1,189 matches
-
Nu cumva visezi ? Nu cumva ai adormit, trezește-te ! Slavă Domnului că te-ai trezit ! Slavă Domnului că mergeți cu trăsura să-l luați pe Niki, trăsura merge prea încet, tu stai pe banchetă și n-ai cum să-l zorești pe vizitiu, dar acum-acum-acum o să ajungeți ! La picioarele tale sunt comenzile făcute pe toată săptămâna - ciocolata Suchard, icrele negre în care, din greșeală, ți se înfundă piciorul, pssst ! Pssst ! Să nu vadă Muti că ai călcat cu sandaua în icre
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de vremuri; dar de ce e parcă mai trist? Didi e peste tot, printre noi! Scrisoare lui Petru Proca Nu-ncetai niciodată să-alergi Și nu te fereai niciodată de lume; De-o vreme, însă, nu te vedeam pe străzi, Credeam că zorești o vânătoare anume. Plecând, nu ai uitat pălăria cea mare Cu pecete și boruri cam largi, De parcă mergea la o întâlnire Cu lighioanele în pădurea de fagi. Ai luat ce aveai mai de preț, Dar am rămas la fel de bogați, Pentru
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
colorată, în șapte culori. Aceste fapte ne determină să concluzionăm că ochiul uman prezintă o vedere diurnă Țcolorată), una bitonală (crepusculară) și unitonală (nocturnă), acesta comutând la unul din aceste trei tipuri de percepție în funcție de intensitatea luminii. În vederea crepusculară Țîn zori sau amurg), când intensitatea luminii este mai scăzută, ochiul devine mai sensibil la culorile reci, la indigo, în timp ce roșul apare întunecat. Vederea diurnă este dominată de culoarea galben (fenomenul Purkinje). În lumina puternică, datorită depășirii pragului de sus al sensibilității
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
Oricum, totul se petrecea ca și cum telefoanele erau adevărate. Cum se apropia, aproximativ, ora când în mod obișnuit ea trebuia să se ducă la telefon, mă arătam sau chiar deveneam nerăbdător. ― Ce faci cu telefonul? Azi nu te duci? ― Nu mă zori, se prefăcea ea uneori. ― Poate aduci ceva noutăți. Hai, du-te, și vezi, nu întîrzia. Asta-i culmea, veți spune. "Nu întîrzia!" Nu întîrzia de la ce? Ca să vină pe peron, să se așeze pe o bancă și să aștepte mai
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
ce probe se poate pronunța o sentință? Am să te citez pe tine ca martoră. Și zicând asta am tras-o câțiva pași îndărăt. ― Trebuie să spui tot ce știi, pentru ca sentința să fie cât mai dreaptă. Pregătește-te, am zorit-o. Aveam de gând să las pentru mâine, dar amân pentru mâine numai rechizitoriul. Audierile le începem azi. Treci la locul martorilor, fetițo, i-am poruncit, arătîndu-i banca pe care stătusem amândoi mai devreme. Ea se supuse zâmbind. Se așeză
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
luase mai multe foi de hârtie și scria de zor, hotărâtă parcă să le umple pe toate. Mi-a aruncat o privire ironică și mi-a zis: ― M-am retras să deliberez. Să nu mă tulburi și să nu mă zorești. Am rămas stupefiat. Ce însemna asta? ― Profesore, m-a apostrofat văzând că nu plecam. Lasă-mă să deliberez. N-ai voie să influențezi curtea. Mă întrebam dacă-și bătea joc de mine. Mi-am adus aminte cum glumise într-o
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
sine. Săptămânile următoare, ideea căsătoriei pierdu o bună parte din teren. Un argument neașteptat veni să-mi răstoarne, încă o dată, hotărârea coaptă și mă conduse la un compromis. Judecam astfel: ― De ce să mă însor de pe acum cu Mihaela? Cine mă zorește? Voi continua să trăiesc cu ea un an, doi, trei, până ce ne vom acorda reciproc însușirile: Dacă conviețuirea noastră înfrunta mai departe vremea, era indiciul cel mai sigur că ne-am căsătorit. Trecerea pe la ofițerul stării civile nu mai însemna
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
fiecare seară, după ce-și fac rugăciunea, ei vin lângă bunica, și ea le citește din Viețile Sfinților și minunile săvârșite de aceștia. În seara aceasta, ea le-a promis că le va citi despre Nașterea Domnului. Nerăbdători, copiii o zoresc: „Haide, bunico, începe povestirea, te rugăm!!..” Bunica îi strânge cu drag la piept, și începe să le citească cu glasul ei duios. S-o ascultăm și noi: „În Nazaretul Iudeiei, locuia o familie sfântă: Fecioara Maria, căreia Sfântul Arhanghel Gavriil
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
păstori -Seara a II-a Din nou e seară. Din nou cei patru nepoței s-au strâns în jurul focului, lângă bunicuța lor, și abia așteaptă ca aceasta să-și înceapă povestirea. Ea mai are câte ceva de făcut, dar copiii o zoresc: „Haide, bunicuțo, începe povestirea, te rugăm... ” Bunicuța îi șterge ochelarii, deschide cartea și începe să le citească: „Ieșind din cetatea nepăsătoare a Betleemului, Sfânta Familie își găsește adăpost într-o peșteră care era folosită de păstori ca sălaș de vite
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
procura cele necesare pregătirii Sfintei Sărbători a Nașterii Domnului. Vitrinele magazinelor sclipesc ademenitor, încărcate cu brăduți în care râd globulețele multicolore și jucării din cele mai diferite. În fața lor se adună copiii, unii singuri, alții cu părinții lor, care-i zoresc să meargă mai departe, căci se înserează și în noaptea aceasta „Se naște Pruncul Sfânt!” E seara de Crăciun! Lângă o vitrină în care tronează un brad mare, bogat împodobit, s-au oprit trei copilași sărmani, un băiețel și două
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
Vino... Vino azi, sau mâine, apari de nicăieri, Totul va fi bine când trec negrele seri, Apari că o lumină, arată-mi-te-n zori Și-adu din nou cu tine, petale de fiori. Vino, înotând în Marea Cerului divină, Atunci când e brăzdata de raze de lumină. Apropie-te-ncet , găsește un motiv Și fă te rog din mine-o culoare-n ROGVAIV! Apari că
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93430]
-
nou cu tine, petale de fiori. Vino, înotând în Marea Cerului divină, Atunci când e brăzdata de raze de lumină. Apropie-te-ncet , găsește un motiv Și fă te rog din mine-o culoare-n ROGVAIV! Apari că o lumină, arată-mi-te-n zori, Găsește-mi frumusețea în mii de opt culori! Și dacă n-am să pot pluti și nici zbura, O sa ma scurg pe -o rază, s-ajung în preajma ta Să-mi teși din nori pufoși o pânză pe care am să
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93430]
-
și le-a zis: "Sculați-vă, ieșiți din mijlocul poporului meu, voi și copiii lui Israel. Duceți-vă de slujiți Domnului, cum ați zis. 32. Luați-vă și oile și boii, cum ați zis, duceți-vă, și binecuvîntați-mă." 33. Egiptenii zoreau poporul, și se grăbeau să-i scoată din țară, căci ziceau: "Altfel, toți vom pieri." 34. Poporul și-a luat plămădeala (coca), înainte de a se dospi. Și-au învelit postăvile cu plămădeala în haine, și le-au pus pe umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
luat tot să i se întoarcă. Altfel să nu fie, ci după spusa domniei mele. Scris la Brăteni, în anul 7112 (1603), septembrie 10. Domnul a spus.” Încă eram cu gândul la cele poruncite de vodă, când vocea călugărului mă zorește: „Vezi, fiule, că te așteaptă un hrisov ce vorbește de mănăstirea Golia și ctitorul ei.” Îl caut cu grăbire și citesc: „Noi, Ieremia Moghila voievod,...facem știre...precum că au venit înaintea noastră și înaintea tuturor boierilor noștri...cneaghina Anna
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
deranjează deloc de la treburi. Domnișoara era naivă și avea probabil unele gânduri serioase în privința lui Lică, de care poate flușturaticul Lică nu s-ar fi lepădat. Dar intervenise războiul. Lică, chemat la regiment, reluase tunica și se risipise cu treburi zorite de aprovizionări prin Ilfov. în felul ăsta ajunsese la Prundeni, la moșia cumnatului Hallipa. în timpuri normale Lică ocolea familia ce-1 ocolea. Vagabonda-iul l"i îi lăsase față d" ci o inferioritate supărătoare. Dar pe timpurile acelea de agitație
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
stau singuri și cam fără subiect de vorbă, ceea ce da loc la pauze și suspensiuni - muzicale, de altfel -■ Marcian, cu una din acele mișcări spontane pe care le avea uneori, se repezise la vraful de note și, deschizând pianina, așezase zorit pe Elena, apoi alergase în hali după faimoasa lui vioară, de care era nedespărțit, și o silise să-1 acompanieze. Pentru a o recompensa, îi acordase la urmă Papillon, acea jucărie minunată din Grieg, asupra căreia se exercită și virtuozii și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
afla, afară numai dacă Lina, mereu sclavă, nu va avea gestul biblic de a-și conduce fata în cortul patriarhului! Altfel, jocul celor doi era primejdios! Mini își zicea că poate vede ea lucrurile prea tragic și totodată se simțea zorită spre sfârșitul tragediei. Era neastâmpărul furtunii pe care o simți că vine, care te apasă și pe care ai vrea s-o vezi trecută, fie chiar cu ravagiile ei. Pe drum spre Rimi, Mini se bucură că are pretextul scrisorii
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Legionară, sau infiltraț i etc., frontieriști, reacții puerile cu rupere de tablouri comuniste... unii cu stări precare de conștiință, traseiști la comuniști. Alții, rezistenți, la carceră. Regim sever. Penitenciarul ticsit. Înfometare maximă. Severitate excesivă. 6 Decembrie 1949! Spre zori. Care zori? Spre lunga noapte a sistemului comunist și a unei ideologii care a furnizat cele mai diabolice proceduri de distrugere a personalității umane. Uneori moarte bruscă. În general, moarte lentă. Îl mai aud încă pe comunistul Eugen Țurcanu: „Vă vom distruge
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
îi dăruiesc șase exemplare să le ofere prietenilor. În casă e o temperatură acceptabilă, casa fiind umbrită de pomi și viță de vie, în timp ce afară e o adevărată vipie încât poți prăji oul la soare... Și minunatul meu prieten Fetescu zorește să ajungă acasă... Puțin după ora 19 mă sună din București Mariana, foarte bucuroasă, mai ales după ce doamna Maria Popescu i-a dat să citească recenzia mea din „Academia Bârlădeană” cu privire la „Jurnalul Ameliei”. Mă bucur că am putut face acest
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
clopoțelul ridicat deasupra capului, venind În fugă spre ei, venea furioasă foc Roșcova, de cîte ori trebuie să-ți spun, Îți atrag atenția că e strict interzis sa le vinzi copiilor bomboane otrăvite, toate astea În engleză și Piratul se zorea să-și scoată mîinile pline printre gratii, se zorea să dea bomboanele și să ia banii dar Cano, lung și deșirat, rămăsese paralizat. „Plec acum, măicuță, plec acum“, spunea Într-una Piratul, care fără Îndoială avea viermi sub plasturele negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
venea furioasă foc Roșcova, de cîte ori trebuie să-ți spun, Îți atrag atenția că e strict interzis sa le vinzi copiilor bomboane otrăvite, toate astea În engleză și Piratul se zorea să-și scoată mîinile pline printre gratii, se zorea să dea bomboanele și să ia banii dar Cano, lung și deșirat, rămăsese paralizat. „Plec acum, măicuță, plec acum“, spunea Într-una Piratul, care fără Îndoială avea viermi sub plasturele negru de pe ochiul stîng, „plec acum“, repeta și Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
forță la porțile principale. Veștile l-au calmat. Începu să gândească în termenii unor informații mai largi și mai importante despre ceea ce se întâmpla. Și-a amintit cu neplăcere că departamentele lui erau probabil în posesia unor informații pe care - zorit de Clane - le solicitase cu câteva luni în urmă. În grabă, chemă câțiva experți și se așeză posomorât, în timp ce fiecare din oameni spunea ce aflase. De fapt, existau o groază de date. Europa, marea lună a lui Jupiter, fusese locuită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
-și încă vigoarea, cu mult după ce-și pierduse orice drept la asta. Îi devenise aproape insuportabil de dragă în ultimele săptămâni, rezultatul deraierii de care fusese aproape în Nebraska. În noaptea în care se întorsese, îi spusese ce-l zorise înapoi spre casă. Să spui tot - ăsta fusese contractul lor de căsătorie de la bun început și, dacă ținea să salveze ceva real cu cea mai realistă femeie din lume, n-o putea ascunde acum. Întotdeauna crezuse în „copacul otrăvit“ al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
că dragostea e poezie. 2012 De pe-aceste vaste mări Dragostea mea face salturi spre izvoare de lumină unde viața este plină de-ale zborului înalturi. Ce frumos plutesc condorii peste văile adânci! Cuiburile sunt în stânci unde-apar mai întâi zorii. Sus! Mai sus! Este o lege a destinului oricui și în toată viața nu-i altă lege să o nege. Scara sfântului Scărarul ne învață acest sens; muntele este imens dacă este ca amnarul. Scânteie de el furtuni, vânturile-și
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
spate și apa îi este absorbită de haină. Stau lungit pe spate și privesc în sus unde totul e la fel de negru ca în jurul meu. Cînd se vor reîntoarce avioanele din est, mîine, obosiții oameni ai aerului vor vedea din cabină zori de ziuă și lumina mișcîndu-se dinspre est spre vest peste bietul ținut. Vor vedea primele săgeți de lumină poleind unele locuri cu argint. Un lac, un iaz, un canal, o porțiune a rîului care îmbrățișează orașul ca un braț de
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]