8,101 matches
-
hainei, scoase o țigară pe care o aprinse dintr-un singur gest al mîinii făcute căuș. Apoi fața i se crispă de Încîntare cînd trase din țigară, inspiră adînc și dădu drumul fumului Încet pe nas, după ce-l absorbise În adîncurile plămînilor săi puternici. Era un gest Încărcat de o plăcere senzuală, care reda fumatului și aromei de tutun Întreaga lor savoare primitivă și pătrunzătoare. Se vedea cît se poate de clar că omul era capabil să dăruiască această calitate rară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
piață sau să-și ia pantofi ieftini, chinezești, să aibă cu ce ieși la Festivalul Berii din seara aceea. Cosmin băgă Sfânta Treime în rucsac. Privi cerul scămoșat, alb ca o limbă încărcată dimineața la trezire. Simți din nou în adâncuri golul acela cleios, elastic ca un vagin. Cât de singur era, cât de puține știa despre el însuși! Trebuia să afle ce era cu acel Leo evaporat, în urma căruia rămăsese doar un jurnal. I-l înmânase doctorul Iolescu la externarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
sportiv, jogging-ul, violul în grup și grătarele duminicale. Deasupra liceului este mai tot timpul pâclă, întrucât sistemul de canalizare solară nu aruncă încoace nicio rază. Se pot distinge, totuși, unele specii de turturele sârbești și vrăbiuțe băștinașe. Dedesubt, în adâncuri, se spune că ar fi tuneluri cimentate, prin care Nicolae și Elena Ceaușescu treceau spre Dunăre, să se plimbe cu yachtul pe canalul săpat de elita capitalistă până la Marea Neagră. Unii spun că și Ilici Piele-Roșie, președintele emanat, ar face escapade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Clito - fără nici o scânteie de frică pe tăișul nostru călit sub jeturi fine de culoare și sens. Verdele-stins al morții date la maximum. Din clopotnițele negre ale alimentarei pleacă și ies păsările fixe ale vânzătorilor cu bucata de patrie; din adâncuri grahamul sfințește vitrina. - Domnule polițist fără mustață mandolină și gheare mă predau, am pierdut spitalul, nu mai pot! - Carevasăzică și dumneata cauți Grahaalul!? - Nu, Spi-ta-lul! - Ascultă dom’le, e cel cu Haralambie Gheorghe ce le te...? - Da, da! - Păi ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
simplu s-a întins alături, cu capul răsucit spre ușă. Vedeam doar claia de zulufi, din care se răspândea un parfum ce amintea de Bulgari. Habar n-aveam ce să fac. Onoarea de bărbat mă îndemna să iau atitudine. Din adâncuri, un glas baritonal îmi spunea să mă fac că plouă, să n-o caut cu lumânarea. I-am trecut degetele prin zulufi. S-a întors ca un arc și m-a luat în brațe. A început să mă sărute și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
explicit și chemarea spre Transcendent, dragostea este, deci, singura pavăză. Simona-Grazia Dima: Interiorul lucrurilor Poeme ample, elaborate, din centrul cărora instanța lirică privește caleidoscopic realitatea, demontând-o în părțile componente și remontând-o, descriptiv meditativ, ca după o imersiune în adâncul propriu, favorizată chiar de datele extrinseci, aparținând lumii din afară, ca după un zbor cu avionul când, la aterizare, impresia e de amețeala saltului peste propria ființă, alcătuiesc volumul SimoneiGrazia Dima, Interiorul lucrurilor, apărut la Editura Vinea, din București, în
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
din principiu, pe toate, păstrându-și însă, dincolo de aceste „bunuri”, singurul drept real, libertatea gândului: Îmi trăiesc adevărul în spatele ritului, fiindcă doar în interiorul lucrurilor e adevărul, iar șarpele, simbol cu semnificații numeroase, îi întărește convingerea că Stăpân ești numai pe adânc, / pe incendiul lăuntric. De altfel, poezia Simonei-Grazia Dima aduce și alte simboluri, ale căror sensuri îi conferă statut inițiatic, așa cum e oglinda, spre exemplu, despre care atrage atenția șarpele: N-ai grijă, oglinda clară / se reclădește de la sine. Între temele
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
trupul și sufletul nostru, / mecanice larve pe care / numai căldura cărnii noastre / le-nalță înapoi în cer. Sub imboldul conștiinței precarității ființei, senzațiile, gândurile sunt notate fără cenzură, poetul recunoscându-și neputința în fața implacabilului: Nu pot reînălța speranța prăbușită-n / adâncul apei, iar căderea din titlu se reia ca laitmotiv de-a lungul celor două volume ale antologiei, în forme numeroase. Sub aspect structural, textele sunt, de obicei, extrem de concentrate, consecință a propensiunii autorului spre exprimarea sentențioasă (făpturi de hârtie norii
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
trăsătura definitorie a imaginarului pe care-l creează Gh. Grigurcu, ci a modului de atribuire a sensurilor și, așa cum arătam, de implementare a acestora în percepția celorlalți, chiar dacă, destul de des, poposește în „ținuturi” ignorate sau neimaginate: Am oprit trăsura-n adâncul ochiului / acolo unde nici tu nu știi ce să faci, din moment ce poetul are perna umplută cu vise, ceea ce l ajută ca, sisific, să facă un gest cotidian: înfruntarea abisului, fiindcă Abisul e-n obiectele mărunte / Degeaba-l cauți în Apocalips
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
în cele ale naturii și în cele prin care omul caută - stângaci - să copieze natura, garanție, totodată a jurământului celui mai simplu: Jur pe verdele de mai / sfințit de ploaie...), albastrul (asociat cu iluzia, cu visul acvatic, cu absolutul din adâncuri și din zări), indigoul însoțind / acoperind ezotericul nopții (al înălțimilor ascunse de nori și al întunericului) și violetul, în care beția senzorială se manifestă, paradoxal, prin fragilitate, prin teamă, în ciuda faptului că, până la contactul cu toamna (singurul vizitator care se
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
iar eul e lăsat neterminat, astfel că nu mă cunoaște îndestul iarba de leac, dar această disfuncție a ființei poate fi vindecată, însă numai de iubire, „neterminarea” unuia unindu-se cu „neterminarea” celuilalt. Și, dacă sentimentele se scufundă - Atlantidă! - în adâncul sufletului, invocația către divin e doar confesivă, deloc revendicativă, nici măcar nu așteaptă leacul, pentru că eul e resemnat cu fragmentul de vreme consacrat, asumându-și-l, cu toate ale lui. În felul acesta, poemele sunt, mai ales, documente constatative, rod al
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
personificări. Exemple pot fi nenumărate: „Soarele, de sus, șăgalnic, raze mii ar vrea să-mpartă”; „Dar sunt doar un privitor/ Al naturii cu-a ei vrere...”; „Timpul urcă pe-a lui treaptă,/ Toamna-și scutură veșmântul”; Plânge copacul de lângă fântână,/ Adâncul de ape se rupe și el...”; O, tu, toamnă, doamna mea,/ Spune-i vântului să stea,/ Oprește-i dezlănțuirea/ Și alungă-i rătăcirea!”. Este ca și când poeta, asemenea unei zâne cu bagheta sa fermecată, însuflețește tot ce atinge. Este acel ceva
Aproape de cer by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Imaginative/318_a_544]
-
stilului și frecvența procedeelor retorice, scriitoarea mizând mai mult pe discursiv decât pe sugestie, deși începuturile ei stau indiscutabil în strânsă legatură cu epoca de înflorire a poeziei noastre simboliste. Intențiile Hortensiei Papadat Bengescu merg însă mai curând spre luminarea adâncurilor inconștiente decât spre aproximarea lor prin mijloacele metaforei. Figurația e pusă în slujba demersului investigativ, introspectiv și mult mai puțin în slujba efectelor estetice. Dacă totuși textul produce impresia de estetism și artizanat stilistic, ea se datorește într-o măsură
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
peștera comorilor, nu au reușit să pătrundă în ea, deoarece o grămadă de bolovani s-a prăbușit asupra lor, îngropându-i. Așa a scăpat familia domnească de năvala tătarilor, dar cu prețul bogățiilor ce au rămas închise pentru totdeauna în adâncurile pământului. Așa că oamenii de pe aceste meleaguri i-ar fi spus de atunci „Todirescului Rarău” (de la numele domnitorului), iar stâncile care au ajutat-o pe doamna să scape cu viață au fost numite „Pietrele Doamnei”. Cerințe: 1. Povestiți în scris textul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Treceți textul din vorbire directă în vorbire indirectă. Munții Făgăraș “În liniștea serii, când și stelele îl împodobesc oglindind în apă scântei sclipitoare, zgomotul cascadei prin care-și varsă prea plinul până-n Olt devine o muzică tainică venită din nevăzutul adâncului de munți, cuprins de amurg. După ce te-ai scoborât din înălțimile înviorătoare, stând pe băncuța din fața gării Cîrța, privești la șiragul munților pe care l-ai părăsit, ca la niște prieteni dragi, în tovărășia cărora ai trăit clipe neșterse. În fața
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Își culcă umbra până-n mal Ostrovul izolat de lume Ca un castel medieval. El pare-o navă fermecată Ce-a ancorat aici, subt munte, Minune îndelung visată De valul Dunării cărunte! A așteptat în nopți senine Strălucitoare dimineață, Când din adâncul apei line S-a ridicat la suprafață Ca o grădină plutitoare Cu pomi și păsări împreună, Cu florile-i ce râd în soare Și noaptea tremură subt lună. Cerințe: 1. Citiți cu atenție textul și scrieți mesajul care se desprinde
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
culmea-i adormită, Toată valea. Liniștea-i deplin stăpână Peste câmpii arși de soare, Lunca-i goală: la fântână E pustiu; și nu se-ngână Nici o boare. Numai zumzetul de-albine, Fără-ncepere și-adaos, Curge-ntruna, parcă vine Din adâncul firii pline De repaos. Și cât vezi în depărtare Viu nimic nu se ivește... Iată însă, colo-n zare, Mișcător un punct răsare Și tot crește. Poate-i vrun bătut de soartă Care-aleargă pe câmpie Într-atâta lume moartă! Dor
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
al depărtărilor. Vijelia își trimise înainte pe cel mai ager dintre vestitorii săi înaripați. Și de peste firea întreagă, într-o clipă se ridică pe mii de note discordante și totuși armonice, simfonia înfricoșată a frământării și a zbuciumului universal. Puterile adâncului se treziseră de pretutindeni și, sub ocrotirea oarbă a nopții, își dezlănțuiră deasupra pământului îngrozit furia lor prăpăditoare” (Calistrat Hogaș -În Munții Neamțului) “Partea cea mai secetoasă din toată țara e Dobrogea. Moldova primește mai tot atâta ploaie, cât și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
a verbului a învăța. Lacul Sfânta Ana c) „Lângă Tușnad se află o atracție, cum nu se întâlnește des în Europa. E Lacul Sfânta Ana, ochi de apă limpede, ca oglinda de neted. Drumul spre el îl faci deodată în adâncul pădurii de fag cu foșnet tainic. Rar se furișează câte o trâmbă de soare dând strălucire metalică frunzelor uscate ori azvârlind pete purpurii pe lacul argintat al coajei netede. Urci domol coasta trăgănată a Ciomagului, cu largă priveliște asupra Ciucului
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Pe umeri de-abia își duc puștile cu spăngile ascuțite. Raza îi urmărește; ar vrea să se înfășoare ca o sârmă de aur împrejurul spăngii călătorului celui mai obosit, rămas în urmă. Dar, deodată, un sunet de goarnă răzbate până în adâncuri. Călătorii se opresc, își îndreaptă trupurile, privesc iscoditori și crunți înainte, scot puștile și într-o clipă, dimpotriva lor alți oameni se arată. O clipire: dușmanii se aruncă unii peste alții, puștile răzbubuie, spăngile se-nroșesc în piepturi. Călătorul obosit
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
-i ceruse. Mai ceru iertare bătrânului pândar, îi dete o pungă cu bani, își strânse copilul în brațe și plecară amândoi, făcând jurământ să fie mai buni și mai miloși cu sălbăticiunile pădurii, cu zburătoarele văzduhului și cu peștii din adâncul apelor. S-au ținut de legământ, n-au mai vânat cerbi și căprioare, dar cu oamenii tot atât de crud se purta Negură-Vodă. Îi punea să muncească fără nici o răsplată, îi scotea mereu datori, le cerea alte noi dobânzi și dări, până când
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
se vor stinge niciodată. Legionarii, cât au viețuit pe meleagurile străbunilor, au luptat și nu au îngenunchiat crezul lor, au luptat mai întâi cu răul din ei înșiși, apoi cu prigonitorii, ucigașii de suflete și dărâmătorii de altare. Nu uitați, adâncurile fierb, orizonturile omenirii sunt întunecate, dar legionarii luptă și nu și-au pierdut nădejdea... Ei doresc neamului românesc un viitor necuprins încă în mintea noastră, a celor de azi. Valuri, valuri necontenite de nedreptăți acoperă și întunecă zi de zi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
răpuși în pătimiri nestinse Toți Frații mei de Cruce și fluvii de lumini. Purtând în mână spada, cerești trepte urcam Să-mi scap de la pierzare iubitu-mi neam robit, Prin negrele desișuri și grote m-afundam M-am înfrățit cu-adâncuri și creste de granit. Dureri înăbușindu-mi din suflet și din oase Privesc departe cerul cu sfintele-amintiri Mă năpădesc văpăi din zile furtunoase Balsam și mărturie, răbaj și nemuriri. 13 ianuarie 2014 LACRIMA Cu omul te-ai născut odată Din
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
unii slujitori sus puși ai Bisericii strămoșești care vor dărâmarea cetății idealiste a legionarului va deveni un bumerang de mari decepții pentru ei. Durerile noastre vor fi abia atunci înțelese, iar glasul sângelui pătimirilor noastre va striga de acolo, din adâncul pământului: „Nu împiedicați învierea neamului nostru creștin. Vor trece ani și veacuri peste țărâna trupurilor noastre și glasul sângelui nostru nu se va stinge nicicând!” LANȚURI ȘI CĂTUȘE „Păgâne minți bolnave, în lanț m-au ferecat Cu grele temniți drumul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
veștedul meu trup. Acolo în munți, sublimul tinereții înălța până la cer visele mele ce ardeau în sângele meu fierbinte și era încurajat de himera unor promisiuni care veneau de dincolo de puterea brațului meu. Închid ochii și văd rânjetul temniței cu adâncuri de întuneric, zăbrele, obloane și păgâne văgăuni... Mă văd ferecat în lanțuri și cătușe care istovesc și doboară orice voință cutezătoare de împotrivire, răpun orice putere omenească aruncată într-un hău fără fund! Uriașa armată de ucigași îngrozită de neînduplecata
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]