3,844 matches
-
edili mirosloveșteni, primarul Ionuț Gospodaru și viceprimarul Liviu Aioanei, onorarți și ei să vă fi cunoscut, mi se alătură cu sinceritate. Referință Bibliografică: POETUL IONEL CĂPIȚĂ DE LA CHIȘINĂU ÎȘI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAȚĂ DEMNĂ ȘI BOGATĂ ÎN ZESTRE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1248, Anul IV, 01 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]
-
Nu fi, mamă, răutăcioasă. Ne-am cunoscut la un banchet, ne-am plăcut reciproc și cum eram fiecare fără un angajament, ne-am împrietenit. Atâta tot. Vom vedea ce va urma pe parcurs. - Sper că nu este o vânătoare de zestre și o situație material mai mult decât onorabilă? - Nu mamă, nu știe decât că suntem în relații destul de reci și că tata este medic, iar tu profesoară. Nu știe nimic de vilă, mașină, etc. - Știi cum sunt părinții, nu vor
PE FALEZA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365479_a_366808]
-
nevestele și atunci se încingea dansul. La târg participau fetele de măritat și fetele mari (câte or mai fi rămas acum?) și care doreau să fie pețite. Fetele care luau parte la târg se pregăteau din timp, pentru că luau și zestrea cu ele. Cel mai important moment era și a rămas târguirea fetelor. Purtau costume populare, multe cusute cu fir galben, firul galben fiind simbolul aurului Apusenilor; costumele cu acest fir erau purtate mai ales de fetele de mineri care erau
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
aurului Apusenilor; costumele cu acest fir erau purtate mai ales de fetele de mineri care erau mai bogate. După ce cădeau la înțelegere, fata era invitată la joc și apoi cântărită pe o scândură, în balans, la capătul căreia era pusă zestrea. Moții aveau credința că cele târguite pe culmea Găinii aduceau noroc. Femeile cântau din bucium chemând oaspeții, anunțând începerea sărbătorii, fiindcă tulnicele se foloseau, în general, pentru semnale, chemări. Un loc - simbol a fost și a rămas, acest munte supranumit
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
paginile timpului doar un cuvânt sterp, comoara este scoasă la lumina adevărului istoric, bucuria unuia îi plinește pe cei mulți.Căci cunoașterea Învățăturilor lui Iisus Hristos și împărtășirea acestora este: lumină, comoară, bucurie, și mai presus de toate „lada de zestre“ a umanității și creștinătății. Al.Florin Țene Membru al Academiei Americană Română Președintele Ligii Scriitorilor Români Referință Bibliografică: Din suflet prin Cuvânt,ginduri despre carte / Radu Botiș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1000, Anul III, 26 septembrie 2013. Drepturi
DIN SUFLET PRIN CUVÂNT,GINDURI DESPRE CARTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365096_a_366425]
-
poetului Adrian Erbiceanu un cuvânt de mulțumire că ne-a prilejuit întâlnirea cu una dintre comorile creației noastre populare. Pentru că avalanșa informațiilor și tăvălugul tehnicii aduc prefaceri profunde în întreaga lume, desigur că nu va putea scăpa nici satul, cu zestrea lui din vechime, cu adevăratele sale comori, unice în lume, cum sunt călușarii mei teleormăneni, care vor lua distanță din ce în ce mai mare, împinse înapoi de marile prefaceri. Uităm din ce în ce mai des de existența întruchipată de satul străbun, de oamenii simpli care aparțin
UN NOU VOLUM: „TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE”) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365143_a_366472]
-
omul nostru simplu, temă pusă în discuție cu mult înainte ca marele fizician Albert Einstein să enunțe celebra teorie a relativității timpului. La fel de tulburătoare și realizată cu deosebită artă este și cea a dorului pentru că el a făcut parte din zestrea noastră de suflet și a fost înstrăinat. Cel puțin noi, cei plecați din țară, nu putem citi aceste stări sufletești fără să simțim o mare strângere de inimă sau chiar să păstrăm câte un strop de rouă în colțul ochilor
UN NOU VOLUM: „TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE”) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365143_a_366472]
-
inspirat: „Umeri de flori”.... XX. UMERI DE FLORI - GÎBU ANA MARIA, AUTOR IOANA MIHAELA FRAIU, de Ana Maria Gîbu , publicat în Ediția nr. 835 din 14 aprilie 2013. După „Grădina mea”, 2009 (debutul poetic), Ana Maria Gîbu și-a sporit zestrea literară cu volumele de poezie „Cafea cu zâmbet de rebelă”, 2011 și „Regala”, 2012, poeme siameze (în tandem cu George Filip), urmate de romanul „Blestemații”, 2012, revenind acum în haina editorială cu un nou volum de poezie, dedicat mamei. „Umeri
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
cu o comprehensiune precoce, tainele omenirii îi sunt iluminate „de felinarele din semnele mirării”. Când o bântuie gustul deznădejdii, Ana Maria „caută rugăciuni pentru aduceri ... Citește mai mult După „Grădina mea”, 2009 (debutul poetic), Ana Maria Gîbu și-a sporit zestrea literară cu volumele de poezie „Cafea cu zâmbet de rebelă”, 2011 și „Regala”, 2012, poeme siameze (în tandem cu George Filip), urmate de romanul „Blestemații”, 2012, revenind acum în haina editorială cu un nou volum de poezie, dedicat mamei. „Umeri
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
din seva țăranilor în mijlocul cărora m-am născut: darul de a demonstra că omul poate transforma mediul înconjurător, spre a ține lumea în orânduiala pământului nostru, acum înghețat de multe nedreptăți sociale, din păcate... Medicul internist, Nicolae Bulumac, a primit zestrea genetică a neamului său, fiind nepotul omului politic și ineditului personaj public al anilor care au urmat lui decembrie 1989, avocatul Niculae Cerveni, un „răzvrătit” în sensul bun al cuvântului, deopotrivă la bară, în Parlament sau la televiziune, așa cum a
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
l-au ajutat și îl ajută: cu bani, mâncare sau materiale de construcție. Cu stilul său direct, sincer și serios Părintele Nicolae Tănase are o vorbă bună pentru toți. Pentru băieții gata de însurătoare a cumpărat pământ. Pentru fete strânge zestre. În fiecare casă din tabără sunt copii. Într-una i-a așezat laolaltă pe copiii de grădiniță. Se atașează imediat de noii veniți, au nevoie de căldură. Când te uiți la ei înțelegi parțial, ce face și de ce face Părintele
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
2012 Toate Articolele Autorului Mi-aș fi dorit o țară... Cu-o lume cât mai sinceră și bună, Ca pruncii... să nu moară Striviți de nepăsare și minciună. Mi-aș fi dorit o țară... Cu aurul... simbol de strălucire Și zestre milenară, Nu poftă... la neghiobi, de-mbogațire. Mi-aș fi dorit o țară... Cu mame... lângă hărnicie, fericite Ca timpul să nu piară Pierdut printre atâtea griji trăite. Mi-aș fi dorit o țară... Cu oameni bravi așa cum au fost ieri
VIS DE COPIL... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364878_a_366207]
-
stilul ca artă a relatării cu timpul epic, desigur din dorința de a face convingătoare reconstituirea, așa cum descoperim în povestirea Facebook. George, fiul Leei și al lui Eric - aceștia sunt protagoniștii povestirilor - descoperă în timpul curățeniei din casă o ladă de zestre pe capacul căreia se aflau notate datele de naștere ale copiilor propietarului de odinioară. Tânărul Vaida numește ineditul înscris strămoș al ... Facebook-ului. În fapt, toate povestirile din carte (Firicelul, Afaceri cu un bursier, Dar de suflet, Poveste de amor cu
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
ascunse, Arbori răniți de culori deschise - Cu frunzele - nghețate Pe ramuri numai dor, Cu țurțuri frânți, abia ciopliți Din stropii lăcrimați din cer. Din lacrimi și din fulgii ce debarcă Pământul, ca pe mirul meu îmbracă. Și-i dă ca zestre, păsări rătăcite Unele, superbe-n penaje vernale... Altele, ce zboară-ntins Întins , zgribulite De gerul fără ecou, Tremurând înșelător, Țipătul, vrenind din nou. La amiază rătăcim Noi, ascunși de după dor... Dorul tău și-al meu sublim Stins, sub același fior
PĂSĂRI RĂTĂCITE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366328_a_367657]
-
Între acestea din urmă, volumul de memorialistică Cavalerii cneazului din vale, apărut în 2015, este unul special, întrucât el izvorăște direct din amintirile autorului legate de satul natal și împrejurimile sale ștefanieene, de ,,poveștile” păstrate de la moși trămoși ca o zestre scumpă, de chipuri ce i-au marcat anii deschiderii spre lume, de fapte și întâmplări uitate pe nedrept, ca multe dintre cele din trecut căci prezentul nu mai are timp de asta, nu-i așa? Motto-ul utilizat la textul
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
Acasa > Literatura > Proza > OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) Autor: Marian Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului III Așadar, Chirca Pătrașcu, zis Barna sau Chirca Barna, străbunicul meu, se însurase cu o fată cu zestre însemnată - pământ, vite, oi, capre -, moștenire de la cei care o înfiaseră. Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că socrul lui se numea Teșcuț. Haideți acum să
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
au stat la baza folclorului românesc își au rădăcinile într-o lume de valori spirituale care precede apariția marilor civiliații ale Orientului Apropiat și antic, așa cum precizează Mircea Eliade în „ De la Zalmoxis la Gengis-Han“, atunci cultura românească este posesoarea unei zestre spirituale de mare preț, ale cărei valori autentice nu sunt încă descifrate. Cum s-au zămislit aceste valori, acest tezaur constituie și astăzi o enigmă ce a rodit ipoteze și fantezii dintre care nu întâmplătoare a fost aceea că orfismul
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
din Țara Făgărașului. De altfel, ... X. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016. III Așadar, Chirca Pătrașcu, zis Barna sau Chirca Barna, străbunicul meu, se însurase cu o fată cu zestre însemnată - pământ, vite, oi, capre -, moștenire de la cei care o înfiaseră. Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că socrul lui se numea Teșcuț. Haideți acum să
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni. Citește mai mult IIIAșadar, Chirca Pătrașcu, zis Barna sau Chirca Barna, străbunicul meu, se însurase cu o fată cu zestre însemnată - pământ, vite, oi, capre -, moștenire de la cei care o înfiaseră. Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că socrul lui se numea Teșcuț. Haideți acum să
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
abia s-a întors zilele acestea din Balcani și din marginile nord-vestice ale valahilor, pe cheltuiala sa), spre a ne releva că neamul nostru cel născut în afara Vetrei românești (sau smuls de la matcă de nedreptățile istoriei) trăieste. Dar in spiritul zestrei aparținând matricei spirituale a strămoșilor, doar supraviețuiește. Și asta pentru că am uitat prea devreme de îndemnul lui Mircea Snegur: “Sa ne ținem de neamuri!” Să fi fost oare un îndemn ipocrit, specific politicienilor de pe ambele maluri ale Prutului? Referință Bibliografică
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
într-o stare după voia Lui, ca să putem intra în Împărăția Lui veșnică. Marieta Prundeanu: Eu am doi copii mari. Credeți, stimați cititori, că ați putea să țineți în mâinile voastre soarta copiilor voștri? Credeți că le puteți da ca zestre fericirea? Eu nu cred. Nimeni nu-i poate opri de pe drumul pierzării, al destrăbălării, al degradării. Singurul lucru pe care poți să-l faci ca părinte este să-i îngrijești cu iubire, să le fii prieten și apropiat. Dar Cel
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366662_a_367991]
-
plăcere intelectuală a potrivirilor simetrice și a polisimetriilor întrunite amfionic sau asimilându-și, sincronic, legea luxului, arta suprafeței, voluptatea ludicului, fără să părăsească bastionul dârzeniei morale, baricadele cultului muncii că noua religie a umanității. Prin acest volum Adrian Munteanu sporește zestrea estetică și lirica a poeziei românești contemporane cu inedited interpretăriu ale unor teme cu limbaj îndrăzneț,cântând și “încântând” locurile natale, unde oamenii isi vaită nefericirea, dar și alunecând spre patimă trupeasca și promovând conștiința eternității prin artă populară promovată
PARADOXURILE DIN SONETELE LUI ADRIAN MUNTEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365607_a_366936]
-
Dorinte > SIMFONIE SUBLIMĂ A DIMINEȚII Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 681 din 11 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului simfonie sublimă a dimineții încărcată de sfințenie cu mirul veșniciei soarele singurul în drept să intervină cu discreție divină în zestrea primordială el suflet în esență tânjește la raiul cel astral înnobilat de pastelul culorilor proiectate în universul lăuntric neputință fără corespondente în lumea pământeană a ființei efemere! Referință Bibliografică: Simfonie sublimă a dimineții / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SIMFONIE SUBLIMĂ A DIMINEŢII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365699_a_367028]
-
intertextualității, pe care îl numim „reflintext”, o formă de introspecție a sinelui, în care privirea în oglindă, referențialitatea, redefinirea poeticului, subtilitatea metaforei, plăsmuirea unui univers propriu, insolitul imaginilor artistice dobândesc noi valențe estetice. Parcurgând etapele creației autorului de față, remarcăm „zestrea” universului său literar (13 volume, peste 3.000 de pagini tipărite), temeritatea deschizătorului de drumuri noi, inovația limbajului și a retoricii discursului liric. Ceea ce nu-i puțin lucru... El se distinge, eminamente, prin energia creatoare, prin vitalitatea ideilor, prin originalitatea
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > AVATAR Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1914 din 28 martie 2016 Toate Articolele Autorului AVATAR Ursit-ai fost, așadar, Iubită țară de poveste, Să treci mereu prin avatar Și să rămâi fără de zestre. Din timpuri imemoriale, Când nu erau încă nici dacii, Ai fost călcată în picioare Și spoliată de toți dracii. Te-au cucerit pe rând romanii, Barbari, popoare migratoare, Slavii, bulgarii și avarii I-ai suportat având răbdare. Hulpavii și nesătuii
AVATAR de IONEL GRECU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366095_a_367424]