956 matches
-
842, cum ajunsese să fie rănit într-un loc unde nu avuseseră loc lupte, unde îi erau ranița și pușca, cum de nu avea niciun act sau lucru care să-l poată identifica) sau de cei doi soldați, Iliescu și Zamfira, care, convinși că binecuvântarea unui muribund aduce noroc, îl duc pe carabinele lor. Identificarea lui Arhip ("E curios, începu el târziu, dar acum, că te privesc mai bine, îmi dau seama cât de mult semeni cu Ivan843") sau a lui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Leana (În curte la Dionis) care ispășește o vină tragică ("nu mă cheamă așa. Pentru păcatele mele am ajuns să cânt prin cârciumi și oamenii îmi spun Leana. Dar eu n-am fost făcută pentru asta"). În Pe strada Mântuleasa, Zamfira este numele de împrumut al Marinei, care asemeni străbunicii ei învață oamenii să vadă (la un alt nivel, însă, privind operele de artă). Alteori își conferă existențe de camuflaj, ceea ce explică existența numelor de camuflaj. În contextul travestiului din Nouăsprezece
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
veacuri; înțelegând, într-un chip tainic, că prin moarte se va apropia de marea iluminare a tuturor înțelesurilor, iar nu de sfârșitul unei vieți pământene", din aceeași familie a personajelor feminine eliadești din care fac parte Marina și avatarul său, Zamfira (din Pe strada Mântuleasa), Leana (În curte la Dionis). Funcția supranumelor este ambivalentă. În Nouăsprezece trandafiri, supranumele (Orfeu, Euridice) și numele lui Thanase (doctrinar al funcției sacre a spectacolului) sunt factori declanșatori ai anamnezei, amintind personajului adevăratul lui rost în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
-mi mai spune boierule, sunt un fiu din popor." "Poporul are doar un fiu, boierule!" Izbucnește în râs, uite că până și țiganii încep să-și bată joc de mutra Lui... "Și cum te cheamă, fetițo?" "Fira, boierule, Fira de la Zamfira." "Ei bine, Fira, încântat de cunoștință." Tot scotocindu-se prin buzunare în căutarea unei monede, zări într-un val de studenți, care se împrăștiau pe stradă, cauza durerii lui de cap. Mai măruntă decât în amintirea lui și cam rotunjoară
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
C. Lambrino, a luat ca zestre moșia Drăgușănii. Paraschiva C. Lambrino era fiica Aniței Lambrino, fata Mariei Cucoranul, nepoata lui Miron Cuzea. Iordache Râșcanu a avut patru copii: Alexandru Râșcanu spătar, Iosif-Efhaiton, arhiereu, egumenul mănăstirii Râșca, Teodor (Toader) postelnicul și Zamfira, căsătorită cu aga L. Costachi din Bârlad . Spătarul Arghire Cuza dăruiește la 15 ianuarie 1817 un țigan Costandin , căruia i-a botezat un copil, anume Toader. Țiganul amintit urma să fie stăpânit de Iordachi Râșcanu și . Iordache Râșcanu efectuează la
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ani împliniți la 1iulie 1942.” (Revista Bucovinei nr.7/1944) * Dr. Silvestru Morariu - Andrievici, fiu de preot născut în comuna Mitocul Dragomirnei la 14 noiembrie 1818, cu numele de botez Samuil. Părintele său s-a chemat Gherasim, iar mama sa Zamfira, fiica preotului Grigorovici din Mitocul Dragomirnei. A făcut studiile la Școala normală din Suceava, iar gimnaziul și teologia la Cernăuți. După terminarea anului al treilea s-a căsătorit cu Elena, fiica preotesei văduve Cehovschi din Ceahor. În anul 1843 a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
predă germana și franceza la diferite colegii și după obținerea titlului de doctor în filozofie la Universitatea din Toronto, se stabilește în U.S.A. La 12 iulie 1968, la aproape trei decenii de despărțire, își va întâlni și îmbrățișa soția, Zamfira, sosită din România, cu pașaportul obținut ca urmare a intervenției senatorilor americani Walter Mondale și Eugene Anderson. La 17 noiembrie 1972, în spitalul Columbus din Chicago, Vasile Posteucă, aflat pe patul de moarte, primește vizita prietenului său Mircea Eliade... * Iconar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un sfat prietinesc cu ei în grădina publică într-un colț, ș-atuncea le-a vorbit el de România, de trecut, de istoria noastră și de faptele voevozilor vechi... 26 Iulie. Eri la moș Ștefan Romașcanu care trăiește cu mătușa Zamfira într-o căsuță curată la malul Nistrului. Ei au fost de mult, acu 45 de ani, prin România, la Giurgiu, București și Iași, după moștenire. Și încă și acuma, după aproape jumătate de veac, moș Ștefan are păreri de rău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
p. domnie Albu Antimia găzduire de oșteni Drăgălina Condrea Măricuța jold-îndatorire de Negru Costânda a sluji în leafă Măgdălina reparare de cetăți Roșu Tudosia cositură de fân Nicula Fulger Anghelina cărătură de vin domnesc Gheorghiță Plotnu Toader Hârea Cujbă Cristina Zamfira Ilisafta Anisia Pelin Marghita Prohira Mălina Stan Păstrăv Grigorașcu Jora Pascalina Ionașcu Aramă Onofrei Anghelușa Ștefan Mertic Candachie Herța Iosip a Soficăi Isac Balica Tura Gavril Știrbăț Ilinca Grozavului Leca Dron Popa Nicoară Neamul lui Păr Negru Nasta zis Jder
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zicea: "tare mă tem să nu facă broasca mușuroi"! Și a făcut broasca mușuroi, că Frăsinica a răcit și așa voinicuță și foarte deșteaptă a murit și ea! A născut mama altă copilă foarte frumoasă și i-a pus numele Zamfira. Era o copilă blondă cu ochi prea albaștri și foarte frumoși și foarte vorbăreață dar n-a trăit mai mult de 5 ani și a murit. O durea tare capu. Și ea a spus copiilor când era bolnavă: "Măi băeți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
era bolnavă: "Măi băeți hai să ne jucăm că eu îs foarte bolnavă și mâne, poimâne voi muri și nu m-oi mai putea juca cu voi"! După cum s-a și întâmplat. Am plâns-o cu toți pe biata copilă Zamfira, foarte deșteaptă și înțeleaptă și harnică, că după puterea ei ajuta pe mama la trebile mai ușoare ale gospodăriei. Și a născut mama altă copilă și i-a pus numele tot Zamfira, în dorul Zamfirei care murise. Aceasta a trăit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Am plâns-o cu toți pe biata copilă Zamfira, foarte deșteaptă și înțeleaptă și harnică, că după puterea ei ajuta pe mama la trebile mai ușoare ale gospodăriei. Și a născut mama altă copilă și i-a pus numele tot Zamfira, în dorul Zamfirei care murise. Aceasta a trăit, dar a fost fără noroc. A logodit întâi cu Gheorghe Constantinescu, un flăcău cum nu se putea mai voinic, mai frumos și mai cuminte; era din Râșca. Dar se vede că n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu toți pe biata copilă Zamfira, foarte deșteaptă și înțeleaptă și harnică, că după puterea ei ajuta pe mama la trebile mai ușoare ale gospodăriei. Și a născut mama altă copilă și i-a pus numele tot Zamfira, în dorul Zamfirei care murise. Aceasta a trăit, dar a fost fără noroc. A logodit întâi cu Gheorghe Constantinescu, un flăcău cum nu se putea mai voinic, mai frumos și mai cuminte; era din Râșca. Dar se vede că n-a avut noroc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Iftime fratele mamei mele și un f. de treabă și cu Gheorghe Gherasim Roșca un văr drept al mamei mele, tot om bun. Și cu mine a mers din Bogata tata meu Neculai Rădășanu și cu o soră a mea Zamfira. Pe la amează am fost în Târgu Neamț și înainte de-a însera încă devreme, am ajuns în Boboești. Iar de acolo pe înserate ne-am dus la primăria din Pipirig și am făcut cununia civilă. Primar era Ghimicescu, frate cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Huși au contribuit prin numeroase ofrande venind în sprijinul răniților. Acest comitet a oferit gratis armatei: scamă, pânză, ciorapi de bumbac, cămăși de pânză, perne, șervete. Ilustrăm această contribuție și prin câteva nume: Smaranda Papadopolu din comuna Cozia, I. Soianovici, Zamfira Tăutu, Zamfira Panaitescu, Maria Mărgărit. Au mai contribuit locuitorii din comunele Șchiopeni, Hoceni (Gheorghe Marta), Mălăești, Idrici, Albești, Corni, Târzii, Crețești, Grumezoaia, Dodești, Tămășești, Urdești, Bârsești, Cozia, Sberoaia, Duda, Grozești, Răducăneni. Întreaga intelectualitate a fost alături de armată; sunt numeroase cazurile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
contribuit prin numeroase ofrande venind în sprijinul răniților. Acest comitet a oferit gratis armatei: scamă, pânză, ciorapi de bumbac, cămăși de pânză, perne, șervete. Ilustrăm această contribuție și prin câteva nume: Smaranda Papadopolu din comuna Cozia, I. Soianovici, Zamfira Tăutu, Zamfira Panaitescu, Maria Mărgărit. Au mai contribuit locuitorii din comunele Șchiopeni, Hoceni (Gheorghe Marta), Mălăești, Idrici, Albești, Corni, Târzii, Crețești, Grumezoaia, Dodești, Tămășești, Urdești, Bârsești, Cozia, Sberoaia, Duda, Grozești, Răducăneni. Întreaga intelectualitate a fost alături de armată; sunt numeroase cazurile unor învățători
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de reformare morală se reducea de fapt la regimul de viață de mănăstire. De altfel, în această categorie au intrat numai femeile, pentru care nu au existat, mult timp, case de recluziune. Aflăm astfel că Isprăvnicia Piatra Neamț care "trimetea femeii Zamfira (sic) pentru rele și desfrânate purtări la o mănăstire pentru canonisire"; aceeași instituție aduce la cunoștință Departamentului treburilor din lăuntru că "pe ulițele din Târgul Piatra nemernicind o femeie lipsită de minte și cu necuviincioase purtări, anume Safta au trimis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
o dată ca sculptură, ce era realizată de artist, iar a doua oară ca un tablou modern realizat de lemn în sine datorită frumuseții și diversa formă a fibrelor a acestuia. După vernisaj a urmat un adevărat concert susținut de Dumitru Zamfira și Mihai Călușerul ce a prezentat o suită de melodii interpretate la diferite instrumente muzicale tradiționale, grupul de buciumași din Paltin, taraful tradițional și dansatori din Nereju din Vrancea, soliști fiind Ștefan Harabagiu și Nicușor Dobrițoiu. Au mai urmat în
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Stoian I.Gheorghe Registru matricol 81/1935. 1936, f. 266-287; Costin Clit,op.cit.,p.211. A se vedea și generația 19341935 din care unii nu au mai continuat clasa a VIIIa. învățământ particular Teodorovici Gh. Pia Corina Giga Constantinescu A. Zamfira Negulescu Gh. Gheorghe Niculescu Gh. Maria Registru matricol 82/1935. 1936, f. 42-45; Costin Clit,op.cit.,p.211. 1936-1937 Arghiropol P. Constantin Barais M. Paul Căciul I. Mihai Cărare I.Neculai Costăchescu V. Ștefan Profir V. Eugen Ulian C. Petru
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Mircea Maleș Arhire Petru Mocanu Gheorghe Morariu Florentina Pară Ruxanda Patraș Mihai Pivniceru Vasile Prepelița Maria Radev Virgil Tcaci Neculai Tofan Constantin Ursachi Georgeta Ursu Georgeta Vasiluță Paul Zurba Aurica 1972-1973 Agavriloaie Rica Angheluță Valeria Arion Aneta Becciu Vera Bița Zamfira Chiriac Rodica Ciobanu Maricela Condurache Valentina Cozma Viorica Dăscălescu Mihail Dumitriu Viorica Gațu Anișoara Gheuca Ioan Ghindar Jenica Idriceanu Elenă Ionescu Culiță lonici Silvia Maftei Cornelia Marcu Janeta Mihalache Elenă Moroșanu Maria Onofrei Dumitru Paraschiv Cecilia Petraru Maria Pruteanu Culiță
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și el cu prietenie ("Vasile, ești nebun!") și seara, la recepție, i-am informat pe Bistrianu și pe Ungureanu că pot trece la redactarea documentului și ulterior comunicării aprobării de la București și la semnarea lui. Recepția a fost ca "Nunta Zamfirei", cu 500 de dolari având de toate, inclusiv taraf, dansatori, feluri peste feluri și vinuri peste vinuri și ca invitați toți oamenii de știință și cultură din Chișinău, bașca parlamentari și miniștri.( Eu îmi amintesc de o ulcică smălțuită în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și condamnați la închisoare pentru că au vrut să-l omoare. Tata, pentru că era minor, n-a avut de executat decât zece zile „în prevenție”.(?) Bunicul n-a vorbit niciodată de această întâmplare. La o petrecere în familie, față de mătușele mele Zamfira și Ileana, tata a istorisit cum s-au petrecut lucrurile, iar eu, care eram de față, am fost atât de impresionat, încât întâmplarea a rămas în memorie pe toată viața. Poate că și această îmtâmplare m-a determinat să cercetez
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
serviciul religios săvârșit de un preot catolic din Iași. Rectorul Poilitehnicii a adus laude defunctului, în cadrul serviciului religios, iar apoi, senatul universitar a dat numele profesorului Constantin Picoș unui amfiteatru din cadrul Politehnicii ieșene. FRAȚII ȘI SURORILE TATEI MĂTUȘA ZAMFIRA În familia lui Ion și Șerbana Moise s-au născut șase copii: trei băieți și trei fete. Primul născut a fost tata. Sora cea mai mare, Zamfira, a fost căsătorită cu Gheorghe Gingărașu, un localnic; au avut cinci copii. Era
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Constantin Picoș unui amfiteatru din cadrul Politehnicii ieșene. FRAȚII ȘI SURORILE TATEI MĂTUȘA ZAMFIRA În familia lui Ion și Șerbana Moise s-au născut șase copii: trei băieți și trei fete. Primul născut a fost tata. Sora cea mai mare, Zamfira, a fost căsătorită cu Gheorghe Gingărașu, un localnic; au avut cinci copii. Era bună gospodină, harnică, îndemânoasă la treabă, la lucrul de mână, la țesut, la împletit lâna, ambițioasă. Mi s-a părut totdeauna cam zgârcită și prea aspră cu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
a făcut gospodari în satul Boarca. MAMA ILEANA A doua soră a tatei a fost „mama Ileana” căsătorită cu Ion Barbu, un flăcău din Gradiștea, frumos, voinic și harnic. A avut mulți copii. Ca temperament se asemăna cu sora ei Zamfira. Nu era însă zgârcită, dar avea limba tare ascuțită și, mai ales, când se inerva, ( și se inerva din temiri ce) cuvintele curgeau cu viteză, ca apa tulbure a unui torent de munte, ca un puhoi de ploaie torențială. Când
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]