7,678 matches
-
faptul că biserica este construită din bârne la anul 1743, hramul acesteia fiind "Buna-Vestire". Aceleași surse amintesc de faptul că parohia este una veche, atributul acesta fiind susținut de inscripțiile din biserică, inscripțiile de pe crucile din cimitir dar și din însemnările păstrate pe cărțile de cult folosite în biserică. Conform acelorași surse, biserica a fost construită în 1743 pe cheltuiala următorilor: ""Stoia, Man, Ioan, Man, Vasile, Sora, Maria, Maria, Ana care toți sunt zugrăviți deasupra intrării în biserică, și care toți
Biserica de lemn din Broșteni, Sibiu () [Corola-website/Science/320622_a_321951]
-
acțiune se petrece în universul Dune creat de Frank Herbert. Este prima carte din "Preludiul Dunei", care are loc înaintea celebrului roman din 1965 al lui Herbert "Dune". Conform spuselor autorilor, romanele din "Preludiul Dunei" au fost creionate pornind de la însemnările lăsate de Frank Herbert. Romanul începe pe planeta Arrakis, cu 35 de ani înaintea evenimentelor din "Dune". Baronul Vladimir Harkonnen tocmai a preluat conducerea planetei (cunoscută și sub numele de Dune) de la fratele său mai tânăr, Abulurd, care a permis
Dune: Casa Atreides () [Corola-website/Science/320727_a_322056]
-
se petrece în universul Dune creat de Frank Herbert. Este a doua carte din "Preludiul Dunei", care are loc înaintea celebrului roman din 1965 al lui Herbert "Dune". Conform spuselor autorilor, romanele din "Preludiul Dunei" au fost creionate pornind de la însemnările lăsate de Frank Herbert. Romanul conține mai multe intrigi care, deși se intersectează în anumite momente, e mai ușor să fie relatate separat. Shaddam Corrino al IV-lea stă în sfârșit pe Tronul Leului de Aur, savurându-și poziția de
Dune: Casa Harkonnen () [Corola-website/Science/320728_a_322057]
-
momente de rectitoriri anterioare. Vre-o veche pisanie s-ar mai putea afla sub stratul de tencuială din exterior sau din interior. Trăsăturile planimetrice și sculpturale caracteristice indică ridicarea ei probabilă în secolul 18. Pe ușile împărătești apare o scurtă însemnare a zugravului: "„Iilie zugravu Dozăscu 1856”". Această lucrare a premers lucrările ample de înoire a lăcașului între anii 1864-1867. Construcția a primit înfățișarea actuală în urma unei refaceri din temelie între anii 1864-1867, lucrări surprinse în pisania de peste intrare. Textul, în
Biserica de lemn din Roșioara () [Corola-website/Science/321760_a_323089]
-
a cărui formație se detașa puternic de concepțiile materialiste promovate și susținute de noul regim din România. Monica Lovinescu: Arșavir Acterian: (în "Jurnal.1929-1945/1958-1990", p. 277, editura Humanitas, București, 2008) Alexandru Paleologu: Andrei Pleșu: Jurnalul lui Alice Voinescu cuprinde însemnări despre perioada interbelică și postbelică, personalități ale culturii, întâlniri cu prietenii, printre care s-au numărat de-a lungul vietii: André Gide, Roger Martin du Gard, Paul Desjardins, Ernst Robert Curtius, Eugenio d’Ors - la Pontigny, în Franța, iar în
Alice Voinescu () [Corola-website/Science/315352_a_316681]
-
Elciului. Pictura se mai păstrează doar fragmentar. Patrimoniu: clopote de 30 de kg; 40 de kg. Icoane: Nașterea Domnului-sec.XVII, Iisus învățător sec.XVIII, Maica Domnului cu Pruncul sec.XVIII. Cărți: Chiracodromion, Bălgrad, 1699; Penticostarion, Râmnic, 1743; Triodion, București, 1747 (însemnări: acest Triod îi a satului Osoiu, 1834; Acest Triod îi prin cheltuiala satului. Scris-am eu, popa Gligor), Evanghelie, Blaj, 1776, (însemnare cu caractere chirilice, nedatată, autor popa Matei din Codor, notarăș sobornicesc, prin care se arată că Evanghelia a
Biserica de lemn din Osoi () [Corola-website/Science/315449_a_316778]
-
sec.XVIII, Maica Domnului cu Pruncul sec.XVIII. Cărți: Chiracodromion, Bălgrad, 1699; Penticostarion, Râmnic, 1743; Triodion, București, 1747 (însemnări: acest Triod îi a satului Osoiu, 1834; Acest Triod îi prin cheltuiala satului. Scris-am eu, popa Gligor), Evanghelie, Blaj, 1776, (însemnare cu caractere chirilice, nedatată, autor popa Matei din Codor, notarăș sobornicesc, prin care se arată că Evanghelia a fost cumpărată de câțiva săteni pentru biserică; însemnare cu caractere latine, datată 5 iuliu 1901, autor Alexandru Pop, arătând că Evanghelia a
Biserica de lemn din Osoi () [Corola-website/Science/315449_a_316778]
-
Acest Triod îi prin cheltuiala satului. Scris-am eu, popa Gligor), Evanghelie, Blaj, 1776, (însemnare cu caractere chirilice, nedatată, autor popa Matei din Codor, notarăș sobornicesc, prin care se arată că Evanghelia a fost cumpărată de câțiva săteni pentru biserică; însemnare cu caractere latine, datată 5 iuliu 1901, autor Alexandru Pop, arătând că Evanghelia a fost dată bisericii greco-catolice din Osoiu, filială nou convertită, aparținătăoare parohiei Huzmezeu); Apostol, Blaj, 1802; Strastnic, Blaj, 1817.
Biserica de lemn din Osoi () [Corola-website/Science/315449_a_316778]
-
XVIII-lea biserica folosea o Cazanie de la Bălgrad (1699) ajunsă în proprietatea preotului Greble Teodor ca urmare a unui împrumut pecuniar , nerestituit, ulterior în patrimoniul bisericii din Fălcușa. Exemplarul se găsește astăzi în depozitul de carte veche a Protopopiatului Zalău. (Însemnări: „Iată că facem cunoscutuș pentru această carte care o au dat Popa Gheorghe zălog la Greble Todor din Muncel pentru douăzeci de florinți și cinci mărieși, 1782.”) Evanghelie, Sibiu, 1775, Minee pe 12 luni, Blaj, 1751, Penticostar, Sibiu, 1841, Octoih
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
închiriere, dezmembrare, comasare, construire, demolare, restructurare și amenajare; i) clauză de inalienabilitate a imobilului, potrivit art. 628 alin. (2) din Codul civil și clauză de insesizabilitate, potrivit art. 2.329 alin. (3) din Codul civil; j) orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face în titlu, în partea I sau a II-a a cărții funciare, cu privire la înscrierile făcute; Partea a III-a sau foaia de sarcini (C), referitoare la înscrierile privind dezmembrămintele dreptului de proprietate, drepturile reale de garanție
Cartea Funciară () [Corola-website/Science/317402_a_318731]
-
privilegiile imobiliare, precum și locațiunea și cesiunea de creanța; b) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum și acțiunile privitoare la drepturile reale înscrise în această parte; c) sechestrul, urmărirea imobilului sau a veniturilor sale; d) orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face cu privire la înscrierile făcute în această parte
Cartea Funciară () [Corola-website/Science/317402_a_318731]
-
s-au transportat la biserica „Nașterea Domnului” Sfântul Antimis, chivotul cu Sfintele Taine și alte lucruri transportabile de la biserica ce urma a fi desfăcută. Timp de o săptămână, cinci bărbați din Ciumârna au lucrat la desfacerea bisericii de lemn și însemnarea bârnelor. Acestea au fost tranportate apoi, împreună cu catapeteasma, la Ciumârna, în timp ce dranița și lemnele putrede au fost arse în curtea bisericii în zilele de 8 și 9 (20 și 21) iunie 1887. În anul 1896 arhitectul austriac Karl A. Romstorfer
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
al XX-lea, a existat o construcție de lemn pe temelie de piatră care a fost distrusă posibil în urma unui incendiu. Arheologul Paraschiva-Victoria Batariuc presupune că ar fi vorba de vechea mănăstire cu hramul Sfântul Ilie Tesviteanul menționată într-o însemnare în limba slavonă anterioară anului 1443 făcută pe un codex care a aparținut cardinalului Ioan de Ragusa și lăsat prin testament, după moartea acestuia, în 1443, bibliotecii Universității din Basel. Profesorul Petre S. Năsturel a avansat ipoteza că această mănăstire
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
februarie 2014). Președinte al Societății Scriitorilor Bucovineni (8 mai 2010 - 8 mai 2012) și redactor șef al revistei "Bucovina literară" (august 2010 - iunie 2012) . Este Cetățean de Onoare al orașului Flămânzi. Cărți publicate: Povestirea "Amintirile unui magician" și fragmente din însemnările olandeze au fost traduse în revista „Roet“ nr.1(84), 2000, care apare la Drenthe, Olanda. Referințe critice în periodice: Constantin Dram, "Plăcerea povestirii", „Convorbiri literare” nr. 2, febr. 1996; George Bădărău, "Lecturi agreabile", „Timpul” nr.11, nov. 1995; Mircea
Constantin Arcu () [Corola-website/Science/321855_a_323184]
-
Ungariei. Nu întâmplător, biserica de lemn din Berbești a fost selectată și desenată de artistul Károly Cserna în volumul ilustrat dedicat Ungariei de nord, din 1898. În 1909, Ioan Bârlea a adunat inscripțiile din biserică în valoroasa sa colecție de însemnări din bisericile maramureșene. Doi ani mai târziu, Tit Bud face un mic istoric al bisericii. Câteva date suplimentare despre biserică au fost surprinse de Vasile Moldovan, cu ocazia vizitei canonice a episcopului de Gherla, Vasile Hossu. Ultimele date despre biserică
Biserica de lemn din Berbești () [Corola-website/Science/321416_a_322745]
-
Dicina). Trecând Dunărea pe la Vicina, armata lui Doukas putea, într-adevăr ataca Transilvania prin părțile care se învecinează cu Tauroscythia . Revenind la vlahii menționați în oastea bizantină, și care au participat la campania din 1166, trebuie să spunem că în însemnarea referitoare la vlahii recrutați dinspre Marea Neagră și despre care se afirmă că sunt urmașii coloniștilor romani, sunt două chestiuni de netăgăduită însemnătate: aceea a originii latine a românilor și aceea a regiunii din care s-au recrutat aceste contingente ale
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
din piatră și clădirea protoieriei (aflată în curtea bisericii). Lucrările de restaurare au fost finalizate în 1974. Iconostasul, care datează din 1779, a fost restaurat în anul 1977 de către pictorul restaurator Gheorghe Zidaru (1923-1993). Două dintre icoanele de pe iconostas conțin însemnări referitoare la anul donației lor către biserică; este vorba de anii 1826 și 1830. În anul 1998 a avut loc un incendiu accidental datorat instalației electrice defectuoase în urma căruia a ars aproximativ o treime din partea dreaptă a iconostasului, iar 13
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
doar tencuiți. Iconostasul este confecționat din lemn de tei sculptat, policromat, aurit sau argintat și a fost amplasat în biserică în anul 1779, după cum atestă documentele prezente în arhiva bisericii „Sf Dumitru” din Hârlău. Două dintre icoanele de pe iconostas conțin însemnări referitoare la anul donației lor către biserică; este vorba de anii 1826 și 1830. În anul 1977 au fost efectuate o serie de lucrări de conservare-restaurare a iconostasului sub coordonarea pictorului restaurator Gheorghe Zidaru, neexistând însă nici o documentație care să
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
3 nări, 3 bărbi, 2 mâini, iar în locul triunghiului ce se suprapune nimbului are trei triunghiuri distincte. În anul 1787 se trece la cea de-a doua etapă de înfrumusețare a bisericii, ce se termină în anul 1788, așa cum arată însemnarea de pe filacterul ținut de Sf.Ioan Botezătorul. Pictura este realizată de Popa Nicolae sin Iacov și de Ban Vasilie, după cum arată și inscripția de pe partea superioară a intrării în naos. La Parohia din Cuștelnic sunt păstrate și icoane de valoare
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
ușă împărătească, pe care este pictat Arhanghelul Mihail cu sabia în mână, stă scris pe sulul din mâna stângă astfel: "„Cela ce va întra în bisearică cu inimă necurată de această sabie tăiată va fi. 1837 iunie 10.”" O altă însemnare se poate citi pe chenarul de jos al ușilor împărătești: "„Leat 7346 ... Popa Dumitru”", apoi: "„Dumitru ereu ...”". La dreapta ușilor spre altar se găsește o pisanie legată de pictarea tâmplei: "„Ac[ea]stă sf[â]ntă și Dumnezăiască tămplă sau
Biserica de lemn din Govora () [Corola-website/Science/316457_a_317786]
-
ea]stă sf[â]ntă și Dumnezăiască tămplă sau plăt[it] ... mutat ... pomenire ... lui ... Matei ... Mar... ereița Dumitr... Stanca și cu ... Sub această pisanie, pe chenar, se află semnătura zugravului: "„... Ioan zugrav ot Teiuși, 1839 iunie”". Trecerea în revistă a însemnărilor din biserică se întregește cu pomelnicul săpat în fațada dinspre miazăzi, parțial fragmentat de deschiderea ulterioară a unei ferestre spre naos: "„... ori ce popă ar fi să aibă a pomeni aceste nu[me]. + Odihnescuse oasele răposaților robilor ... aceștia: erei Stoica
Biserica de lemn din Govora () [Corola-website/Science/316457_a_317786]
-
Diaconescu, M. R. Popa, M. S. Diaconu, G. D. Gâlcă, G. G. Roman și alții.”" Conform pisaniei, biserica a fost ridicată între anii 1900-1906. Din istoricul înrămat, păstrat în biserică, aflăm că autorul picturii murale este Dumitru Gh. Dumitrescu. Câteva însemnări de pe tabla învelitoare a turlei de peste pronaos ne transmit următoarele date: "„Această sfântă biserică acoperită cu tablă în 1933, vopsită în mai 1988 de Didoiu D[umi]tru și Avrămescu D[umi]tru. Materialu cumpărat de enoriașii Cruceru D[umi
Biserica de lemn din Olteanca-Marinești () [Corola-website/Science/322345_a_323674]
-
părintelui Balint, care îi sprijinise financiar în aceasta perioadă. Iosif Hodoș se numără printre primii membri ai "Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român" (ASTRA). Este membru fondator al Academiei Române și secretar general al ei până la moarte. Din însemnările autobiografice ale lui Enea Hodoș, aflăm că a făcut clasa I la Roșia, continuând apoi învățătura la școala ungurească din Brad, unde tatăl său, care era vice comite în Baia de Criș, a hotărât să-l dea. Despre cartea pe
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
refăcută temelia și pardoseala în anul 1975, toate cu cheltuiala enoriașilor bisericii. Paroh preot Ilie Scrieciu, anul 1981.”". Această pisanie surprinde o presupusă datare și câteva inițiative importante de a repara biserica pentru a-i asigura existența mai departe. Câteva însemnări pe icoanele împărătești rețin anul 1848 și semnătura zugravului Popa Ioan din Amărăști : "„Popa Ionu zugravu otu Amărăști; 1848 ...”", "„Popa Ionu zugra[vu] otu Amărăște; 1848 se[ptemvrie]”" și "„Popa Ioanu zug[ravu]; 1848 lu[na] s[ep]te[m
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
unei clopotnițe sau a unei șatre de pomeni separate, cât și un dreptunghi sub ele, care semnifică terenul cimitirului. Momentul relocalizării bisericii nu este datat dar se poate presupune anul 1864, de când datează foarte probabil și pictura murală interioară. O însemnare lângă o fereastră din naos surprinde momentul electrificării lăcașului: "„Această lumină s-au băgat cu ajutorul lui Dumnezeu și a lui Popa Nicolae cu soția lui Maria, cu fii și nepoții. Au mai Contribuit Toșu Andrei cu soția sa Parghița cu
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]