1,320 matches
-
avea soarta prevestirilor din anii ’50 din robotică sau din inteligența artificială care s-au adeverit la sfârșitul secolului XX. Cu toate acestea, radicalitatea programului deranjează premisele unei perspective prudente, care se bazează pe realitatea tehnoștiințifică palpabilă a prezentului și zdruncină o judecată întemeiată pe poziții antropocentrice. Dacă un filosof și fizician francez al secolului al XVIII-lea putea vorbi de „omul-mașină”, transumaniștii discută astăzi de „mașina-om” (vezi Wagar, 2002Ă, mașina care „gândește” și evoluează în cyberlume și în spațiul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a face cu un fenomen de întrupare relațională la nivel ontologic, dar și epistemologic, antropologic sau sociologic. Posibilitățile deschise de inteligența sintetică, computerele organice sau manipularea genetică sunt reunite în condiția postumană a conviețuirii dintre uman și mașinal, condiție care zdruncină credința în superioritatea ființei umane în univers, așa cum este aceasta moștenită din tradițiile umanismului. Postumanismul este, în această direcție, o corelare a conștiinței, a trupului și a mediului înconjurător, în măsura în care conștiința și corpul nu pot fi separate de realitate (inclusiv
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de vedere al feminismului activist, acest lucru nu poate fi decât o inadvertență de aderare la mișcare: nu se concentrează suficient asupra conflictelor și ambiguităților relaționării femeilor la noile medii și nu propune sugestii de strategii feministe. Autoarea reușește să zdruncine anumite puncte comune și prejudecăți ale culturii masculine și să dovedească rolul femeii în dezvoltarea tehnologiilor, însă nu discută modul în care funcționează genul în cadrele sociale, economice și politice hard și nu oferă cadre de intervenție sau de rezistență
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
la care ajunge spiritul după ce a supus Îndoielii toate cunoștințele sale: „... și observând că acest adevăr „gândesc, deci sunt” era atât de stabil și atât de sigur Încât cele mai extravagante presupoziții ale scepticilor nu erau În stare să-l zdruncine, am considerat că pot să Îl adopt fără ezitare ca prim principiu al filosofiei pe care o căutam”. COMENTARII ȘI OBIECȚII ADUSE COGITO-ULUI Încă de la apariție, enunțul referitor la cogito a provocat felurite comentarii, Întâmpinări și obiecții. Ele au
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
mod necesar ca eu, cel care gândeam, trebuia să fiu ceva; și observând că acest adevăr: gândesc, deci sunt, era atât de stabil și de sigur Încât și cele mai extravagante presupoziții ale scepticilor nu erau În stare să-l zdruncine, am considerat că puteam să-l adopt fără ezitare ca prim principiu al filosofiei pe care o căutam. Examinând apoi cu atenție ce eram eu și văzând că puteam să-mi Închipui că nu am corp și că nu ar
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
aceia care susțineau că textul ebraic, incluzând vocalele, este cel inspirat, pe de altă parte, erau cei care, în urma comparării diferitelor manuscrise ebraice, au arătat că textul vocalizat reprezintă o adăugare ulterioară. Această descoperire, făcută de către teologul protestant Cappellus, a zdruncinat grupul celor care susțineau inspirația deplină a textului ebraic al Vechiului Testament și care se temeau că oamenii se vor îndoi cu timpul nu numai de vocale, dar și de consoane. Cu toate acestea, Cappellus a mers mai departe, în
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
ireal.” (III, 279-280). Și, în acest context, urmează exultanța (cumva mistică) de a fi nimic: „Dacă întreg universul ar fi împotriva mea, dacă aș fi detestat deopotrivă de oameni și de zei, nimic nu m-ar putea atinge și nici zdruncina: ce se poate face împotriva unui punct? Un punct în mijlocul unei întinderi de culoarea neantului? Un nimic în nulitate?” (idem). Când, peste timp, Cioran notează că „nimic nu mi-a dat vreodată senzația de realitate pe care mi-o dă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în apă, adică regimul unei supraviețuri ne-eroice. Peste câteva rânduri, pe aceeași pagină, iată: „Trebuie să depășesc criza asta, una dintre cele mai cumplite pe care le-am avut de îndurat în viața mea. Beteșugurile mă asediază și-mi zdruncină curajul. Dacă n-aș fi bolnav, aș birui, sunt sigur. Dar cum să mă lupt cu boala? Ar însemna să declar război materiei. Trupul meu nu-mi aparține, ține de ea, de materie” (idem). Dincolo de meteorologie, dacă nu va fi
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cavoul e un plan care... Ilie: (violent) E un plan și încă unul foarte serios, la care m-am gîndit mult și în care cred. Să știi asta!Dar e destul să vii tu cu observațiile tale plicticoase ca să mă zdruncini, să nu mai știu dacă e bine sau nu. Și tocmai de asta am hotărît să ne despărțim. Mina: Ilie, nu cred c-ai să faci una ca asta. Ilie: (știe că e adevărat ce spune Mina) Ba fii sigură
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
străluciți ai elitei intelectuale legionare. Petre Tuțea afirma că: “In raport cu Nae Ionescu, George Călinescu nici n-a existat”. După venirea comuniștilor la putere, Petre Țuțea face ani grei de pușcărie politică, fiind eliberat în anul 1964, cu sănătatea zdruncinată în urma torturilor îndurate. S-a stins din viață în ziua de 3 Decembrie 1991, pe când era intervievat de un grup de reporteri. Întrebat fiind: “Ce înseamnă un om de dreapta?”, el a răspuns simplu: -“ Român absolut, asta înseamnă!” In acest
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
meu o înhăma la șaretă de obicei. Fetița era numele ei, pentru că se născuse în aceeași zi cu mine. Fetița era o ființă credincioasă și când mă urcam călare, ea stătea cuminte și mergea la trap frumos fără să mă zdruncine. Deseori am mers la via de la Cernicari călare pe Fetița iar părinții mei nu erau îngrijorați din această cauză. De fapt mulți săteni mă și cunoșteau ca fiind „fata popii” și mă salutau cu bucurie. Chiar și atunci când era înhămată
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
necunoscut capătă la un moment dat o aură artistică. Politicienii sunt însă actori ai unui timp care îi joacă, îi implică și apoi îi eliberează din funcție. Eu m-am întors la teatru neștiind, în clipa întoarcerii, că o revoluție zdruncină temeliile fiecăruia dintre noi și că balansează, mai ales la început, acest echilibru fragil dintre viață și artă. Teatrul a fost o armă serioasă de naștere a conștiinței, a determinat mereu apariția unei atitudini. Bineînțeles că și câteva dintre filmele
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
succede în Europa o perioadă de prosperitate și dezvoltare: această răsturnare conjuncturală contribuie la grăbirea crizei revizioniste, care va genera, îndeosebi în Germania, Franța, și într-o mai mică măsură în Rusia, numeroase dispute în cadrul mișcării, fără însă a o zdruncina prea tare. În rîndurile socialiștilor germani, Eduard Bernstein, care a frecventat și pe socialiștii reformiști ("Fabian Society" la Londra, "socialiștii de la catedră" în Germania) publică după moartea lui Engels o serie de articole intitulate Les problèmes du socialisme. El își
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
în 1914, ea nu emite nici un protest, evitînd astfel un nou eșec, aproape la fel de grav ca cel suferit în urmă cu trei ani: mai mult ca niciodată, socialismul internațional este condamnat să asiste neputincios la măcel. Totuși, acest ultim episod zdruncină într-o oarecare măsură cauza Uniunii sacre: începînd din septembrie 1917, socialiștii francezi refuză să participe la guvernare, poziție împărtășită din aceleași motive și de către Henderson în Anglia, chiar dacă unii deputați, membri ai Partidului Muncii, continuă să ocupe locuri în
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
a autonomiei partidelor din fiecare țară"15: aici, doctrina cedează locul celui mai vulgar pragmatism. Într-o asemenea situație, reafirmarea marxismului ortodox devine o necesitate: deoarece nici o politică coerentă nu poate fi concepută, trebuie acoperit vidul existent, pentru a nu zdruncina vechile certitudini. Discursul marxist are cu siguranță această funcție, precum și avantajul suplimentar de a creea o unanimitate în rîndurile militanților. Dar orice monedă are și un revers și această atitudine temătoare duce la eludarea chestiunilor cele mai arzătoare pe care
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
din tunel" este aproape. Punînd capăt perioadei de reconstrucție economică și de relativă prosperitate, inițiată după cel de-al Doilea Război mondial, această criză diferă mult de cea din 1929, ca să nu mai vorbim de celelalte mai mici care au zdruncinat țările europene de la sfîrșitul secolului al XIX-lea pînă la Primul Război mondial. Ea limitează mult dezvoltarea, fără însă a o face să regreseze. În mai multe țări europene, aceasta antrenează o scădere a produsului intern brut, dar această tendință
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
sau cel de protecție socială din alte țări devine tot mai dificil de stabilit. Majoritatea țărilor din Europa de Vest s-au confruntat cu aceste probleme în ultimul deceniu. În Franța, precum și în alte țări europene, criza economică și apoi cea socială zdruncină multe din certitudinile pe care s-a bazat social-democrația după cel de-al Doilea Război mondial. Astfel încît unii se întreabă dacă soluțiile politice avansate de aceasta își mai găsesc rostul aici. Relansarea economiei după modelul Keynes*, redistribuirea veniturilor datorită
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
ca o paradă cu explicația în rivalitatea masculină, competiție ce se cere alimentată cu fapte, decizia logodnicului e grăbită de evenimente: "Apoi, peste frămîntările lui, izbucni războiul... Și concepția de viață, clădită și cîrpită în trei ani de chibzuiri, se zdruncină din temelii. Războiul nu intrase în socotelile concepției lui. Și totuși acuma trebuia o hotărîre..." (s. n.) Un capitol întreg al cărții întîi este construit ca o analepsă, întoarcere în trecutul personajului, procedeu cu funcție explicativă și anticipatoare, în măsura în care, sub semnul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
al lumii politice locale, convins, așa cum am spus mai sus, că este un adevărat stâlp al puterii și un exemplu de viață conjugală armonioasă. Personajul este atât de satisfăcut de sine încât nici cele mai directe adevăruri nu-l pot zdruncina din convingerile și încrederea sa și nu-i pot schimba ritmul încet de gândire și acțiune. Credul sau indulgent în privința lui Fănică și a scrisorii, Trahanache nu are nici un interes să rupă alianța cu Tipătescu și de aceea susține de la
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Conflicte interioare, enigmă, curiozitate, lupta permanentă dintre contrarii rațiune și nebunie, obiectiv și subiectiv, lumina și întuneric sunt cuvinte care ne ajută să-l înțelegem pe Sábato, ex-comunist, ex-matematician și ex-suprarealist, pe Sábato omul și scriitorul. Toate credințele îi sunt zdruncinate extazul față de matematică, fascinația romantismului, convingerile ideologice. "Spiritul meu nefericit se află, tulburat, la mijloc, între formă extremă a raționalismului, care este matematică, și forma cea mai dramatică și violență a iraționalului"32 spune el însuși. Sábato crede că, în ciuda
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
viață, care se obstinează împotriva creatorului sau (...)"8. Iată ce mărturisește Cioran în Silogismele amărăciunii: "Mă ocupam, cu tot sârgul, de studii dintre cele mai serioase, când, deodată, am descoperit că într-o bună zi voi muri, ceea ce mi-a zdruncinat modestia. Convins că nu mai aveam nimic de învățat, mi-am părăsit studiile și m-am apucat să împărtășesc lumii întregi descoperirea mea cea mai nemaipomenită"9. Unică și ireductibila, moartea își arată puterea prin faptul că nu cunoaște înfrângerea
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
el însuși, "imperfect și contradictoriu fiind"49, era permanent în căutarea unei ordini platonice, platonismul fiind "inventat tocmai pentru persoanele care erau prea umane"50. Profund dezamăgit, trece printr-o nouă perioadă de dileme, convingerile cele mai intime îi sunt zdruncinate, constatând că știința, desi izvorâta din ceva frumos, cum e matematică pură, dezlănțuia cea mai puternică criză din viața omului, cea a alienării sale tehnologice: "o simțeam culpabila de o crescândă dezumanizare, interzicând gândirea magică, spre a se mulțumi în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ar încerca să nege legitimitatea acestei idei nu mai poate spera astăzi să fie ascultat și luat în serios în această chestiune. Nici măcar filosofii sau economiștii de orientare libertariană nu mai încearcă parcă la fel ca în trecut să ne zdruncine încrederea în legitimitatea acestei idei. Mai mult, unii dintre acești filosofi și economiști s-au angajat ei înșiși în proiectul de a descoperi o soluție cât mai viabilă la problema identificării unei scheme de distribuție a serviciilor medicale care să
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
măsurilor ferme adoptate de guvernul egiptean, în ultimele decenii au avut loc numeroase atentate teroriste, de natură a afecta climatul de stabilitate de care se bucură Egiptul. în Maroc, statutul de fief al stabilității în lumea arabă a fost puternic zdruncinat de cele cinci atentate teroriste simultane de la Casablanca din 16.05.2003 (soldate cu 44 de victime), ce au afectat grav imaginea “regatului exemplar”, cum îl numea generalul francez Lyantey la începutul secolului al XX lea. Marocul a luat de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
URSS-ului reprezintă o spectaculoasă premieră în istoria majorității acestor partide. Pentru generații de comuniști, unul dintre stîlpii angajamentului și al identității lor se clatină: raporturile lor cu Uniunea Sovietică devin mai complexe. Acesta este sfîșitul supunerii necondiționate, deja puternic zdruncinate după 1956. Dar calea independenței este încă lungă și pozițiile sînt uneori instabile. În Franța, biroul politic, întrunit chiar în ziua intervenției, își exprimă surpriza și dezaprobarea sa, dar comitetul central moderează deja prima declarație și se mulțumește să dezaprobe
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]