868 matches
-
la fel și fructele construite din frunze. Această descoperire, Goethe a formulat-o în anul 1787 cu cuvintele: "Vorwärts und rückwärts ist die Pflanze immer nur Blatt" („Înainte și înapoi planta este numai frunză”). Azi se vorbește de omologarea organelor. Zoologie . În domeniul zoologiei profesorul de anatomie Justus Christian Loder i-a transmis lui Goethe multe abilități teoretice și practice. La data de 27 martie 1784 în Jena, împreună au descoperit la craniul uman "osul interimar al maxilarului" (lat. "Os incisivum
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
fructele construite din frunze. Această descoperire, Goethe a formulat-o în anul 1787 cu cuvintele: "Vorwärts und rückwärts ist die Pflanze immer nur Blatt" („Înainte și înapoi planta este numai frunză”). Azi se vorbește de omologarea organelor. Zoologie . În domeniul zoologiei profesorul de anatomie Justus Christian Loder i-a transmis lui Goethe multe abilități teoretice și practice. La data de 27 martie 1784 în Jena, împreună au descoperit la craniul uman "osul interimar al maxilarului" (lat. "Os incisivum"), care la om
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
Ich habe gefunden - weder Gold noch Silber, aber was mir unsägliche Freude macht - das Os intermaxillare am Menschen"(N-am găsit - nici aur, nici argint, dar ceea ce îmi face bucurie nespusă este osul intermaxillar la om). Cu această descoperire în zoologie și în special la embrionul uman, Goethe credea a fi reușit să găsească un argument decisiv pentru a dovedi rudenia între om și maimuță. Ulterior, s-a dovedit că ,descoperirea" cu pricina fusese falsă, teoria darwinistă rămînînd, pînă astăzi, nedemonstrată
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
subsoluri, fiind readuse la Atena pe la 100 î.e.n. În 86 î.e.n., sunt aduse la Roma și ajung mai târziu până la Andronicus din Rodos. Vastul sistem filosofic și științific conceput de Aristotel, uimitor prin diversitate (logică, teologie, politică, estetică, fizică, astronomie, zoologie etc.) și profunzime, a stat la baza gândirii medievale creștine și islamice și a fost axul culturii Occidentului până la sfârșitul secolului al XVII-lea. Din cele peste 150 de lucrări care îi sunt atribuite (Diogenes Laertios menționa 145), s-au
Aristotel () [Corola-website/Science/297816_a_299145]
-
pentru expedițiile polare, și până la moarte a căutat să-și convingă fiul să renunțe la călătoriile spre poli. În pofida dorinței mamei sale, Roald începe să se ocupe în timpul liber cu studiul intens al cărților care descriau călătorii polare neglijând studiul zoologiei, filozofiei și limbilor franceză, germană și latină, predate la „Universitatea Regală Frederic” din Christiania, al cărei student devenise. Inițial dorea să studieze medicina, lucru care însă n-a fost posibil din cauza rezultatelor sale slabe la învățătură. La 9 septembrie 1893
Roald Amundsen () [Corola-website/Science/297809_a_299138]
-
a fost descoperită lumea microorganismelor, punând bazele pentru teoria celulară. Importanța crescătoare a teologiei naturale, parțial un răspuns pentru filozofia mecanică, a susținut dezvoltarea rapidă a istoriei naturale. Peste secolele XVIII și XIX, științele biologice cum ar fi botanică sau zoologie au devenit din ce în ce mai rapid discipline științifice profesionale. Antoine Lavoisier și alții chimiști și fizicieni au început să conecteze lumea animată și neanimată prin chimie și fizică. Naturalist-exploratorii au cercetat interacțiunile între organismele și ambianța și metode prin care aceste legături
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
domeniul biologiei după inventarea microscopului de către A. van Leeuwenhoek la mijlocul secolului al XVII-a, în interiorul biologiei au început să se formeze numeroase ramuri cu domenii de studiu bine definite. Unele din aceste ramuri au un caracter predominant teoretic precum botanica, zoologia, taxonomia, iar altele — un caracter predominant practic precum agricultura, horticultura. Ordinea în clasificări este cea filogenetică, dată de autorii respectivi pentru coloanele 2, 3, 4, 5. Bibliografia folosită pentru acest tabel
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
Liceul Sf. Sava din București și a fost student al facultății de științe de la Sorbona (1859-1862). După întoarcerea în România, a fost profesor de științe naturale la liceele Sf. Sava și Matei Basarab (1863) și a scris primul manual de zoologie român (1865). În anul 1864, printr-un decret al lui Alexandru Ioan Cuza, este înființată Universitatea din București unde este numit profesor la catedra de geologie, paleontologie și mineralogie în cadrul Facultății de Științe (care avea în toamna lui 1864 șase
Grigoriu Ștefănescu () [Corola-website/Science/307105_a_308434]
-
profesor de fitopatologie și entomologie la Școala de Viticultură din Chișinău și șef al Stațiunii de Bioentomologie din Chișinău. Din 1921 a fost entomolog la Ministerul Agriculturii din București. Din 1924 - șef al Secției de entomologie agricolă la "Laboratorul de zoologie descriptivă al Facultății de științe la Universitatea din București. În 1940-1944 - Conferențiar universitar la Facultatea de Agronomie din București. Din 1955 - Membru al Academiei Române. Cercetări asupra insectelor dăunătoare, în special asupra tizanopterelor („Thysanoptere din România. Studii morfologice”, „Insectele vătămătoare din
Wilhelm Karl W. Knechtel () [Corola-website/Science/307116_a_308445]
-
de la Universitatea din Iași, iar din 1936 este unul din membrii fondatori al Academiei de Științe din România. Membru al Societății Științifice de Anatomie din Berlin și al mai multor societăți științifice române și străine. S-a dedicat cercetărilor de zoologie, histologie, anatomie comparată, ecologie, etologie, publicând 34 de lucrări de specialitate din domeniile morfologiei, anatomiei fiziologice, fiziologiei animale și cinegetică, creând o adevărată Școală de biologie la Cernăuți. Meritele lui au fost recunoscute și de regimul postbelic comunist din România
Eugen C. Botezat () [Corola-website/Science/307121_a_308450]
-
la mamifere etc. În 1904 descoperă organele gustative la păsări, descoperire epocală. El pune în evidență dubla inervație a mușchilor striați și a epidermei, precum și activitatea glandulară legată de celulele senzoriale. Rezultatele cercetărilor lui Botezat sunt menționate în tratate de zoologie ca și în tratatul de histologie a sistemului nervos publicat de Ramon Y. Cajal. Face primele descrieri precise asupra bourului ("Bos primigenius") și a zimbrului ("Bison bonasus"). Consideră bourul ca reprezentant al taurinelor cu precizarea că ultimul exemplar a fost
Eugen C. Botezat () [Corola-website/Science/307121_a_308450]
-
(n. 26 iunie 1903, Pârgărești, Bacău - d. 8 martie 1982, Cluj-Napoca) a fost un zoolog român, specializat în zoologia nevertebratelor. Membru corespondent al Academiei Române din 1 noiembrie 1948. Membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935. A învățat la liceului "George Bacovia" din Bacău, apoi a fost o perioadă de timp învățător suplinitor în
Vasile Gh. Radu () [Corola-website/Science/307149_a_308478]
-
1933 șef de lucrări, iar din 1935 conferențiar la Universitatea din Iași. Din 1940 este profesor profesor la Facultatea de Științe Naturale a Universității din Cluj Napoca, decan al Facultății de Biologie-Geografie al Universității din Cluj Napoca și director al Institutului de Zoologie și Anatomie Comparată din Cluj. La Universitatea din Cluj Napoca a predat studenților cursuri de zoologia nevertebratelor și vertebratelor, anatomie comparată, embriologie, histologie, zoogeografie. În 1947-1952 a fost director onorific al Institutului de Speologie din Cluj Napoca. Din 1973 este profesor consultant
Vasile Gh. Radu () [Corola-website/Science/307149_a_308478]
-
profesor profesor la Facultatea de Științe Naturale a Universității din Cluj Napoca, decan al Facultății de Biologie-Geografie al Universității din Cluj Napoca și director al Institutului de Zoologie și Anatomie Comparată din Cluj. La Universitatea din Cluj Napoca a predat studenților cursuri de zoologia nevertebratelor și vertebratelor, anatomie comparată, embriologie, histologie, zoogeografie. În 1947-1952 a fost director onorific al Institutului de Speologie din Cluj Napoca. Din 1973 este profesor consultant. Membru corespondent al Academiei Române (din 1 noiembrie 1948). A studiat izopodele terestre din România și
Vasile Gh. Radu () [Corola-website/Science/307149_a_308478]
-
în citologia și embriologia experimentală și a inițiat tehnica culturilor în țesuturi. A promovat cercetările faunistice în România și ecologia terestră. Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc în numeroase lucrări, printre care se remarcă: A fost autorul unui renumit manual de "Zoologia nevertebratelor" (vol. I-II, 1958,1967). A publicat 2 fasicule din Volumul IV (Crustacea) a seriei "Fauna României": Membru al Societății de Biologie din Paris, al Societății Internaționale pentru Nomenclatură din Londra.
Vasile Gh. Radu () [Corola-website/Science/307149_a_308478]
-
metodei experimentale, fiziologul Claude Bernard. În 1980 obține doctoratul în științe naturale la Sorbona cu teza "Études des glandes génitales et des organes segmentaires des Annélides Polychètes" realizata sub conducerea zoologului . Revine în țară și este numit la Catedra de Zoologie și Botanică de la Facultatea de Medicină, ulterior deținând și Catedra de Zoologie, Anatomie și Fiziologie de la Facultatea de Științe a Universității „Al.I. Cuza”. După moartea profesorului Leon Cosmovici Catedra de Zoologie, Anatomie și Fiziologie a fost împărtiță în două
Leon C. Cosmovici () [Corola-website/Science/307211_a_308540]
-
la Sorbona cu teza "Études des glandes génitales et des organes segmentaires des Annélides Polychètes" realizata sub conducerea zoologului . Revine în țară și este numit la Catedra de Zoologie și Botanică de la Facultatea de Medicină, ulterior deținând și Catedra de Zoologie, Anatomie și Fiziologie de la Facultatea de Științe a Universității „Al.I. Cuza”. După moartea profesorului Leon Cosmovici Catedra de Zoologie, Anatomie și Fiziologie a fost împărtiță în două catedre diferite: Catedra de Zoologie și Catedra de Fiziologie, la conducerea acesteia
Leon C. Cosmovici () [Corola-website/Science/307211_a_308540]
-
în țară și este numit la Catedra de Zoologie și Botanică de la Facultatea de Medicină, ulterior deținând și Catedra de Zoologie, Anatomie și Fiziologie de la Facultatea de Științe a Universității „Al.I. Cuza”. După moartea profesorului Leon Cosmovici Catedra de Zoologie, Anatomie și Fiziologie a fost împărtiță în două catedre diferite: Catedra de Zoologie și Catedra de Fiziologie, la conducerea acesteia urmându-i fiul său, profesorul Nicolae L. Cosmovici (1889-1965). Leon C. Cosmovici este fondatorul învățământului de fiziologie animală din România
Leon C. Cosmovici () [Corola-website/Science/307211_a_308540]
-
de Medicină, ulterior deținând și Catedra de Zoologie, Anatomie și Fiziologie de la Facultatea de Științe a Universității „Al.I. Cuza”. După moartea profesorului Leon Cosmovici Catedra de Zoologie, Anatomie și Fiziologie a fost împărtiță în două catedre diferite: Catedra de Zoologie și Catedra de Fiziologie, la conducerea acesteia urmându-i fiul său, profesorul Nicolae L. Cosmovici (1889-1965). Leon C. Cosmovici este fondatorul învățământului de fiziologie animală din România editând, în 1900, prima carte de fiziologie în limba română intitulată "Curs de
Leon C. Cosmovici () [Corola-website/Science/307211_a_308540]
-
fondatorul învățământului de fiziologie animală din România editând, în 1900, prima carte de fiziologie în limba română intitulată "Curs de fiziologie generală animală", și tot în același an a elaborat o clasificare originală a regnului animal, publicată în "Curs de zoologie descriptivă". A organizat Laboratorul de Zoologie și Fiziologie de la Facultatea de Științe din Iași unde a realizat diverse studii privind sistematica și morfofiziologia protozoarelor, viermilor, crustaceelor și insectelor. A fost interesat și a publicat lucrări privind faunei de apă dulce
Leon C. Cosmovici () [Corola-website/Science/307211_a_308540]
-
România editând, în 1900, prima carte de fiziologie în limba română intitulată "Curs de fiziologie generală animală", și tot în același an a elaborat o clasificare originală a regnului animal, publicată în "Curs de zoologie descriptivă". A organizat Laboratorul de Zoologie și Fiziologie de la Facultatea de Științe din Iași unde a realizat diverse studii privind sistematica și morfofiziologia protozoarelor, viermilor, crustaceelor și insectelor. A fost interesat și a publicat lucrări privind faunei de apă dulce și lucrari de paleontologie privind peștii
Leon C. Cosmovici () [Corola-website/Science/307211_a_308540]
-
Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași, Institutele Unite și Liceul „Humpel”. A publicat numeroase manuale de științe ale naturii pentru învățământul secundar precum: "Elemente de geologie" (1883), "Noțiuni de botanică" (1887), "Noțiuni de mineralogie" (1887), "Introducere în științele naturale" (1887), "Zoologie, anatomie și fiziologie animală" (1903).
Leon C. Cosmovici () [Corola-website/Science/307211_a_308540]
-
Bucureștii anilor 1870. În același timp, Anghel Demetriescu publică lucrări cu caracter didactic. Ele traduce două volume de gramatică pentru limba greacă veche și scrie un volum de geografie și, în colaborare cu prietenul său Ștefan Michăilescu, un volum de zoologie. Aceste prime lucrări scot în evidență cultura vastă a lui Anghel Demetriescu, care putea cuprinde domenii foarte variate. Totuși cunoștințele sale clasice erau cele care au atras atenția contemporanilor săi. În 1877, Societatea Literară Română (transformată în 1879 în Academia Română
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
(n. 20 septembrie 1932, Giurgiu) este un paleontolog român, membru titular al Academiei Române. Theodor Neagu s-a născut la Giurgiu. A plecat la București unde a absolvit liceul ""Mihai Eminescu"". Aici, profesorul de zoologie Constantin Drăgoi l-a îndrumat spre științele naturale. Între 1951 și 1955 a urmat cursurile ""Facultății de Geologie-Geografie"", pe care a absolvit-o cu diplomă de merit. A fost singurul din promoția lui solicitat să rămână în învățământul superior. Ulterior
Theodor Anton Neagu () [Corola-website/Science/307241_a_308570]
-
închis publicului din cauza distrugerilor, este condus de cunoscutul geolog Mircea Păucă. În același an, marea colecție de lepidoptere a boierului Aristide Caradja este evacuată de la conacul familiei Caradja din Grumăzești (pustiit) și adăpostită la Muzeu. În 1945, un profesor de zoologie de la Facultatea de Științe Naturale din București, Constantin Motaș, este numit director al Muzeului. Îi va succeda, prin legea nr. 109 privind organizarea Muzeului Național de Istorie Naturală "Grigore Antipa", oceanologul Mihai C. Băcescu, asistat de acum încolo de un
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]