1,162 matches
-
Acasa > Stihuri > Semne > ZICERE Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1274 din 27 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Zicere Prin cameră plutea un balon, Venera ieșea pe balcon, balonul se sparse cu poc, balconul căzu în noroc. Suntem sortiți echilibrului? Citatul e-al
ZICERE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362252_a_363581]
-
Acasa > Stihuri > Semne > ZICERE Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1274 din 27 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Zicere Prin cameră plutea un balon, Venera ieșea pe balcon, balonul se sparse cu poc, balconul căzu în noroc. Suntem sortiți echilibrului? Citatul e-al perjedintelui, miniștrii siniștri se plimbă în travesti, se mai schimbă, cântând a capella-n surdină, se-aude
ZICERE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362252_a_363581]
-
capella-n surdină, se-aude cum trece-o mașină în urlete de pachiderme, Venero, azi mergem la terme, te-oi dezbrăca și de piele, cum smulgi de pe cer orice stele, mai pură ca orice femeie, din spuma Mării Egee. bmm Referință Bibliografică: Zicere / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1274, Anul IV, 27 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ZICERE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362252_a_363581]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > DOREL SCHOR - ZICERI (93/94) - OMUL LIBER & LINIA DREAPTĂ Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1348 din 09 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului OMUL LIBER • Un om liber e ca un scaun liber, întotdeauna se găsește cineva care să se așeze pe
OMUL LIBER & LINIA DREAPTĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377741_a_379070]
-
fata asta este mama ei! • Unii scriitori îmbogățesc cultura din momentul când încetează să scrie. • Ca să spui adevărul adevărat nu e nevoie să vorbești prea mult. Dr. Dorel SCHOR Duminică, 7 septembrie 2014 Tel Aviv, Israel Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - ZICERI (93/94) - OMUL LIBER & LINIA DREAPTĂ / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1348, Anul IV, 09 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dorel Schor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
OMUL LIBER & LINIA DREAPTĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377741_a_379070]
-
șevaletul și rucsacul, și-a deschis trusa de culori, dar n-a început să picteze, s-a așezat pe trepiedul lui minuscul, s-a scotocit în buzunare. L-am întrebat cu jenă: Ce căutați? iar el mi-a răspuns cu zicerea lui celebră: Eu nu caut, eu găsesc. A scos un dolar și mi l-a întins: de la noi mai puțin, de la Dumnezeu mai mult! Am înțeles că trebuie să-l părăsesc și i-am sărutat dreapta făcătoare de minuni. De
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
binedispuneau strașnic pe noii călușari scorniceșteni. Fiecare în felul lui. Lăzărescu, enciclopedie ambulantă, reușea să-i țină atenți pe tropăitori chiar dacă, sau tocmai, le servea din cînd în cînd cîte-un citat din Tacit, din Înțelepții Sionului sau din Savonarola. Pentru că zicerile astea sunau, în urechile lor, ca poantele mai seci ale lui Jean Constantin. Dinescu era, într-un fel, de-al lor, din popor. Se tăvăleau cînd poetul se scărpina în cap (să găsească, nu-i așa, cuvîntul ce exprimă adevărul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
modeștii de-atunci, nebănuind nici unul ce va însemna, tîrziu, în Pantheon). Ce-or fi sporovăind în deambularea lor negrăbită? Eminescu, spiritul doct-ordonat, acrib scotocitor de rafturi tipărite, Creangă, întruchiparea oralității informe. Eminescu, efebul grav și tragic (nu fără pusee de zicere lumească, groasă), Creangă, pusul pe șagă, rotofeiul pișicher. Ce? Reciproca valorizare a genialității latente, iată ce, probabil, îi ținea ore întregi în preajma carafei pîntecoase. Dar Eliade-Cioran-Ionescu? (Surescitați fiind noi acum și de zarva iscată recent în jurul cărții unei franțuzoaice dubioase
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Doležel 1976; Ryan 1985. Vezi și FUNCȚIE DE AUTENTIFICARE. V vedere din interior [inside view]. Reprezentarea minții unui personaj. ¶Booth 1983 [1976]. Vezi și AUTORITATE. verbum dicendi [verbum dicendi]. Un verb care poate apărea într-o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ. Verba dicendi (verbele zicerii) pot să apară în DISCURSUL DIRECT sau INDIRECT, constituind o clasă care este, de obicei, considerată ca incluzînd nu numai verbe de comunicare lingvistică ("a spune", "a întreba", "a răspunde", "a jura", "a striga" etc.), ci și verbe ale credinței
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
reflecție "deviată și deformată", cum pretinde Foucault, ci este legat de însăși condiția întemeierii metafizicii; de aceea el are puterea de a funda orice reconstrucție filosofică. Numai că nu în orice formă a sa; și, mai ales, nu prin orice "zicere" despre om. Tradiția filosofică a secolului trecut care acoperă cea mai mare parte a "momentului" filosofiei contemporane scoate la iveală, ca model de reconstrucție a umanului, alături de antropologia filosofică (Max Scheler) și de ontologia fundamentală (Martin Heidegger), ontologia umanului. Trebuie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mai știm ce să alegem din ceea ce ni se oferă și atunci când, având În cap doar ținta, nu știm să valorizăm... Întârzierea atingerii ei. Poate că fericirea e știința inteligentă a unei răbdătoare și cuminți așteptări. Să dăm credit unei ziceri de felul: „Așteptarea clipei de fericire este mai importantă decât dobândirea ei”. Fericirea este o artă de adoptare și compunere a micilor nefericiri. Trebuie să ne asumăm nefericirile fragmentare, căci ele pot anunța o mare fericire. Etichetarea unei vieți, a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cu multe satisfacții și Împliniri personale”, „Antrepriza X vine cu mari reduceri ale tarifelor la serviciile sale”, „Modelul de autoturism Y al cunoscutei mărci Z are un discount atractiv de până la 1 800 de euro” etc. Continuăm cu alte actuale ziceri ce ilustrează momentul: „Tu unde petreci Paștele?”, „Am prins o excursie excepțională pe Nil”, „Vom merge la maici, are bărbatu-meu niște cunoștințe”, „Felicitări pentru noul tău autoturism!”, „Mi-au adus copiii din Italia un colier așa frumooos!” etc. Dacă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de valoare, aceasta este Întreagă și continuă ori nu este deloc. Binele nu se face doar din când În când, numai pentru unii, cu inima strânsă, pe jumătate sau pe fracțiuni! 10.6. Învățăminte din vechime.... Într-una una dintre zicerile lui, Avva Pimen (În zorii veacului al V-lea) afirma În Pateric: „Un om care Învață pe alții, dar nu practică ceea ce Învață seamănă cu o fântână: tuturor le dă să bea și pe toți Îi spală, numai pe ea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a logosului ziditor și etern, combinate cu elemente folclorice. O lume în descompunere, amenințată de stihii și teroare, este conținută în volumul de versuri Imnuri către soare (1982), structurat în trei secțiuni. Prima, Elegiile, sugerează o apropiere de orfism, dar „zicerile” lui C. , fără artificii lirice, descriu un univers în disoluție în care pogoară o lumină neagră, nu ziditoare și vivifiantă, ca la orfici. Baladele..., a treia secțiune, sunt mai articulate, în pofida pastișării lui François Villon sau a lui Walt Whitman
CODRIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286318_a_287647]
-
B. este un discipol al lui Petru Maior, ceea ce îl determină să se îndepărteze de purismul latinist și să aibă, în general, o atitudine moderată. Tot el recomandă culegerea, cât mai fidelă, de obiceiuri vechi, povestiri, cântece, „frazuri, proverburi și ziceri originale românești”, descântece etc., indicând astfel un program de adunare a creațiilor populare, văzute, herderian, ca însemne ale identității etnice și lingvistice. Cu vremea, scrie și despre muzică și coregrafie, port și așezări, despre cultura estetică și gustul popular, stimulând
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
povestitului, performarea, transmiterea b. în felurite ocazii (la șezătoare sau la clacă, la stână, în cabanele forestiere, la priveghi, la moară etc.) și b. ca atare, ca enunț, ca text, ca mesaj. În culturile arhaice, tradiționale, se atribuia povestitului, actului zicerii, spunerii, enunțării, o funcție magică, de protecție a locului (casa, stâna) unde se spuneau povești sau de obținere, prin forța cuvântului rostit în anumite circumstanțe temporale (pe durata gestației oilor, de exemplu), a unor ființe miraculoase (un miel vorbitor). Cât
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
povești sau de obținere, prin forța cuvântului rostit în anumite circumstanțe temporale (pe durata gestației oilor, de exemplu), a unor ființe miraculoase (un miel vorbitor). Cât privește b. ca narațiune, ca „poveste” (story, récit), acesta trebuie privit tot în contextul zicerii sale și în raport cu funcțiile cărora le va fi răspuns, în diferite epoci istorice, culturi și societăți. Titlul celei dintâi colecții de b. folclorice, realizată, cu intenții științifice, de frații Jacob și Wilhelm Grimm, Kinder und Haus Märchen (1812-1820), a impus
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
copii și casă”, a circumscris b. universului casnic și copilăresc, instituind drept zicători predilecți ai unor astfel de narațiuni persoane în vârstă („bunicul” sau „bunica”, „unchiașul sfătos”), iar ca loc al performării, „vatra”, „căminul”, „gura sobei”. A reduce însă cadrul zicerii basmelor la acela strict familial și condiția „povestașului” la aceea a bătrânului casei înseamnă a limita excesiv contextul performării și a îngusta însăși posibilitatea de înțelegere a b. popular. De fapt, această imagine este contrazisă chiar de statutul sursei unora
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Frații Grimm de la „die alte Marie”, pe numele ei Maria Müller, născută Clar, îngrijitoarea copiilor unui farmacist din oraș. Înainte de a privi b. ca performare, ca act de comunicare (Mihai Pop), folcloriștii au arătat interesul cuvenit povestitorilor, subliniindu-se ocaziile zicerii, structura repertoriilor, raporturile cu auditoriul, particularitățile stilului individual în limitele stilului local, zonal, național. Rolul povestitorului în contextul socio-cultural căruia îi aparține a fost scos în evidență de majoritatea folcloriștilor. La noi, bunăoară, sugestive „fișe de informator” anexează Ovidiu Bârlea
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Mitul explică, are o funcție etiologică, „povestea” lui este plasată într-un timp al originilor, al începuturilor (in illo tempore), b. relatează experiența unui erou uman petrecută într-un timp din afara istoriei, dar nu primordial, ci vag depărtat de momentul zicerii. Mitul instituie, prin rememorarea unor gesturi primordiale, o ordine; b. propune, prin intermediul ficțiunii, un model de comportament ideal, o lume, alta decât cea reală, imediată, o lume dorită, visată, imaginată, construită prin mijlocirea cuvântului. Mitul este un construct cultural cu
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
popoarelor arice e sau clară și curajoasă sau adânc tristă. Englezul are ochi sinceri*. Slavul ochi triști. Nici unul din popoare nu are ochi de pungași și de spioni cum le are un Roset ori un Pantazi Ghica. ["NU GĂSIM O ZICERE... "] 2264 nu găsim o zicere care să coprinză pe acest?, ba încă, deși avem în limba noastră vreo vorbă împrumutată de la greci care să aibă în sine pe?, rumânii nu-l citesc decât ca pe t sau, cari voiesc să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și curajoasă sau adânc tristă. Englezul are ochi sinceri*. Slavul ochi triști. Nici unul din popoare nu are ochi de pungași și de spioni cum le are un Roset ori un Pantazi Ghica. ["NU GĂSIM O ZICERE... "] 2264 nu găsim o zicere care să coprinză pe acest?, ba încă, deși avem în limba noastră vreo vorbă împrumutată de la greci care să aibă în sine pe?, rumânii nu-l citesc decât ca pe t sau, cari voiesc să se pocească, aceia-l citesc
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din urmă și să fie în stare să facă tot ceea ce a zis. Mie mi se pare imposibil, dar ce știu cu? Cu toate astea, presimțirea mea se referă la cu totul altceva. Nebănuite sunt căile Domnului... - Asta e o zicere creștină, rosti cu glas tăios quintul Attan Vilerte, un uriaș ciolănos și cu o mustață proeminentă. - E o zicere înțeleaptă, suspină Radoslav. Abatele părăsi camera, tîrîndu-și picioarele. Rămași singuri, quinții și Kasser se priviră în tăcere preț de câteva minute
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ce știu cu? Cu toate astea, presimțirea mea se referă la cu totul altceva. Nebănuite sunt căile Domnului... - Asta e o zicere creștină, rosti cu glas tăios quintul Attan Vilerte, un uriaș ciolănos și cu o mustață proeminentă. - E o zicere înțeleaptă, suspină Radoslav. Abatele părăsi camera, tîrîndu-și picioarele. Rămași singuri, quinții și Kasser se priviră în tăcere preț de câteva minute, gîndindu-se însă la același lucru. Attan Vilerte vorbi primul: - E tulburător când se întîmplă asemenea lucruri. - Deloc, clătină din
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mai cu seamă pentru lăuntricitatea propriei făpturi, pentru că așa cum ne-o dovedește netăgăduitor această carte, a cărei predoslovie avem bucuria să o scriem, principiul sfânt, alcătuitor al vieții și lucrării profesorului ieșean, a fost cel socratic, al cunoașterii de sine. Zicerea celebră și esențială "Cunoaște-te pe tine însuți" a constituit și constituie pravilă pentru dânsul, stâlpul stâlpelnic al casei sale. Demersul existențial al Domniei Sale s-a structurat în jurul tâlcurilor de adânc ale acestui sâmbure filosofic. Acum, la ceasul retrospecțiilor, al
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]