24,729 matches
-
Dacă da, care este natura lor și cum pot fi ele dărâmate? R. G.: E interesant că, ori de câte ori vorbim despre Zidul Berlinului, se fac asocieri cu diferite alte ziduri din întreaga lume. De exemplu, în Israel, multi uită că acel zid era direcționat spre interior. El era menit să placă celor care erau înconjurați de el. A. R.: Da, dar există și multe ziduri în Europa chiar dacă nu din ciment și pietre, ci sub formă de legi. De exemplu, legile referitoare
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
fac asocieri cu diferite alte ziduri din întreaga lume. De exemplu, în Israel, multi uită că acel zid era direcționat spre interior. El era menit să placă celor care erau înconjurați de el. A. R.: Da, dar există și multe ziduri în Europa chiar dacă nu din ciment și pietre, ci sub formă de legi. De exemplu, legile referitoare la minoritățile din Europa. R. G.: Desigur, dacă privim situația refugiaților, este foarte dificil în întreaga Europa să se găsească o abordare adecvată
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
legile referitoare la minoritățile din Europa. R. G.: Desigur, dacă privim situația refugiaților, este foarte dificil în întreaga Europa să se găsească o abordare adecvată problemelor respective. A. R.: Se poate vorbi de un Război rece în cadrul Europei după căderea Zidului? Vedeți o reaprindere a acestui conflict? R. G.: Sunt foarte vigilent cu acest concept. Există o amenințare atomată. În Ucraina avem acorduri la nivel diplomatic, si cu Rusia la fel, deci nu aș merge atât de departe să pot accepta
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
scriitorul Romulus Rusan și patru foști deținuți politici: Tuțu Spirul, Gelu Simionescu, Dumitru Bazon și Dumitru Vacariu, care au povestit asistenței traumele prin care au trecut în închisorile și lagărele comuniste. Un alt eveniment marcat în cadrul proiectului a fost căderea Zidului Berlinului, prin evenimente realizate în parteneriat cu Centrul Cultural German Iași. Astfel, pe 27 noiembrie, a fost vernisata expoziția Zidul. O graniță în interiorul Germaniei, realizată de "Fundația Federală pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste" împreună cu ziarele BILD și Die Welt. A prezentat
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
asistenței traumele prin care au trecut în închisorile și lagărele comuniste. Un alt eveniment marcat în cadrul proiectului a fost căderea Zidului Berlinului, prin evenimente realizate în parteneriat cu Centrul Cultural German Iași. Astfel, pe 27 noiembrie, a fost vernisata expoziția Zidul. O graniță în interiorul Germaniei, realizată de "Fundația Federală pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste" împreună cu ziarele BILD și Die Welt. A prezentat Dr. Robert Grünbaum, Director adjunct al Fundației Federale pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste, Germania, care a declarat: "Mă bucur că sunt
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Dictaturii Comuniste, Germania, care a declarat: "Mă bucur că sunt aici și că pot deschide acesta expoziție. Am sărbătorit deja la Berlin 25 de ani de la 9 noiembrie 1989. Toate aceste imagini s-au întipărit în mentalitatea noastră colectivă. Acest Zid a adus foarte multe tragedii și suferința în sânul multor familii. Zidul Berlinului este un simbol pentru libertatea oamenilor și pentru terminarea Războiului Rece. Expoziția de astăzi a fost foarte solicitată, având peste 2000 de expuneri în întreaga Europa, si
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
că pot deschide acesta expoziție. Am sărbătorit deja la Berlin 25 de ani de la 9 noiembrie 1989. Toate aceste imagini s-au întipărit în mentalitatea noastră colectivă. Acest Zid a adus foarte multe tragedii și suferința în sânul multor familii. Zidul Berlinului este un simbol pentru libertatea oamenilor și pentru terminarea Războiului Rece. Expoziția de astăzi a fost foarte solicitată, având peste 2000 de expuneri în întreaga Europa, si cred ca este oportună prezența ei și în România, în cadrul Universității "Petre
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Expoziția de astăzi a fost foarte solicitată, având peste 2000 de expuneri în întreaga Europa, si cred ca este oportună prezența ei și în România, în cadrul Universității "Petre Andrei" din Iași". A urmat Conferință Internațională 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului, în cadrul căreia au conferențiat: Dr. Robert Grünbaum ("Revoluția pașnică și căderea zidului. RDG în toamna anului 1989"), Dirijorul Ulrich Backofen ("Trăiri artistice în perioada RDG-istă"), Prof. univ.dr. Dan Pavel ("Două aniversări: WW I & Berlin Wall"), Prof.univ.dr. Radu Carp
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
întreaga Europa, si cred ca este oportună prezența ei și în România, în cadrul Universității "Petre Andrei" din Iași". A urmat Conferință Internațională 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului, în cadrul căreia au conferențiat: Dr. Robert Grünbaum ("Revoluția pașnică și căderea zidului. RDG în toamna anului 1989"), Dirijorul Ulrich Backofen ("Trăiri artistice în perioada RDG-istă"), Prof. univ.dr. Dan Pavel ("Două aniversări: WW I & Berlin Wall"), Prof.univ.dr. Radu Carp ("Tranziția spre democrație: ce parametri sunt relevanți pentru România?"), Conf. univ. dr. Sabin
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Cronicar "Comandante, dă ordinul!" Așa se încheia un articol al lui Victor Roncea din ZIUA (29 mai) în care ministrul de Externe al României era pus la zid. Motivul atacului, de fapt, pretextul lui, are mai puțină importanță. Dar limbajul trivial și foind de conotații rasiste al articolului a atras atenția și a determinat o reacție a unei ,anumite părți" a societății civile. Ziua a reacționat la reacție
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
vremuri, uitând că, mai mult de jumătate din timpul sau la petrecut la ,Cățeaua leșinata”, cârciuma de pe peronul vieții, iar acum... Noi, cei care am avut marele noroc de a nu face pușcărie la comuniști, am fost, totuși, închiși între zidurile unei culturi imbecile, am fost opriți de la lectură marilor cărți, pe care le vedem astăzi și ne gândim unde, cine am fi fost, dacă le-am fi citit la timpul potrivit”. ,,Oameni și oameni’’ ar zice un nepăsător... De, fie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și... Alaiul asta ne urmărește pas cu pas, Inima lângă inima, Prin toată palestra grecească. Și ...ploua! Ploua cu alti nou-născuți Dincolo de ferestrele Cu storurile trase direct din coperta de carte. Adevărul se scrie că și singur Pe străzi fără ziduri, Pe lutul reavăn Că o cămașă de femeie lehuza. Povestea mea evoluează fără cuvinte Fără imagini. Vânătorul tremura asudat și cu Piedică trasă la armă. Unde au plecat toți pescarii de oameni? Apărare Un cuțit de bucătărie ascuțit Pe muchile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
DIXIT papă de la Romă. dar despre ce gândim n-avem idee. semințele-ndrăznelii-s foarte plate. prin somnul rațiunii vreo femeie ar trebui sa de un nou Socrate dar pân-atunci planeta-i pușcărie în care scriu cu unghia - pe ziduri. secretul e că Terra noastră-albastră face măceluri dar nu face riduri. DRUMUL hai să mergem sfântă mea femeie, să lăsăm copiii-n cuibul lor. le-am înscris cu unghia pe cheie că ne vom întoarce...newermor. știu c-ai pus
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
vitregia celulei și a statutului său de încarcerat. Colegii de celulă, conștienți de soarta crudă a poetului isihast, îi creează protecție suplimentară: un pat unde acesta va putea să se roage nevăzut. Trăirea să spirituală s-a răsfrânt și în afara zidurilor detenției. Arheologul Vasile Boroneant, tânăr deținut pe-atunci, își amintește despre bunătatea doctorului-poet: „Se hrănea parcă din Duh Sfânt și era un creștin desăvârșit. Nu-l interesa prea mult hrană, împărțind-o cu ceilalți. Se crease în jurul lui un cerc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și patriotul de stînga autentic. Dar, mai ales, sprijinitorul culturii. În afară de Dumitru Popescu însuși nimeni nu i-a păstrat o asemenea imagine. În memoriile lui, Nicolae Breban îi concede un rol important, de aliat pe vremea cînd autorul Drumului la zid se stricase cu lumea literară și cu partidul. Omul care își atribuie schimbare în bine la față a "Scînteii" în anii '60, uită să spună, în memoriile sale, că a fost dat afară de la "Contemporanul" de George Ivașcu, ca incapabil
Textierul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10608_a_11933]
-
Infinit probabil/ când trupul meu va fi demult arabil,/ dar pân' atunci scutește-mă de dijmă,/ de spaima de-a fi viu, de cifra șapte,/ îngăduie-mă ca noroi pe cizmă/ căci, ori de câte ori te simt pe-aici, mă/ frec de zid și zidul îmi dă lapte." (Copil de zid ). Indiferent de tema aleasă și de registrul în care o plasează (grav ori ironic, amar sau sentimental), poetul își obține efectele printr-o aparentă jonglerie de cuvinte, scoasă dintr-o inepuizabilă fantezie
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
când trupul meu va fi demult arabil,/ dar pân' atunci scutește-mă de dijmă,/ de spaima de-a fi viu, de cifra șapte,/ îngăduie-mă ca noroi pe cizmă/ căci, ori de câte ori te simt pe-aici, mă/ frec de zid și zidul îmi dă lapte." (Copil de zid ). Indiferent de tema aleasă și de registrul în care o plasează (grav ori ironic, amar sau sentimental), poetul își obține efectele printr-o aparentă jonglerie de cuvinte, scoasă dintr-o inepuizabilă fantezie lexical-asociativă; la
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
arabil,/ dar pân' atunci scutește-mă de dijmă,/ de spaima de-a fi viu, de cifra șapte,/ îngăduie-mă ca noroi pe cizmă/ căci, ori de câte ori te simt pe-aici, mă/ frec de zid și zidul îmi dă lapte." (Copil de zid ). Indiferent de tema aleasă și de registrul în care o plasează (grav ori ironic, amar sau sentimental), poetul își obține efectele printr-o aparentă jonglerie de cuvinte, scoasă dintr-o inepuizabilă fantezie lexical-asociativă; la un nivel mai profund, prin identificarea
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
vremuri, uitând că, mai mult de jumătate din timpul sau la petrecut la ,Cățeaua leșinata”, cârciuma de pe peronul vieții, iar acum... Noi, cei care am avut marele noroc de a nu face pușcărie la comuniști, am fost, totuși, închiși între zidurile unei culturi imbecile, am fost opriți de la lectură marilor cărți, pe care le vedem astăzi și ne gândim unde, cine am fi fost, dacă le-am fi citit la timpul potrivit”. ,,Oameni și oameni’’ ar zice un nepăsător... De, fie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și... Alaiul asta ne urmărește pas cu pas, Inima lângă inima, Prin toată palestra grecească. Și ...ploua! Ploua cu alti nou-născuți Dincolo de ferestrele Cu storurile trase direct din coperta de carte. Adevărul se scrie că și singur Pe străzi fără ziduri, Pe lutul reavăn Că o cămașă de femeie lehuza. Povestea mea evoluează fără cuvinte Fără imagini. Vânătorul tremura asudat și cu Piedică trasă la armă. Unde au plecat toți pescarii de oameni? Apărare Un cuțit de bucătărie ascuțit Pe muchile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
DIXIT papă de la Romă. dar despre ce gândim n-avem idee. semințele-ndrăznelii-s foarte plate. prin somnul rațiunii vreo femeie ar trebui sa de un nou Socrate dar pân-atunci planeta-i pușcărie în care scriu cu unghia - pe ziduri. secretul e că Terra noastră-albastră face măceluri dar nu face riduri. DRUMUL hai să mergem sfântă mea femeie, să lăsăm copiii-n cuibul lor. le-am înscris cu unghia pe cheie că ne vom întoarce...newermor. știu c-ai pus
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
vitregia celulei și a statutului său de încarcerat. Colegii de celulă, conștienți de soarta crudă a poetului isihast, îi creează protecție suplimentară: un pat unde acesta va putea să se roage nevăzut. Trăirea să spirituală s-a răsfrânt și în afara zidurilor detenției. Arheologul Vasile Boroneant, tânăr deținut pe-atunci, își amintește despre bunătatea doctorului-poet: „Se hrănea parcă din Duh Sfânt și era un creștin desăvârșit. Nu-l interesa prea mult hrană, împărțind-o cu ceilalți. Se crease în jurul lui un cerc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
care Dumnezeu o hotărăște El pune sfârșit răului. Răul nu există în sine, ci el a intrat în lume prin neascultarea omului. Prin căderea în păcat și creația a devenit, din perdea transparentă a iubirii între noi și Dumnezeu, un zid într-o anumită măsură opac între noi și Dumnezeu<footnote Dumitru Stăniloae, Trăirea lui Dumnezeu în ortodoxie, Antologie, studiu introductiv și note de Sandu Frunză, Cluj-Napoca, 2000, p. 44. footnote>, căci nimic altceva din toate celelalte nu murdărește pământul așa
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
-mea Romana le îngrijea cu deosebită iubire. Comuna era în majoritate locuită de sași și îți făcea impresia unui orășel medieval a cărui cetate situată în centru era plină de interes, cu vechile sale ruine și străvechea biserică aflătoare înăuntrul zidurilor. Totul îți evocă timpurile trecute, chiar sunetul cornului păzitorului de noapte (Nachtwächter), care își făcea datoria de a anunța localnicilor adormiți, orele nopții, într-un constum ca de pe vremea lui Martin Luther, cu lanternă, paloș și cu corn lung, urmat
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
și pierde. Personal, nu m-am pierdut. Dar într-un fel m-am pierdut pentru cititorii din România. Nu pentru că eu scriu diferit, fiindcă, de fapt, scriu la fel ca întotdeauna. Dar temele mi s-au schimbat. Asta ridică un zid surprinzător: cititorii din România nu au încrederea să mă citească, e opinia mea, și o bazez pe modul cum scrie despre mine un critic stimat și care mi-e prieten, Alex Ștefănescu. Despre Prins și celelalte cărți care au adus
A fi scriitor român și în engleză by Petru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/10035_a_11360]