Lombardi Ursula Baylow Barbara McCullough Rick Bockner Mary McFadyen Patricia Bowling Paul Mitchell Barbara Brown Bethel Phaigh Fran Brown Shinobu Saito Phyllis Furumoto Virginia Samdahl Beth Gray Wanja Twan John Gray Barbara Weber Ray Iris Ishikuro Kay Yamashita. Doamna Takata a conceput un sistem de predare care se păstrează și astăzi, chiar dacă În ultimii zece ani diferiți Maeștri au făcut o serie de schimbări, ce vor fi discutate mai pe larg În următoarele
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]