9,186 matches
-
observate, cu atât mai puțin o a treia soluție nouă (Ț). Unde apar mai întâi tendințele mai primitive (în direcția firului), saltul către cealaltă problemă a fost făcut oarecum brusc”. Poziția metodologică gestaltistă este fără îndoială de mare subtilitate și actualitate. Nu intenționăm să o analizăm aici, întrucât am depăși obiectivele cărții de față. Atenționăm doar cititorul că „genialul tată al maimuțelor” era genial nu doar pentru că iubea acești „veri ai noștri” rămași în preistorie. Köhler a fost nu numai cel
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
libertatea presei, învățământul public, dreptul public ori cu privire la chestiunile ortografice controversate. A semnat și Tapazin, Ghaki, G. Paisiu, Paisiu Gâscă. A lucrat ca redactor la „Independința română” (1863), „Scrânciobul” (1868-1869), „Opiniunea constituțională” (1869-1870). A scos ziare și reviste: „Păcală” (1860), „Actualitatea” (1865), „Cugetarea” (1865), „Stindardul” (1876), redactat împreună cu Al. Macedonski Bonifaciu, Florescu și G. Fălcoianu, „Nuvelistul” (1877), oferind colaborări și altor publicații, cum ar fi „Naționalul”, „Românul”, „La Voix de la Roumanie”, „Pressa”, „Dezbaterile”, „Terra”, „Alegătorul liber”, „Revista contimporană”, „Literatorul”. În 1859
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
2007, 373). Iată care sunt, în opinia mea, caracteristicile esențiale ale clasicilor psihosociologiei românești: 1) fondarea sau aducerea de contribuții semnificative la cristalizatea teoretică a domeniului, inițierea unei direcții de cercetare noi, abordarea în premieră națională a unor teme de actualitate pe plan internațional; 2) cercetarea cu precădere a realităților autohtone și punerea în lumină a valorilor românești; 3) opera încheiată să fie o sursă a moralității și înțelepciunii sociale; 4 ) în opera realizată să se ofere răspunsuri, fie ele și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
autorul a studiat-o temeinic și a aprofundat-o, cu pasiune și angajare personală, în decursul unor cercetări de peste două decenii. Apariția acestei lucrări este oportună având în vedere că problematica formelor fără fond este încă (din păcate!) de mare actualitate în România, după cum susține autorul încă din primele pagini: „Vremurile pe care le trăim se derulează parcă înadins sub semnul formelor fără fond” (p. 9). Readucerea în dezbatere a acestei teorii ne ajută să înțelegem mai bine perioada comunistă (care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
78). Un punct de rezistență al lucrării lui Schifirneț este și capitolul „Formele fără fond în viziunea lui Eminescu”, în care demonstrează profunzimea și clarviziunea unor teze și interpretări ale marelui poet asupra procesului de modernizare a României, dar și actualitatea lor. Apreciat ca „un gânditor profund, un autentic cercetător” (p. 81), Eminescu este cel care, prin studiile și articolele sale din presa vremii, a impus și a consacrat teoria formelor fără fond ca instrument de analiză sociologică, istorică și politică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
pentru a exemplifica, la Varda Burnstyn. Acesta spune că dominarea „face «naturale» (naturalize) diferențele ierarhice și reafirmă convingerea că diferențele de putere sunt inevitabile și că succesul depinde de poziția unuia față de pozițiile celorlalți” (p. 216). O altă temă de actualitate pe care autorul lucrării o analizează este legătura dintre religie și sport. Coackley spune că ritualurile și convingerile religioase sunt chemate în ajutorul sportivilor sau ajustate, astfel încât să se potrivească modurilor în care sporturile sunt definite, organizate și jucate, după cum
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
introduc într-un același spațiu scenic: „măștile” lui Marcel Iancu, „rama” portretistică și scenografică elaborată de A., nervul, libertatea și consistența confesiunilor aduse în dialog. În fine, se cuvine menționată o preocupare aparte în publicistica lui literară: situat febril în actualitate, el trece în revistă, pe sute de pagini, literatura europeană modernă, de la simbolism până la Proust, Joyce, Céline și Kafka, într-un proiect în care personalitățile ostracizate de ascensiunea forțelor antidemocratice au un loc privilegiat. De începuturile lui poetice (Motive și
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
și executat pentru trădare -, desfășurată sinuos pe fundalul unor scene de pe front și din spatele frontului, care sunt surprinse în flashuri lucide, nervoase. Ficțiunea se frânge însă la un moment dat, fiind înlocuită de marginalii inabil mascate, de trimiteri jurnalistice la actualitatea politică etc. Ultimul roman semnificativ, Revolte, reasamblează bună parte din trăsăturile acestei proze. Scrisă la persoana întâi, cartea face mai vizibil transferul dinspre autor spre personaj. Sexualitatea nu mai este însă echivalată cu o acuplare fără sațiu, antrenând și stări
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
passim; H. Zalis, Aspecte, 162-168; Crohmălniceanu, Literatura, I, 422-429; Encycl. jud., II, 266-267; Ștefănescu, Momente, 112-153; G. Gheorghiță, Sburătorul, București, 1976, passim; Protopopescu, Romanul, 280-282; Brădățeanu, Istoria, II, 365-368; Ornea, Tradiționalism, passim; Șerban, Ispita, 195-201; Piru, Ist. lit., 340-341; Ornea, Actualitatea, 129-133; Liviu Rebreanu, Jurnal, I, București, 1984, passim; Mirodan, Dicționar, I, 25-35; Nicolae Manolescu, Publicistica lui Aderca, RL, 1988, 34; Negoițescu, Ist. lit., I, 225-229; Ovid S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate, București, 1994, 78-86; F. Aderca, DRI, I, 1-6; Valentin Chifor
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
condeie este mobilizată spre aducerea unui ultim omagiu: Aurel Rău (cu două poeme), Ion Horea, Ion Brad, Victor Tulbure, Ion Oarcăsu ș.a. „Cronica” este printre puținele rubrici în care literatura se află la ea acasă: Miron Radu Paraschivescu scrie despre actualitatea lui Maiakovski, Iosif Pervain discută ediția Opere alese din Bolliac și Soarta unei cărți rusești din 1767, în Moldova și Țara Românească, Ion Breazu intervine cu prilejul reeditării lui Nicolae Filimon, iar Dumitru Micu semnează articolul Succese în poezia lui
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
din publicistica poetului, selectate predilect dintre cele cu reverberație în contemporaneitate: Fantasmagoria imperială rusă, Strein în țara lui, Primejdia rusă și biruința dreptății românești, Ideile națiunii trebuie să conducă etc.) și I. L. Caragiale (Exilul voluntar al lui I. L. Caragiale) până în actualitate, cu paginile lui Pamfil Șeicaru (Pricinile actualei pribegii) și Pompiliu Păltânea (Pohod na Sybir), alăturând texte literare propriu-zise și comentarii în marginea lor. Altă dată „antologia” este dedicată exclusiv poeziei ultimului exil. O mică antologie a poeziei românești în exil
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
care formează discursul Divanului sunt sedimentate într-un strat mai profund al arhivei culturii occidentale și, prin urmare, producția acestor enunțuri ascultă de un set de reguli care nu mai pot fi reperate în corpus-ul de discursuri ce definesc actualitatea culturală și științifică de la începutul secolului al XVII-lea. Epistema de care aparține dialogul sfletului cu trupul este epuizată!"14 Știința sacră ca radicalism bizantin Atitudinea lui Cantemir se radicalizează în următoarea lucrare, elaborată, în 1700, în limba latină: Sacrosanctae
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lipsite de viitor, posterioare sfârșitului miturilor din sfera științei și a progresului. 2. Imaginar științific și tehnic Imaginarul cu caracter științific, care este vizibil în SF încă de la începuturile sale, s-a hrănit din imaginile, ideile și vocabulele pe care actualitatea tehnoștiințifică le propune și din legăturile acesteia cu activitatea politică sau filozofică. Narațiunea SF propune o punere în scenă menită să inducă în cititor un efect de "patos metafizic", o emoție produsă de dezvoltarea narativă a unei idei sau a
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
dacă încălzirea globală va duce la schimbarea modului nostru de viață? Unicul răspuns, cel tehnologic, va fi oare capabil să asigure supraviețuirea speciei umane? SF-ul se nutrește din aceste întrebări, devenite pertinente grație legăturii pe care o păstrează cu actualitatea. 2.1. Inteligibilitate și plăcere Pentru a fi inteligibil și seducător, un text SF, trebuie să păstreze anumite legături cu universul de plecare al cititorului, mai mult sau mai puțin analogice, dar urmând o "paradigmă (pe jumătate) ascunsă". Asemenea filozofilor
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Moorcock, la 24 de ani, are deja o mare experiență literară și devine editorul revistei New Worlds. El publică, în revista lui, o literatură SF "diferită", care ia în calcul un nou raport între realitatea socială și literatură, intervenind în actualitate și transgresând tabuurile proprii genului, de exemplu abordând sexualitatea. Noua abordare este vizibilă, de pildă, în unele texte de Ballard, care vor fi ulterior reluate în Atrocity Exhibition ⁄ Expoziția atrocităților (1970). New Worlds propune deci o literatură SF originală: texte
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
pus sub semnul întrebării. Diferitele soluții sugerate sunt chiar garanția acestei efervescențe a gândirii, care se poate opune univocității imaginarului lui Jules Verne. •Scara lui Darwin, de Greg Bear Scara lui Darwin este, de asemenea, un roman construit după o actualitate verosimilă: descoperirea unui cadavru preistoric cvasimumificat în Alpi și progresele înregistrate în studiul retrovirușilor, adormiți de milenii întregi în genomul nostru și care s-ar trezi brusc. Romanul înfățișează două piste, care sfârșesc prin a se uni. Una în Alpii
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
problema în plan bio-sociologic, situându-i posibila apariție într-un viitor îndepărtat. Astăzi ea se pune mai presant, date fiind progresele tehnoștiințelor. Reflecția filozofică și deci atemporală asupra subiectului, datând cel puțin din vremea anticilor, e ajunsă din urmă de actualitate. Astfel, lăsând filozofia să se învârtă în loc, invențiile din SF sunt acelea care abordează concret problema. În exemplul corabiei Argo, căreia argonauții îi înlocuiseră toate podelele și pânzele, anticii își puneau astfel întrebarea: de vreme ce totul fusese schimbat, mai era aceeași
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sau foiletoanele. Portretele, livrate lunar pe prima pagină a revistei, cu poza alături, aveau caracterul oricărei rubrici fixe. Creația și consumul figurii geniale țin de condițiile comunicării jurnalistice: perisabilitate, serialitate, dependența de ocaziile zilei. În esență, e un discurs despre actualitate. Nu trebuie să ne așteptăm de la acest "panteon" constituit în curgerea unei activități publicistice să stabilească o ordine severă a valorilor, să fie complet în cuprinderea sa și neconcesiv în selecția numelor. Nu vom regăsi aici ceea ce memoria colectivă românească
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fabrică de poezie încarnată. Mai mult, pe baza acestei tehnici, criticul concepe un vast program de "poetizare" a istoriei și a realității românești, de fapt o operațiune de dramatizare a tuturor narațiunilor de viață pe care le furnizează documentele și actualitatea patriei. Orice personaj al istoriei recente sau mai vechi poate fi "idealizat" și astfel transformat în model "profetic", care să fie urmat și dublat de realitate. Poeți contemporani, poeți ai venitorelui, câți veniți în lume cu misiune de a crea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o nuanță, un joc provizoriu de aparențe determinat de o conjunctură pasageră, care poate fi momentul zilei, felul în care cade lumina soarelui, anotimpul etc. Odobescu își imaginează că arheologia are acces la viață în sensul cel mai condiționat de actualitatea trăirii dar și cel mai precar, afectat imediat de trecerea timpului în micro-manifestările sale78. Acest criteriu de apreciere a descoperirilor arheologice e binecunoscut specialiștilor în sociologia patrimonială. În general i se spune "autenticitate" și definește continuitatea perceptibilă între momentul actual
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
perfecte, a ordinei divine. De atunci, omenirea a intrat în calea care o duce gradat către perfecția sa, către absolut, către nemărginit, către Dumnezeu 39. Menționarea sistematică a religiei nu trebuie să ne înșele: Bălcescu nu vrea să readucă în actualitate vocația religioasă ca să asigure prin ea conținutul misiunii naționale. Nu e vorba de un proces de reflectare a legilor religioase și morale în acțiunile naționaliste, de invocarea a unei "voințe divine", a unor principii biblice sau a unor dogme creștine
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
versiunile ultimului său eseu major despre "Conceptul istoriei", Walter Benjamin spunea că există un moment al lizibilității ideilor, când într-o anume conjunctură istorică, pentru scurtă vreme, aproape ca într-o fereastră, acestea pot fi în sfârșit înțelese. O numea "actualitatea cognoscibilității"3. Dincolo de golul istoric, dincolo de episodul lung al obscurizării, simplul fapt că astăzi putem percepe mitologia productivității arată că s-a creat un canal de comunicare între noi și preocupările întemeietorilor culturii literare românești. Ceva din prezentul nostru a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
culturii literare românești. Ceva din prezentul nostru a făcut brusc posibilă înțelegerea acestor neliniști uitate sau bagatelizate vreme de un secol și jumătate. Dacă azi pagina lui Maiorescu îmi vorbește după ce a tăcut atâta vreme înseamnă că o problemă din actualitatea mea o solicită. Într-un scurt articol publicat de Bruno Latour 4 în Le Monde la începutul acestui an, sub titlul Comment représenter les forêts, les pôles et les océans, filosoful francez punea problema realităților pe care le reprezentăm în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
zis să inscripționăm pe soclu doar atât: Deșteaptă-te române și n-am vrut, pentru că tot Iașul știe că eu pentru asta am fost condamnat. Arhitecta a spus atunci, și acum îi dau dreptate, să scriem asta, pentru că este de actualitate. În colecția TEXTE DE FRONTIERĂ au apărut (selectiv): Apocalipsa de carton, Nichita Danilov Așa ne-am petrecut Revoluția, Sorin Bocancea & Mircea Mureșan Ceea ce cred, Hans Küng Cealaltă parte a vieții noastre, Haig Acterian Cel de-al treilea sens, Ion Dur
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în sarcina vornicului. Straja era organizată de vornic și era asigurată de locuitori prin rotație. În timpul năvălirii străinilor veghea se făcea de pe înălțimi, de unde se putea observa și aprinde „pojarul de primejdie". După ce primejdia năvălitorilor n-a mai fost de actualitate, s-a organizat numai straja de noapte - străjerii circulau noaptea prin sat și asigurau paza bunurilor și a locuitorilor, intervenind în caz de nevoie. Ocrotirea sănătății oamenilor s-a pus mai mult după anul 1900, când au apărut primii vaccinatori
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]