1,495 matches
-
făcut a dracului!’’ Vocabular: zdrențăros: care are haine rupte, uzate pungaș: hoț lăieț: cu înfățișare neîngrijită pe brânci: pe brațe nițel: puțin lepădat: aruncat a dezvăța: a face să piardă obiceiul Răspundeți întrebărilor de mai jos: 1. Cum este descris Zdreanță? 2. Cu ce scop Zdreanță dă târcoale pe lângă coteț? 3. Ce și-a propus gospodina să facă ? 4. Cum vrea gospodina să-l dezvețe pe Zdreanță să mai fure ouăle? 5. Cine crede Zdreanță că i-a dat oul fierbinte
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
care are haine rupte, uzate pungaș: hoț lăieț: cu înfățișare neîngrijită pe brânci: pe brațe nițel: puțin lepădat: aruncat a dezvăța: a face să piardă obiceiul Răspundeți întrebărilor de mai jos: 1. Cum este descris Zdreanță? 2. Cu ce scop Zdreanță dă târcoale pe lângă coteț? 3. Ce și-a propus gospodina să facă ? 4. Cum vrea gospodina să-l dezvețe pe Zdreanță să mai fure ouăle? 5. Cine crede Zdreanță că i-a dat oul fierbinte? 6. Desenați-l pe Zdreanță
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
a face să piardă obiceiul Răspundeți întrebărilor de mai jos: 1. Cum este descris Zdreanță? 2. Cu ce scop Zdreanță dă târcoale pe lângă coteț? 3. Ce și-a propus gospodina să facă ? 4. Cum vrea gospodina să-l dezvețe pe Zdreanță să mai fure ouăle? 5. Cine crede Zdreanță că i-a dat oul fierbinte? 6. Desenați-l pe Zdreanță! HANS CHRISTIAN ANDERSEN Scriitorul Hans Christian Andersen s-a născut în anul 1805 la Odense, în Danemarca. Este unul dintre scriitorii
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
mai jos: 1. Cum este descris Zdreanță? 2. Cu ce scop Zdreanță dă târcoale pe lângă coteț? 3. Ce și-a propus gospodina să facă ? 4. Cum vrea gospodina să-l dezvețe pe Zdreanță să mai fure ouăle? 5. Cine crede Zdreanță că i-a dat oul fierbinte? 6. Desenați-l pe Zdreanță! HANS CHRISTIAN ANDERSEN Scriitorul Hans Christian Andersen s-a născut în anul 1805 la Odense, în Danemarca. Este unul dintre scriitorii îndrăgiți de cei mici, basmele sale devenind cunoscute
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Zdreanță dă târcoale pe lângă coteț? 3. Ce și-a propus gospodina să facă ? 4. Cum vrea gospodina să-l dezvețe pe Zdreanță să mai fure ouăle? 5. Cine crede Zdreanță că i-a dat oul fierbinte? 6. Desenați-l pe Zdreanță! HANS CHRISTIAN ANDERSEN Scriitorul Hans Christian Andersen s-a născut în anul 1805 la Odense, în Danemarca. Este unul dintre scriitorii îndrăgiți de cei mici, basmele sale devenind cunoscute o dată cu apariția primului său volum, în anul 1835. A mai scris
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
violență: în cele mai multe cazuri, conștiința lui se înclină în fața autorității. Milgram relatează un caz din experiența sa: intră în laborator un om de afaceri echilibrat și sigur pe el, surâzător și încrezător. După douăzeci de minute este redus la o zdreanță cuprinsă de ticuri și crize de nervi. Se trage fără încetare de lobul urechilor și-și frânge mâinile. Continuă să execute toate instrucțiunile ce i se dau, deși penibile, supunându-se până la sfârșitul experimentului. Incapabili să se revolte contra tiraniei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o babă-n haine de mireasă,/ Cu trena lungă încâlcită-n spini,/ Se plimbă toamna prin grădini/ [...] Pe stradă trece-un mort calic,/ Vântul merge după dric” (Preludiu de toamnă). Deseori imaginile rezultă din asociații mai cutezătoare: „Și-atârnă noaptea zdrențele pe ramuri,/ Își bagă luna nasul bleg pe geamuri; Strivit în pumni de nouri, cerul des/ Îngenunchează mohorât pe zări/ Și drumul singur rătăcit pe șes/ Se-afundă, șchiopătând, în depărtări...”. Ceea ce pare însă fidelitate neabătută față de recuzita simbolistă se
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
prim volum l-ar fi scos pe poet în vedetă, trecându-l din linia de rezervă în linia întâi a postexpresioniștilor.” Versuri precum cele din poemul Speranța - „o viață întreagă, până la genunchi în apă. / să cerni mâlul galben. îmbrăcat în zdrențe. / visând pietricele strălucitoare”, rezumă emblematic întreaga poezie a lui P. Aparent (sau în primă instanță) înregistrare a cotidianului mecanic, impur și hâd, lirica lui traduce, de la un capăt la celălalt, o voltaică tensiune de depășire a cotidianului și a materiei
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
piele, București, 1996; Ultimele pătrate de frig, București, 1998; Camera de subsol sau Răscumpărarea, București, 2001. Repere bibliografice: Cezar Ivănescu, Valeriu Mircea Popa, LCF, 1983, 13; Angela Marinescu, Poeme rupte, VTRA, 1990, 2; Nora Iuga, A călca pe muzică printre zdrențe, RL, 1995, 4; Nicolae Prelipceanu, Valeriu Mircea Popa. Poezia în 200 de exemplare, RMB, 1995, 1603; Constantin Abăluță, Analiza critică a unui poet, CNP, 1997, 2-3; Nora Iuga, Poezia metalică, LCF, 1997, 19; Aurelian Titu Dumitrescu, Un suprarealist mistic, VR
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
de la Văcărești, 1872), amabilă și frivolă la început, scoțând apoi din când în când un ghimpe satiric. Farsele și comediile lui din această perioadă (cum ar fi, de pildă, Millo mort, Millo viu) nu sunt chiar inocente. Haine vechi sau Zdrențele politice, sugerată probabil de Vieux habits, vieux galons! de Béranger, provoacă, astfel, un răsunător scandal în cercurile politice ale vremii. În Chirița la expoziția de la Viena și în Cucoana Chirița la carantină reapare, sărăcit în haz, popularul personaj al lui
MILLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288146_a_289475]
-
-i smulse pînzele și-l lăsă cu catargele despuiate, în bătaia vîntului năpraznic ce-i sufla din față. Cînd se lăsă întunericul, marea și cerul începură să urle, sfîșiate de fulgere; lumina acestora dezvăluia catargele avariate, pe care fluturau ici-colo zdrențele lăsate de furtună, ca aibe cu ce să se joace mai apoi. Ținîndu-se de un sart, Starbuek stătea pe puntea de comandă și se uita în sus, ori de cîte ori scăpăra fulgerul, pentru a vedea ce pagube mai suferise
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Dar nu, e ca iarba de rînd care crește oriunde, chiar și în crăpăturile acoperite cu pămînt, ale ghețurilor din Groenlanda sau în lava Vezuviului. Ce-o mai scarmănă vîntul! Din pricina lui, firele astea de păr îmi biciuiesc fruntea, așa cum zdrențele unor vele rupte biciuiesc corabia de care se-agață. Un vînt murdar, care a trecut, desigur, prin coridoarele și celulele unor închisori și prin sălile unor spitale și le-a aerisit, înainte de a veni să sufle aici, cu aerul unui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
auzi un strigăt năpraznic: legat fedeleș pe spinarea balenei, înfășurat în saulele încolăcite, în care aceasta se încurcase și mai tare în cursul nopții trecute, putea fi văzut trupul pe jumătate sfîșiat al lui Fedallah; veșmîntul lui negru era în zdrențe, iar ochii lui scoși din găvane se uitau țintă la Ahab. Acesta scăpă din mînă harponul. Ă M-ai tras pe sfoară! M-ai tras pe sfoară! bîigui el, oftînd adînc. Da, partule, te revăd. Și te afli înaintea mea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
găsirea rostului tuturor fetelor ieșite din Orfelinat, în acești zece ani din urmă, nenumărate sunt acelea de a căror urmă nu se mai poate ști nimic. La Orfelinatul de băieți „Dr. Zigura”, d-na Botez a găsit pe copii în zdrențe, desculți, dar cu profesori de muzică și dans. Astăzi, copiii sunt complet echipați, urmează la școlile statului, iar vacanța de vară și-au petrecut-o la mare, în preventoriul de la Agigea. Coloniile școlare au fost de asemeni reorganizate, împreună cu cantinele
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
la doar câțiva metri de gardul de uluci care le apăra casa. Când vedeau un nou obuz de piatră, bărbatul și femeia tresăreau, desfăceau instinctiv brațele, ca și cum ar fi putut împiedica acea cădere de bolovani ce săreau rupând trunchiurile, smulgând zdrențe largi de țărână... Când exploziile încetară, se priviră și avură timp să-și spună că prezența lor nu fusese descoperită și că, așadar, locul era cu adevărat sigur, sau că poate (nu îndrăzneau s-o creadă) avea să le fie
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
în fața porților, precum și chipul acela pe care-l luase la început drept propria sa imagine, atunci când se aplecase peste un puț, înainte de a pricepe... Morții, focul, ruinele caselor nu-l mai surprindeau, atâta timp cât făcea parte din acea imensă armată în zdrențe ce cobora către sud și-i respingea pe Albi. Ucidere, distrugere, războiul pentru așa ceva era făcut. Dar acum, în liniștea și vidul frumoaselor zile de mai, și mai cu seamă în luminozitatea serilor, câmpurile acelea de luptă, satele pustii pe
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
luna încă foarte joasă încețoșa vederea, cu sclipirea ei lăptoasă. Trunchiurile erau dublate de reflexe alburii. Nevăzut încă, cineva sau ceva stătea la pândă... Vulpoiul făcu un salt iute într-o parte, trăgând iapa după el. O pată neagră, o zdreanță de blană zbârlită, țâșni aproape sub picioarele lor și dispăru în hățișuri. Urmărind fuga acelui animal, Nikolai coborî privirea și văzu. În colțul poienii, în lumina tulbure de dinaintea nopții, capetele acelea care ieșeau din pământ și, mai aproape de tufișuri, dezordinea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
picioare jăratecul, îl acoperi cu crengi tinere, un braț de crengi, apoi încă unul, întinse peste culcușul ăsta cald trupul absent al femeii. Apa din găleți era deja fierbinte. O îndoi cu apă din râu. Apoi dezbrăcă femeia, îi aruncă zdrențele în foc și începu să stropească trupul acela pătat de noroi și de sânge. Îl unse blând cu cenușă caldă încă, îl întoarse, îl spălă, mai aduse apă din râu, o puse și pe aceasta la fiert. La fiecare nou
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
zărit zăpada de pe creste. Îi arătă în zare satul ei: o uliță pustie, livezi cu crengi culcate la pământ sub inutila abundență a fructelor, iar în curtea unei case, pe o frânghie, un rând de rufe puse la uscat, făcute zdrențe. Se instalară la câțiva kilometri de acolo, din prudență. Din când în când, Pavel cobora în satul gol, unde găsea câte o unealtă de dulgher, câte o cutie de cuie, un amnar vechi cu iască... Într-o zi văzu, întipărite
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
auzeau. În dogorâtoarea coacere a durerii, i se părea că nimeni din univers nu-l auzea țipând. Se înșela. Un om venea spre el, foarte încet, căci se temea să nu cadă. Omul acela, fără carne, fără mușchi, acoperit cu zdrențe vărgate, înainta ca un copil care învață să meargă și tot echilibrul lui stătea în strachina veche, umplută cu apă, pe care o strângea în mâini. Era apa pe care o aduna din minuscula picurare a unei țevi. Apa care
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
asta de dihor e o armă eficace”, gândi el. între risipituri de pereți, o gaură scobită în paie slujea de adăpost unei arătări cu lațe albe pe sub broboadă, cu un dinte îngălbenit și nasul căzut peste bărbie. înnodat în zdrențe petecite, trupul unei ființe ieșea doar pe jumătate din covru, ca să-și cârcâlească degetele la un hârb cu jăratic. Arătarea croncănea fără șir, cu gemete și văicăreli. Din acestea și mai ales din explicațiile însoțitorilor, procurorul înțelese că, în deplină
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
mamei. Când au apucat-o durerile, s-a dus în grajd unde a ajutat-o să nască Vatica, o femeie surdo-mută pe care bunicul o folosea la lucrările din gospodărie și câmp. După ce a născut, a înfășat copilul în niște zdrențe aduse de Vatica, și, de teamă, l-a aruncat pe câmpul din apropiere, în spatele tufișului de porumbe unde se ascunsese în dragostea ei efemeră. Auzind această poveste, mama s-a înverzit la față și pentru o clipă i-a părut
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
ȚI-AM SPUS? Se apucă acum de-a binelea de rochie. Luă tivul În mâini și din gâtul ei Începură să iasă văicăreli arhaice din Orientul Apropiat: ― ULIULIULIULIULIULIU! ULIULIULIULIULIULIU! Bunicul meu privi Înmărmurit cum soția lui cea pudică Își făcea zdrențe Îmbrăcămintea sub ochii lui poalele rochiei, talia, pieptul, gulerul. Cu o ultimă sfâșiere, rochia se despică În două și Desdemona se Întinse pe linoleum, arătându-și lenjeria ei jalnică: sutienul cu balene, supraâncărcat, chiloții mohorâți și corsetul imens, de ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
îndeplinească ordinul. Themison îl suduie pe grecește, după care observă o nouă neregulă: — Boule, mârâie încet, de ce nu așezi cârpele lângă ventuză? Data viitoare când va trebui s-o folosești, cum ai să produci aderența dacă nu ai la îndemână zdrențele alea să le dai foc? Asistentul roșește până în vârful urechilor și execută comanda cu gesturi neîndemânatice. Pregătindu-se de plecare, Themison se adresează principelui: — Nu uita, slăvite stăpâne, de abluțiunile matinale cu apă rece. Biciuie organismul, dar îl și întăresc
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Prudent, preferă să nu-și continue ideea cu voce tare. Din stăpâni s-au transformat acum în sclavi și vin să felicite un prezumptiv moștenitor la domnie, fără să le pese că se nghesuie cot la cot cu cerșetori în zdrențe și papuci. Tovarășul său continuă încetișor: — Parcă s-au născut actori. De zâmbești, râd în hohote lângă tine. De ești trist, își smulg părul din cap de disperare. Dacă aprinzi oleacă focul, dârdâie înfrigurați, iar de spui „mi-e cald
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]