754 matches
-
a României), lichidarea democrației pluraliste, parlamentare, respingerea radicală a Occidentului și a Europei, oroarea de masonerie și, în general, combaterea oricărei formule internaționaliste. Idealul este statul național închis, etnicist, tradiționalist, autoritar, bazat pe o economie de tip agrar, antiindustrial. Accentele xenofobe, adesea antisemite, sunt și ele frecvente. și am putea continua. Să nu uit totuși celebrul, hitleristul Führerprinzip, care în sfera filzofică și culturală echivalează cu mistica exorbitantă a maestrului spiritual, profetic, guru, care îndrumă și salvează, cu filozoful mit, ce
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
o majoritate. MRP își continuă refluxul, foștii gaulliști se prăbușesc, în timp ce mișcarea poujadistă, numită astfel după numele fondatorului său, Pierre Poujade, papetier la Saint-Céré, obține 12% din sufragiile exprimate: plecat de la un protest împotriva fiscului, el vehiculează antiparlamentarismul și naționalismul xenofob. Socialistul Guy Mollet, secretar general al SFIO, formează un guvern de minoritate, care obține sprijinul MRP și al unei părți a moderaților, dornici să evite ca susținerea comunistă să conducă la un Front popular. Guy Mollet, în declarația sa de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
datorită introducerii *reprezentării proporționale, nu dau opoziției RPF și UDF, care obține 44,7% din sufragiile exprimate în metropolă, decît o majoritate la limită în mandate. Consultarea confirmă în același timp o creștere a Frontului Național (9,8%), cu teme xenofobe, și continuarea reculului Partidului Comunist (9,60%), victimă a imaginii proaste a URSS în rîndurile populației, a campaniilor sale contra Partidului Socialist, a îmbătrînirii sale. Regimul cunoaște o nouă alternanță politică și o încercare de coabitare între președintele Republicii și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sau Coreea de Nord etc. În România, resorbirea naționalismului în textura ideologică a regimului se va amplifica treptat, ajungându-se la un fel de leninism post-revoluționar fascistoid (leninism romantic) de-a dreptul grotesc și, în ultimii ani dinaintea revoluției din 1989, eminamente xenofob. Nemaifăcând nici o distincție între inamicii săi naționali și cei ideologici (Shafir: 1989a, 3), regimul ceaușist a sfârșit detestat atât de către statele capitaliste, cât și de statele "frățești", socialiste, într-o lume pe care practic nu a mai înțeles-o și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Maniu ca prim? ministru. Economi? ții na? ional??? r? ni? tilor erau mai liberali dec�ț cei ai liberalilor. Ei au emis o lege care le permitea ?? rănilor care beneficiaser? de reformă agrar? s???i v�nd? gospod? rîile. Ei au suspendat xenofobele legi �Prin noi �n? ine� , care barau calea investi? iilor str? ine, ? i au stabilizat leul rom�nesc. Aceste m? suri nu aveau nici o ? ans? din cauza Depresiunii. Pre? ul gr�nelor s? a pr? bu? it odat? cu creditul internă? ional
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu care ei contribuie la dezvoltarea unui viitor democratic just și pașnic al Europei 42. Așa cum s-a arătat, problema integrării imigrației recente în țesătura socială a societății primitoare nu este ușor de rezolvat și a generat reacții rasiste și xenofobe în unele cazuri, devenind o problemă politică în întreaga Europă. Semnificația ei va crește pe măsura extinderii migrației. Se consideră că ea trebuie abordată nu numai ca o problemă socială, ci ca una de bună guvernare, căci dacă va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de viață; mulți imigranți, mai ales tinerii sunt în mod disproporționat loviți de șomaj, se consideră discriminați și se organizează în grupuri pe criterii etnice ori rasiale, ca mijloc de apărare; ca reacție, apar mișcările extremiste în jurul ideilor național-șovine și xenofobe în rândurile majorității. Desigur, persoanele care fac parte din minorități trebuie să respecte legile și, pentru rațiuni de ordine publică, securitate, sănătate, morală, trebuie să-și modifice unele aspecte ale comportamentului, dar trebuie lăsate să-și mențină religia, limba și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se concentrează pe anumite regiuni În interiorul granițelor naționale. Uneori, agendele OSC-urilor etnice sunt complementare cu cea a Uniunii Europene, dar alteori ele sunt În contradicție. Cu toate ca mottoul Uniunea Europeană este „unitate În diversitate”, subculturile europene sunt de multe ori insulare, xenofobe și Înfricoșate de efectul europenizării și globalizării asupra comunităților lor. Dacă OSC-urile orientate pe drepturi umane universale sunt mai cosmopolitane și seculare, subculturile locale pot adeseori să fie defensive și reacționare și mai interesate În a ridica ziduri decât
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de vicecancelar și de ministru de finanțe, era responsabil de protecția socială, inovare, apărare și justiție. ÖVP a ezitat să acorde FPÖ Ministerul de interne, responsabil cu imigrația, după ce acesta din urmă a profitat de și a incitat la sentimente xenofobe în cadrul multor campanii electorale. FPÖ a întâmpinat mari dificultăți în găsirea personalului competent. În decursul unui an, partidul a trebuit să înlocuiască jumătate din membrii săi de cabinet (Fallend, 2001: 243-5). Cu toate că ambele partide erau la fel de puternice din punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
irefutabilă a modului în care FPÖ a tratat minoritățile, refugiații și imigranții. De fapt, raportul a și criticat FPÖ, pe care l-a catalogat ca un "partid populist de dreapta cu elemente radicale" care au "exploatat și indus sentimente atitudini xenofobe în timpul campaniilor" și astfel "a creat o atmosferă în care afirmațiile pe față împotriva străinilor au devenit ceva acceptabil" (Raport 2000: 110). Încercările politicienilor FPÖ de a "reduce la tăcere și chiar de a-i scoate în afara legii pe adversarii
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Biserica Catolică și cea mai mare parte a mass-media și a elitei culturale și intelectuale. În aceste condiții, Fujimori a fost nevoit să lupte precum David cu Goliat, uriașul fiind establishmentul politic discreditat - această strategie a fost ușurată de atacurile xenofobe și rasiste împotriva lui Fujimori ale unor susținători ai lui Vargas Llosa (Guillermoprieto, 1995: 82; Vargas Llosa, 1993: 472-3, 476)7. Discursul lui Fujimori, devenit din ce în ce mai maniheist în turul doi, afirma că societatea era împărțită în "poporul pur" și "elita
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
comunităților de origine. La nivel individual, emigrația implică pentru cei mai mulți experiențe extreme, decizii ireversibile, costuri nemăsurabile, cum ar fi: absența celor dragi, familia, cultura, clima sau religia. La toate aceste absențe se adaugă greutățile integrării, discriminarea discretă sau exprimată, atitudinile xenofobe ale populației majoritare. În perioada 1990-2002, emigrația românilor în Spania a fost întreținută și dezvoltată prin rețele transnaționale informale în care principalii actori sociali erau emigranții legali. Principalele noduri ale rețelei, cei care susțineau funcționalitatea acestora, au fost emigrația legală
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Pe parcursul acestuia, tot mai multe secțiuni ale dreptei, ca și numeroși transfugi ai stîngii ce se refugiaseră în spatele protecției germane pentru a-și satisface ura față de pluralismul liberal și de regimul parlamentar se vor vedea obligați să-și renege naționalismul xenofob devenind colaboraționiști. Această renegare va permite adversarilor lor, proveniți din stînga comunistă sau antifascistă, dar și dreptei conservatoare, să monopolizeze dra-pelul național abandonat, în numele unui patriotism pe cît de antigerman pe atît de ideologic, doza variind în funcție de interesele fiecăruia. Internaționalismul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
noastre. În realitate, partizanii croați au devenit majoritari în armata lui Tito, din 1942. Mai ales că, pentru a aminti doar un detaliu, vechile democrații populare se caracterizează acum mai curînd prin anomie civică decît printr-o exacerbare a identităților xenofobe. Anomia domină în toate cazurile și se exprimă prin reținerea în fața oricărei forme de solidaritate colectivă, prin îndoiala față de virtutea libertății dobîndite, printr-o mentalitate de plîngeri permanente și de eschivă în fața responsabilităților, într-un cuvînt printr-un scepticism paralizant
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
nu mai spunem de un german, incapabil de a se îndoi vreo clipă de valoarea sa. Reacția față de îndoctrinarea bazată pe elogiul eterogenității se impune atenției datorită repercusiunilor imediate. Nu e cazul să comentăm o dată în plus impunerea curentelor extremiste xenofobe în majoritatea societăților europene afectate de o puternică imigrare noneuropeană, nici comportamentele rasiste ce au apărut în țări cum ar fi Italia și Spania care nu prea au antecedente în acest sens. Și mai frapantă este alunecarea unor formațiuni politice
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
fost doar tragedia acestora, ci a Întregii umanități. Abordînd chestiunea istoriografiei românești postcomuniste, subliniem că se pot distinge două categorii de cercetători, cu viziuni și interese diferite. Cel dintîi nucleu este afiliat vechii istoriografii comuniste, cu tendințe vădit antisemite și xenofobe, acționînd și pe o latură politică (prin partidul extremist România Mare) și al cărui reprezentant „de seamă” este istoricul ieșean Gheorghe Buzatu. A doua categorie este reprezentată de un număr restrîns de cercetători evrei, cu vederi extremiste, care publică de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Giurescu, „personalități democratice, umaniste, care se străduiesc de mai bine de un deceniu să limiteze daunele cauzate de un cult antonescian ce ia forme din ce În ce mai agresive” (p. 337). Vladimir Tismăneanu se ocupă În studiul său de persistența unor puternice sentimente xenofobe și antisemite printre cetățenii lumii postcomuniste. Ultimul studiu al lucrării, semnat de Michael Shafir, este de departe cel mai captivant prin prisma faptelor recente la care face trimitere, dar și care Încearcă să răspundă unor Întrebări stringente: cine sînt cei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care a fost curînd înlocuit de Maniu ca prim-ministru. Economiștii național-țărăniștilor erau mai liberali decît cei ai liberalilor. Ei au emis o lege care le permitea țăranilor care beneficiaseră de reforma agrară să-și vîndă gospodăriile. Ei au suspendat xenofobele legi " Prin noi înșine" , care barau calea investițiilor străine, și au stabilizat leul românesc. Aceste măsuri nu aveau nici o șansă din cauza Depresiunii. Prețul grînelor s-a prăbușit odată cu creditul internațional al României. Poporul român, care îi alesese pe național-țărăniști cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
relațiile cu alte națiuni, ci doar în forță și slăbiciune. Nu este de mirare că Biserica Catolică era îngrijorată. (Dmowski, spre deosebire de agnosticul Iorga, era un catolic declarat). Ideologul "Solidarității", A. Michnik, deși îl condamnă pe Dmowski ca șovin, obscurantist și xenofob, îi recunoaște totuși "realismul extrem". Pentru strălucitul istoric și intelectual polonez A. Walicki, Dmowski era "principalul teoretician al realismului politic din Polonia" și totodată un reprezentant al "unui naționalism de interes național". Toate acestea seamănă cu "Legea Supremă" a lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au avut, În subsidiar, darul de a-i face pe mulți să nu-și mai amintească atitudinea echivocă pe care au avut-o inițial față de transformarea comunistă. Era ușor să uiți, În anii din urmă, că tonul antisemit și adesea xenofob al limbajului stalinist oficial avusese succes la public În mai toată Europa de Est, ca și În Uniunea Sovietică. Naționalismul economic avea și el puternice rădăcini locale, astfel Încât exproprierea, naționalizarea și intervenția statului n-au surprins pe nimeni. În Cehoslovacia, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
erodarea memoriei și a continuității afectează grav comunitatea și valorile umane. Ca și În Die Ehe der Maria Braun (Căsătoria Mariei Braun) de Fassbinder, personajul principal - tot „Maria” - este simbolul unei Germanii victimizate; Heimat-ul este Însă explicit nostalgic și chiar xenofob În disprețul său pentru valorile străine și dorul de spiritul dispărut al „Germaniei profunde”. Reitz, ca Syberberg și alții, nu-și ascundea disprețul pentru serialul american de televiziune Holocaust, prezentat pentru prima oară pe posturile germane În 1979. Dacă trecutul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
XXIII). Introducerea rapidă a unor astfel de Întrebări pe ordinea de zi a politicii interne și locul lor proeminent În polemicile despre imigrație și azil se datorau neliniștii crescânde față de apariția pe Întregul continent a unei noi generații de partide xenofobe. Unele dintre ele Își aveau rădăcinile Într-o epocă anterioară de politici sectare sau naționaliste; Dansk Folkeparti sau List Pim Fortuyn În Olanda erau recente și surprinzător de populare. Toate se dovediseră neașteptat de versate În exploatarea sentimentului „antiimigraționist”. Fie
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
controlul frontierelor În favoarea „intereselor cosmopolite” sau a „birocraților de la Bruxelles”, demagogii populiști promiteau că vor opri imigrația, vor repatria „străinii” și le vor restitui statul cetățenilor albi, asediați și străini În propria țară. Față de fascismul din perioada interbelică, aceste manifestări xenofobe pot părea moderate - deși, la Începutul anilor ’90, Germania s-a confruntat cu un val de crime Îndreptate Împotriva străinilor și a minorităților care i-a determinat pe unii comentatori să ridice probleme de natură mai generală: Günter Grass a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
generală: Günter Grass a acuzat indiferența egoistă a culturii politice vest-germane și entuziasmul orbesc al țării pentru o unire „nemeritată”, susținând că responsabilitatea pentru violența rasială (mai ales În orașele industriale defuncte, aflate În paragină, din fosta RDG, unde sentimentele xenofobe erau cele mai puternice) trebuia atribuită În mod direct elitei politice, amnezică și suficientă. Deși nivelul violenței publice era ținut sub control, noua dreaptă se bucura de o popularitate Îngrijorătoare. Cu un lider dinamic și telegenic ca Jörg Haider, Partidul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Egalitate, Fraternitate; Noaptea romantică omagiu lui Baudelaire. Artistul francez îmbrățișează tocmai filonul "revoluționar" al câtorva antume periferice în lirica eminesciană, desprinse de contextul mișcării socialiste, față de care poetul nutrea o profundă aversiune de pe poziția unei critici romantic-conservatoare cu puternice accente xenofobe, care identifica în socialist străinul complotând împotriva românității. De altfel, Eminescu nu se arată interesat de un proletariat decuplat de la valorile tradiției, ci de țărănime, de răzeș ca unic depozitar al tradiției în care poetul identifică toate armonicele utopiste ale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]