KorAP: Find »[drukola/base=zel & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 ...83 >

2,051 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

rămâne inadmisibilă pentru dânșii, deci să li se-ngăduie a n-o împlini. Regele respinse cu indignație această propunere de învoială, răspunse dârz că numai pe baza predării depline a orașului se poate îndupleca a trata și continua c-un zel și c-o cerbicie și mai mare, bombardând cu mai mare viociune crestele zidurilor și turnurile de la colțuri, stricîndu-le și mai mult, cercând a le surpa cu totul. Cu aceeași îndărătnicie, puindu-și în cumpănă toate puterile, se apărau însă

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
asalt pe mai mulți îndrăzneți ce se oferiră de voie din oastea sa, atunci asediații aruncară masca sumisiunii, se puseră cu curaj pe apărare, ca dușmani fățiși, împliniră lipsa lor de puteri prin curajul deznădăjduirii, prin fierbințeala mâniei și prin zel plin de sacrificii, văzură în scutul zidurilor lor unica mântuire și respinseră cel din urmă și mai tare asalt, cu multă trudă, dar cu succes. Drept că pierderile erau în amândouă părțile tot atât de însemnate, dar pe Ioannițiu îl supăra mai

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
conștiință atât de mare încît să nu-și permită de a devia de la ele pentru mic câștig, prin abateri pospăite diplomaticește; de ochii lumei însă, și în aparență, el cultiva cu tot dinadinsul amiciția și legătura și se punea cu zel pentru interesele amicilor și aliaților săi. În acest chip lucră și atuncea când Balduin II s-a fost silind să aducă din Europa apusană, peste Ungaria și Dunărea, însemnate trupe auxiliare în împărăția sa, cumplit 114 {EminescuOpXIV 115} de cutremurată

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Orient. Corespondența papii cu Asan și trimiterea unei legațiuni la ei. Stimulul pentru aceasta porni de la Asan; și tot de la el porni reînceperea bunelor relațiuni cu Roma, căci în anul 1237 regele adresă papei Grigorie IX o scrisoare plină de zel creștinesc și de sumisiune credincioasă, iar în privirea împărăției bizantine și pentru regularea raporturilor bisericești și a altora din țara sa proprie regele rugă să i se trimită un legat papal circumspect, cu care va vorbi și pune la cale

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
tot ajutorul, să-i crează toate cuvintele și toate arătările sale pe care le va spune din ordinul papii și cu bunăvoința lui Dumnezeu și să-l urmeze cu ascultare. Ca totdeauua Scaunul papal se silește și acuma cu tot zelul să-ndeplinească întreita sa datorie, de a întări în credința adevărată și de a duce la mântuire pe creștinii convertiți, de a readuce pe calea dreaptă pe cei ce îmblă pe căile strâmbe ale ereziei și, în fine, de a

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
în cumpănă toată energia, autoritatea și retorica sa, Grigorie IX îl încurajă pe Bela IV ca să întreprindă o campanie în contra unui domnitor lipsit de fidelitate, care e premergătorul lui Antichrist, sau mai bine Antichrist însuși; de-aceea, cu un sfânt zel și cu mânie, regele să se ridice ca să apere creștinătatea contra unui asemenea pângăritor al numelui creștin și, cu braț puternic, să zdrobească pe acea nație înrăutățită și perversă (contritionem nationis pravae atque perversae) care turbă așa de grozav contra

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
totodată fură avizați de a face rugăciuni solemne și procesiuni pentru izbânda armelor regelui, de a le repeta regulat și de-a recomanda și credincioșilor să facă și ei rugăciuni personale. Pe când regele, după cum se exprima papa, se-narma cu zel "cu o mărinimie promptă și cu o mărinimoasă promptitudine pentru campania în contra unui neam apostat și a unui popor batjocuritor de Dumnezeu, adecă contra ereticilor și schismaticilor de pe teritoriul lui Asan, apoi contra lui Asan însuși ca dușman al bisericei

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
refuza mereu predarea cetății Mesembria, făgăduită în mod solemn, arătând prin acest refuz o răutăcioasă îndărătnicire; dar supărarea reginei crescu și mai mult prin întărîtarea mumei sale Eulogia, sora împăratului. Aceasta își atrăsese dizgrația împăratului pentru că prea s-amesteca cu zel în certurile religioase, căci nu numai că tăie orice comunitate religioasă cu fratele ei, dar încă atrase la sine pe o mulțime de inițiatori și părtinitori ai schismei, pe cari-i încuraja și le dedea sprijin cu sfatul și cu

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
folositor în campania viitoare. În genere își încordă toate puterile pentru a apăra o domnie, ce-i căzuse într-adevăr pe neașteptate, dar pe care prinsese hotărârea de-a o întări și asigura cu orice preț. Se apără deci cu zel, curaj și dibăcie de multiplele și zilnicele atacuri ale inamicului, condus de părerea că cine nu voiește să lupte când poate va trebui să lupte când nu va voi. Atacă deci trupele inamice într-un mod atât de neașteptat și

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cât de mică asemănare cu acesta, veneticul barbar căzu la Curte sub întemeiat prepus, mai cu samă pentru că imita într-un mod foarte stângaci un semn caracteristic al temperamentului adevăratului Lachanas, izbucnirea repede și vehementă a mâniei. Simulând însă un zel religios, fanatic și plin de evlavie, pe care-l și fățărnicea așa încît lua ochii, el totuși izbuti să inspire masei poporului o opinie mare despre dânsul, despre plăcerea ce o are Dumnezeu de el, despre puterea sa, trezind astfel

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
sălbateca lor natură primitivă, prădară și părăduiră pământul romeic în dragă voie și, deși sosiseră ca amici pe acel pământ, se purtară întocmai ca inamici fățiși. Stând împrejurările astfel, Andronic împărat apelă din nou în cursul anului 1307 c-un zel reînnoit la ajutorul fostei soții a lui Smiltzus ce-i era nepoata împăratului, ceea ce avu de rezultat că ea veni în capitală și puse la cale în persoană și împreună cu monarhul măritișul mai multor prințese din casa domnitoare. Aceasta îl

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
a unei țări care mai cu samă sub dinastia Asanizilor jucase un rol politic eminent și adusese tronului bizantin multe semne de rană cari-l desfigurau. Papa din Roma și patriarhul din Constantinopol se rupeau și se certau cu acelaș zel pentru domnia bisericească peste neamul bulgăresc și, precum cel dentîi aruncase mreaja asupra vanitosului Ioanițiu prin titlul de rege, tot astfel cel din urmă își arunca în alte chipuri undița după Asanizii următori și după numerosul lor popor. Deși acel

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
subordineze simplu episcopiei catolice a Sirmiului pe calea ordinațiunii și chiar contra voinței lor. Deci se alese fără sfială o măsură silnică pentru lățirea catolicismului, a căreia împlinire căta să se puie în mâna regelui maghiar. Dar cu mai mult zel încă și cu activitate mai multă se puse papa Nicolae IV pe opera convertirii. În urma legăturilor de familie dintre familia domnitoare maghiară și dinastia sârbească, papa izbutise a mișca pe aceasta din urmă să recunoască supremația bisericească a Scaunului papal

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
ocrotirea și scutul Scaunului apostolic și toate acestea sânt închezășuite că nu vor [fi] espuse niciunei împresurări, oricare ar fi aceea. Regina Serbiei {EminescuOpXIV 152} Elena, nu numai că se mărturisea credincioasă a bisericei catolice, ci era cuprinsă și de zelul credinței catolice, deci dădea din propriu impuls înlesnire esențială și-l provocă pe papa prin anume sol ca să ia inițiativa să se adreseze direct domnitorului de pe atunci al Bulgariei. Și-ntr-adevăr papa Nicolae IV s-adresă c-o stăruitoare epistolă de

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
ca și mai înainte de orice ocazie favorabilă de-a crea o intrare mai largă bisericei latine în împărăția Răsăritului și spre scopul acesta punea în mișcare pe toți principii creștini. Ambiția și lăcomia de țară a multor principi, pospăite cu zelul credinței, se ofereau adesea ca unelte pentru intrarea în acțiune în asemenea cazuri. Astfel Filip din Tarent, fiul regelui Siciliei, dete știre la Roma că în onoarea și spre folosul bisericei romane are de gând a întreprinde o campanie contra

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cătră mai mulți catolici din Serbia și din Albania, cari erau cu vază și în funcțiuni înalte ale statului, lăudă meritosul lor proiect, deja în execuție, de-a scutura jugul unui domnitor eretic și neomenos, îi încurajă să proceadă cu zel și cu puternică stăruință în întreprinderea lor și le făgădui pentru aceasta binecuvântarea papală si cea dumnezeiască. Așadar, când regele Carol Robert I porni după îndemnul papei la anul 1320 o campanie contra lui Uroș, craiul Serbiei, care deși trecea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
în mînile turcilor. Cu cât înaintau turcii mai departe în Europa, trăgând la sine supremația în cuprinsul împărăției romeice, care se cufunda, cu atât mai mult teren i se răpea acolo propagandei papiste și cu atât mai invederat se paraliza zelul de convertire fără de efect al Scaunului roman în privirea Orientului. În fine nici statul slavo-romîn nu putu scăpa de soarta tuturor statelor acelora cari se razimă numai pe temelia puterii brute, iar nu pe aceea a unei idei mai înalte

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
de polip nu numai după păgânii cumani, abia așezați în Ardeal, ci și după românii greco-orientali din Cumania de atunci (Moldova și parte din Valachia). Episcopia catolică a Milcovului, întemeiată în jumătatea a doua a sutei a unsprezecea, fu cu zel restaurată și îngrijită de cătră episcopul Mihail, dar nici el, și mai puțin încă regele Ungariei, nu fură în stare a o ridica din marea decadență la înălțimea strălucitoare pe care o doreau. Urmașul său, episcopul Laurentius, adresă în anul

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
și desfrâul acestor imigranți îngreunau apărarea în contra mongolilor cari irupsese în anul 1241 în Ungaria. Scaunul papal, dorind din toată inima convertirea fără deosebire a cumanilor de la păgânism, a românilor de la legea greacă, o și puse în lucrare cu mult zel, atât prin impulsiuni date regelui cât și prin instrucții cătră cler. Tendința Scaunului papal era favorizată și de împrejurarea că cumanii din Moldova, înspăimîntați de nimicitoarea soartă care ajunsese atât pe conaționalii lor din Asia la a [nul] 1222 cât

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Dunărea, ajută cumnatului său vitreg să alunge garnizoana ungurească din Vidin și să scuture supremația ungurească, o uneltire care-i succese pe deplin, iar cei cinci minoriți ce-i găsi acolo și cari, întemeiați pe protecția regelui Ludovic, făceau cu zel propagandă catolică, îi dete pe mâna fanaticului cler grecesc ca să-i judece și dete voie călugărilor să-i omoare. Apoi îl întărîtă pe Strașimir să atace pe Vucașin și spre acest scop chemă ajutoare turcești. De acolo îl învinovățesc cronicarii

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
poziția Principatelor românești față cu cele două puternice regate vecine, poftitoare de cucerire. Continue uneltiri romane de prozelitism contra românilor. Iscusitul Scaun roman, folosindu-se de legăturile de în- rudire între curțile regești a Ungariei, Poloniei și Boemiei, luă cu zel în ajutoru-i când pe ceste două pentru a stârpi pe cei de lege grecească din cea dentăi, când iar alterna, cerând concursul altor două dintre ele în contra obstinaților partizani ai bisericei greco-orientale ce se aflau în câte unul din aceste

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
mai fi rămas. Tratări cu Bizanțul pentru uniune. Cruciată contra turcilor. Readucerea la biserica romană a împărăției grecești, celei din ce în ce mai amenințate de turci, rămase ș-acum ca și mai-nainte o idee de predilecție a Scaunului papal, care apuca cu zel orice ocazie pentru realizarea ei. Daca curtea din Bizanț și patriarhatul ecumenic s-ar fi convertit într-adevăr, atunci e firesc lucru și se-nțelege de sine că și Principatele românești, având atâtea legături politice și bisericești cu Bosforul și

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
nu-i lipsea decât sancțiunea din partea voinței poporului și care tocmai de asta trebui să se sfarme curând prin infirmitatea sa intrinsecă, precum se și sfărâmă în realitate. Încercări reînnoite de uniune în Valachia și via opunere contra lor. Evlaviosul zel de convertire dezvoltat de Ludovic cel Mare în privirea țărilor vasale ale Ungariei; trecerea unionistă cu greu câștigată a împăratului Ioan Paleologul, care îndemna însă și la facerea altor încercări; îndemînateca accesibilitate unionistă a caselor domnitoare din țările laterale ale

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
aflate în Valachia, încredințînd îndealtmintrelea administrația lor canonică mitropoliților după vremuri a arhidiecezei respective. Această cumulare a mai multor cârje arhipăstorești în una și în aceeași mână se esplică prin vălmășagul confesional din țară și prin silințele energice și cu zel reațîțate a unor puternici amici ai uniunii, prin a căror asistență și înrîurire biserica grecească din Principatele dunărene era subminată cu hărnicie, încît ajunsese să se clatine. Ocupat cu războaiele cu turcii, armîndu-se mai ales pentru acea campanie care-l

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Domnului, începută de tatăl său Radul, apoi sfârșită pe deplin și dăruită c-o moșie cu același nume de cătră premergătorul său. Dan II, înzestrată altfel cu mare avere și de principele sârbesc Lazar, Mircea o patronă asemenea c-un zel deosebit, căci o dărui pe mănăstirea aceasta în anul 1387 cu mai multe sate și cu venituri însemnătoare, iar la anul 1392 dispensă moșia Tismana de orice dări, prestațiuni și sarcini, declarînd-o închinată curat numai în folosul mănăstirii. În noiemvrie

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]