952 matches
-
pe care ar putea s-o sugereze restul textului: Spre asfințit era luat de extaze și romantic./ - Niciodată, ah, niciodată n-am văzut atâta infinit!/ Călătorii din corabie scoteau mâinile pe ferestre/ și constelațiile curgeau violete de parcă se topea întregul zenit". Pe lângă senzația de lichefiere a universului, dincolo de proiectarea unei lumini ciudate asupra tabloului, referința la spiritul romantic sugerează intertextul, acceptarea experienței romantice, preluarea ei, dar și detașarea de aceasta. Grotescul e prezent și în Fanții, imaginarul poetic face acum referire
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
experienței de autocunoaștere și auto-construcție care face din profilul individual una dintre cele mai stabile produse ale educației și care menține vie o încercare (reluată cu cele mai nobile speranțe o dată cu fiecare debut formativ în parte) de atingere a unui zenit al valorilor autentice. Aici, conștiința de sine jalonează drumul până la constituirea personalității (împletind propria evoluție metodologică cu procesul maturizării) și exersează apoi constant replierea pe interioritate în spiritul unui binemeritat profit existențial care decurge cu necesitate din abundența materialului dobândit
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de cuib, pe care o casă uriașă de oameni nu mi-ar fi putut-o da. Eram copil născut și crescut la bloc, prin urmare, nu puteam avea deprinderi legate de spații largi, nu aș fi înțeles în ruptul capului zenitul, de pildă, ci îmi plăceau înghesuiala, chirceala moale, senzația de cocon. Mă simțeam apărată la bloc. Eram protejată tocmai de spațiul mic, limitat, în care ce altceva puteam să fiu decât un fetus umblător! Sau o călugăriță pitică! Circulam, apoi
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
umezi de „sacrificiul lui Vadim“. Iar Mitică Dragomir a sintetizat totul în stilul său de peluză: „Dacă n-a înnebunit, atunci e un mare strateg.“ Eu cred doar că Vadim își face iluzii. ILIESCU DĂ CU SUBSEMNATUL Bătrânețe, haine grele. Zenitul carierei, că de sfârșit nici nu vrea să audă, îl aduce pe Ion Iliescu la masa de scris a Parchetului, acolo unde se dă cu subsemnatul. E adevărat că instituția e condusă încă de oameni promovați sub regimul său, dar
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
bine observa într-o cronică Paul Cernat, Centura de castitate este povestea unei apoteoze, anume construită astfel de către autor. Secvențele în care e împărțită cartea semnalează această ordine sacră: „Insomnia“ e urmată de descoperirea „Feței lăuntrice“, ceea ce duce în punctul zenitului, acolo unde locuiește „Lumina“. Poezia rămâne un teren rezervat grației, plutirii sub zodia spiritului. Prozei i se cuvine zona pământeană, a încercărilor și a exhibițiilor metafizice. Salvarea nu poate fi însă găsită decât în vers. Într-adevăr, poetul e mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
îți rupea inima, iar când Viorica lansa "Anatema cu voi!", era ca și când s-ar fi petrecut o rupere de nori. Efect zdrobitor. Publicul înnebunea! În Principesa de Bouillon, Cortez era splendidă din punct de vedere vocal. Aria "Acerba volutta" era zenitul fiecărui spectacol pe care l-am văzut. În mod ironic, me zzosoprana avea mai multă chimie cu Maurizio decât Adriana! În schimb, Giulietta ei era exact o film noir femme fatale. Catifea și senzualitate în Barcarolă, Madame Cortez se dezlănțuia
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
militară: în 1807 și 1808, la Tilsit și Erfurt, Napoleon îl determină pe țarul Alexandru I să-și blocheze litoralul către Anglia; în 1810, el se căsătorește cu Marie-Louise, fiica împăratului Austriei, și intră astfel în concertul familiilor domnitoare europene. Zenit aparent al acestei traiectorii, anii 1810-1811 disimulează și cele două dificultăți care totuși anunță declinul. Încă din 1805, Anglia zdrobise flota franceză la Trafalgar și ruinase orice proiect de debarcare. Lupta nemaiputînd fi decît economică, Napoleon, prin decretele de la Berlin
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
exaltă, dimpotrivă, potențialul spiritual ascuns. Discernămîntul înseamnă aici a identifica într-o temă ceea ce e carență, balast, închidere, a separa și a fixa aceste aspecte în negativul lor, pentru ca, astfel degajată, tema să fie răsucită ascendent, să devină vector spre zenit. Ce teme definitorii ale modernității tîrzii suportă un atare tratament? Care ar putea fi avantajele ei proprii în materie de cunoaștere metafizică, de căutare spirituală? E aproape inutil să spun că nu mă refer aici la avantaje care ar fi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
actualizat în atelierul Duhului Sfînt, care înalță chipul sufletului din strălucire în strălucire [subl. n.], dăruindu-i pecetea asemănării. Cusanus a tematizat matematic această creștere potrivit tinderii intelectului spre Limita infinită care, din străfundul omului, îl atrage pe acesta către zenitul suprem. Deificarea omului (theosis), ca și pecetea (kharaktŒr) asemănării, la care, printre mulți alții, se referă Diadoh, desemnează tocmai condiția creșterii fără capăt, participare umană la libertatea totală a realului absolut. Pentru aceeași participare, Eckhart a folosit, între multe alte
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cele vechi și pînă în secolul XX, ne-o înfățișează ca pe un reper de neeliminat. Dar, totodată, ca pe o culme de care oamenii tuturor culturilor sînt la fel de departe. Pretutindeni, diferența între eu, așa cum și-l cunoaște fiecare, și zenitul modelului rămîne la fel de severă, de abruptă. Față de Limita divină, toți ne aflăm la aceeași distanță ; toți avem aceeași speranță că ea ne va atrage către sine în măsura în care îi acordăm atenția noastră. Dacă ea rămîne orizont de viață și cunoaștere, dacă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Polul acesta își pune amprenta pe istorie și social, chiar dacă lucrează în interiorul lor. Iar, destinzîndu-se, distanța înclină să se orizontalizeze. Apocalipsa începe să fie concepută potrivit temporalității și istoriei, definită în raport cu ele : devine capătul lor, iar nu în primul rînd Zenitul care, în orice clipă, le transfigurează. Un exemplu: în primul mileniu creștin, grosso modo, moartea era concepută ca pasaj spre învierea omului total (trup și suflet), părea o poartă prin care lumina ultimă se lăsa deja întrevăzută. începînd cu secolul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de trecerea timpului și a istoriei nu ar înseamna oare să culci veșnicia pe temporalitate, căzînd pradă unei trăsături prea occidentale? Nu e mai potrivit ca Judecata de apoi să fie gîndită ca o Judecată de sus, mereu prezentă în zenitul istoriei? O judecată înțeleasă nu în sens penal, ci în sensul unui discernămînt atotcuprinzător, care situează faptele istoriei perpendicular pe curgerea ei manifestă? Semnificația, ca și responsabilitatea actului-în-istorie ar fi atunci cuprinse într-o dublă mișcare, o mișcare în cruce
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
531 533, apud Alexandru-Florin Platon, postfață la Jean Delumeau, Păcatul și frica, vol. II, traducere de M. Ungureanu și L. Papuc, Polirom, Iași, 1998, p. 350). aparent al unei mișcări verticale prin care gesturile persoanei și ale comunităților colaborează cu zenitul divin, sînt judecate în raport cu el, sînt deja cuprinse în ordinea transcendentă. O asemenea mișcare rupe continuitățile orizontale, împiedică obiectivarea autosuficientă a istoriei, îi dă, în fiecare punct al său, un orizont deschis pe verticală. Există diverse moduri de a concepe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu istoric, social, moral etc Unirea Bisericilor ar fi singura cale de a restitui Orientul prezenței istorice fără ca el să se renege pe sine. A parcurge fiecare moment al istoriei cu conștiința verticalei, a deschide fiecare moment al istoriei spre zenit, a-i extrage seva de transcendență : iată înțelesul în care părintele Scrima vorbea despre un profetism al sensului, pe care creștinii ar avea îndatorirea să-l asume. La același model cu predominanță verticală se referea Berdiaev cînd deosebea istoria, înțeleasă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
modelului vertical față de cel orizontal, de vreme ce afirmă că întruparea lui Christos se petrece, e adevărat, în timp și în istorie, dar în centrul lor, așa încît venirea Lui acoperă toate momentele timpului și ale istoriei, pe care le unește cu zenitul divin. După secularizarea istoriei și eșecul utopiilor, ochiul rămîne, poate, mai limpezit, mai atent, în modernitatea tîrzie, față de acest model de distanță între divin și lume. Logica plană : închiderea în istorie și refuzul istoriei Dar a desprinde transcendența din continuitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fiece clipă tensiunea între Origine și Eschaton, între memorie și profeție, reunindu-le dincolo de timp. Nu era astfel pusă în termeni teologico-filozofici necesitatea de a recupera modelul vertical al distanței, de a gîndi religia ca mediator între orizontala istoriei și Zenitul divin? Ricur însuși caracterizează creștinismul actual, în ceea ce reprezintă tendința lui principală, ca o convertire a eschatologiei verticale la o eschatologie orizontală 2, care, de astă dată, nu mai presupune nici măcar depășirea istoriei. Nu decurge oare de aici necesitatea unei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în tensiune pe care ni le tot perindă sub ochi spectacolul public și mediatic (de la euroscepticism vs euroentuziasm la fast-food vs Jamie Oliver, lăsînd la o parte criza actuală și ciorovăielile politice curente) nu au nimic de-a face cu zenitul transcendent. țin, dimpotrivă, de treburile curente ale omului, de negoțul pragmatic cu sine și cu ceilalți. Sînt zdravăn implantate în regimul lumii, îi aparțin, nu conduc dincolo de el. Le-am forța în mod ridicol statutul dacă le-am citi ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ale cititorului. Dar numai pentru a-i chema să intre în necuprinsul ei de liniște. Atîția gînditori, din toate tradițiile, și-au construit discursul ca pe un limbaj de depășire, ca punte către misterul de dincolo de formă și limbaj. în zenitul religiilor stă aceeași realitate, prea densă pentru a putea fi prinsă într-un contur limitativ, prea atrăgătoare pentru ca omul să nu pornească la drum spre plenitudinea ei. Astăzi, ea își marchează mai mult ca niciodată, în spectacolul public, distanța față de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
textul următor și rezolvă sarcinile date: „Cam din același timp mă urmărește și amintirea unei zile când am pus la încercare cerul. Umblând odată pe uliță cu ochii în sus, am băgat de seamă că cerul venea tot cu mine. Zenitul se mișca din loc - ținându-se neîntrerupt deasupra mea! Era o descoperire cu totul nouă, pe care mă simțeam obligat să o păstrez ca un mare secret în cel mai ascuns ungher al inimii. începeam să-mi tălmăcesc viitorul, pe
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
mare secret în cel mai ascuns ungher al inimii. începeam să-mi tălmăcesc viitorul, pe linia de vis a acestei descoperiri, încât pentru nimic în lume nu m-aș fi încumetat s- o împărtășesc și altora. În fiecare zi puneam zenitul la încercare, dacă se mai ține pe urmele mele sau nu. Aș fi fost fără îndoială dezamăgit de moarte să fi aflat într-o zi că zenitul mă trădează. și continuam să țin taina sub trei lacăte și șapte peceți
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
m-aș fi încumetat s- o împărtășesc și altora. În fiecare zi puneam zenitul la încercare, dacă se mai ține pe urmele mele sau nu. Aș fi fost fără îndoială dezamăgit de moarte să fi aflat într-o zi că zenitul mă trădează. și continuam să țin taina sub trei lacăte și șapte peceți. Totuși, odată, în răgazul dintre două jocuri, îi spun lui Adam al Vicii cât de ales este creștetul meu, sub tăria cerului. Numaidecât Adam își ridică și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
unii că ar putea-o face. Credința religioasă e certitudinea ordinii veșnice și a nemuririi personale. Arta e numai sugestia posibilităților. De aceea, marile avânturi, prin care ea ne smulge pentru moment din viața comună, nu se pot susține în zenit decât înfășurate ca iedera pe certitudinile credinței religioase. Una din numeroasele definiții estetice ale artei e paradoxul: „infinit sensibilizat în finit”, sau cu alți termeni: nemărginire condensată în mărginit. Ca să ne slujim de o imagine prea cunoscută, opera de artă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
singur nud pictat cunoști timbrul etic, dacă e cast sau pervers, al zugravului. Toată alunecarea modernă în trivialitate, în lubricitate și în pornografie se datorește lipsei de orientare spirituală, din cultură. O concepție integrală de viață absoarbe inspirația artistică în zenitul unde frumusețea nu e decât strălucirea binelui veșnic. Lipsa unui ideal îl face pe artist să cadă în infernul perversității, fiindcă nu are o măsură supremă la care să-și raporteze creațiile pentru a le da sensul nobleței spirituale. Același
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Arta tuturor timpurilor e un chip al vieții modelat după idealul ei ceresc. Stilul egiptean, stilul grec, stilul gotic, stilul bizantin-nu întrupează în variatele lor forme reproducerea naturii noastre imperfecte, ci transformarea ei în cosmosuri ideale, stilizate după arhetipuri din zenitul spiritului. Nostalgia paradisului e impulsul fundamental al plăsmuirilor omenești. Această convingere că sensul culturii e în ultim termen un sens religios ne determina să scriem în 1930 (Gândirea, Decembrie, anul X): „Ce este arta decât o schimbare la față pe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
această descriere, care e suprema piatră de încercare a oricărui geniu artistic, Luceafărul, restabilit în nemurire, privește în jos, în adâncul prăpăstios al lumii pământene, la scena celor doi îndrăgostiți, înlănțuiți în pasiunea muritoare. Ce mici trebuie să apară din zenitul spiritual marile noastre pasiuni, în uraganele cărora gustul cald al vieții se amestecă atât de fatal cu gustul înghețat al morții! Chipuri de lut, torturate în durata timpului și în carceră spațiului! Trăind în cercul vostru strimt, Norocul vă petrece
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]