167,112 matches
-
oboseală. Neobișnuită, însă, era rugămintea lui ca Arm să-l aștepte la aeroport. În cei paisprezece ani de căsnicie, Liviu nu acceptase niciodată ca Arm să-l conducă sau să-l aștepte la sosirea din delegații sau din călătoriile de afaceri, considerând că era un lucru prea obositor pentru ea. Are ceva să mă anunțe, important, gândi ea. Din cauza drumului lung și foarte aglomerat preferase să ajungă mai devreme la aeroport, și era un bun răgaz ca să-și mai adune gândurile
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
tu dorești să te amesteci într un fel între el și nevasta lui, ori acestea sunt probleme de cuplu... Și apoi, ești în eroare. Ca să ai relații cu firme străine, trebuie să călătorești, trebuie să te vezi cu partenerii de afaceri. Tu crezi că ceea ce face tati la firma lui este ușor?! Tata muncește foarte mult... Pregătește-te, dacă dorești să lucrezi cu el. Asta va fi și viața ta! Nu, gândi Arm, oricât m-ar costa, n-am să fiu
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
înțelege și să te împaci cu situația asta... Știu, mam, teoretic toate le știu! Voi sunteți buni, bogați, generoși... Nu așa trebuie să te gândești la noi, puteam fi și noi o familie modestă... Întâmplarea face să-i meargă bine afacerile lui tati și eu să am contracte cu Italia pentru icoanele mele, altfel puteau sta foarte bine prin magazinele Fondului Plastic... Am avut noroc. Dar tu trebuie să te gândești cum neam ocupat de tine, cât din timpul nostru ți-
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
poate de binevoitori și de afabili cu musafirul lor înalt și bine făcut, cu costum Armani și maniere elegante, pe care îl identificară de mai multe ori, cu deosebită satisfacție, drept „directorul celei mai mari și mai bune reviste de afaceri din România”. Degeaba repetă el, corectându-i discret, că era doar redactorul-șef adjunct, că tot director de revistă în ochii amfitrionilor rămase, și nu mai insistă. Domnul și doamna Mandache erau, de altminteri, niște oameni cât se poate de
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
scrisese editorialul pentru jurnalul de a doua zi și se apucase să-l recitească pentru a treia oară, nemulțumit parcă de ceva. Articolul părea în regulă din punctul de vedere al meșteșugului gazetăresc și ataca frontal problema unui om de afaceri palestinian despre care nu se știa de fapt bine dacă reușise singur să șteargă putina din țară, spre a-și face pierdute urmele prin misteriosul Orient, plin de fundamentaliști puși pe fapte mari și de ură viscerală între seminții în
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
de catedrală al noii puteri, însărcinat cu treburi delicate, ca de pildă degajarea de golani a Pieții Universității prin metode de gherilă urbană...; după câțiva ani, dispăruse din peisajul politic, dar începuse să pozeze drept unul dintre primii oameni de afaceri autohtoni; brusc, în vremea Convenției, revenise într-un cabinet ministerial ca om bun la toate, autorecomandându-se drept țărănist din moși strămoși, din vremea lui Decebal și Traian!... Apoi înființase un fel de Caritas care falimentase fraudulos pe spinarea cetățenilor onești
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
luni după ce îl angajase, directorul „Investitorului” ajunsese un actor destul de vizibil pe piața mass-media și îi promisese lui Bart să-i obțină o acreditare pe lângă guvern, ca să îi poată însoți fără probleme pe reprezentanții executivului și pe marii oameni de afaceri ai țării în deplasările lor externe. Puah! făcuse Bart nu din cale afară de încântat. Să dau nas in nas cu Toni Vardaru sau cu Sorin Lumânărescu și cu alții ca ei?... Doru Ionescu îl bătuse amical pe spate, zâmbind: Ce
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
trebuie să ai simpatii și antipatii, trebuie să ți vezi de meseria ta și atât. Crezi că jurnaliștii de la „Washington Post” au avut ceva personal de împărțit cu președintele Nixon, atunci când s-au angajat în dezvăluirile de presă legate de afacerea Watergate, care i-a pecetluit, cum bine știi, liderului politic republican cariera politică înainte de vreme?... Îi replicase că nu la cazul Watergate și nu la presa americană a anilor șaptezeci se gândea, ci la presa dâmbovițeană, simbolizată de trusturi precum
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
de domeniu și întro perioadă atît de agitată. Lucrarea continuă preocupări mai vechi, care au la bază lunga experiență administrativă a autorului, precum și preocupări teoretice concretizate într-un curs de Economia sectorului public, ținut la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor a Universității "Alexandru Ioan Cuza", ca și într-o serie de lucrări anterioare, cum sunt: Iașiul centru regional (coordonator), Polirom, Iași, 1998, Managementul administrației publice (coautor), Sedcom Libris, Iași, 2000, Economie generală, Institutul European, Iași, 2005 Politici economice conjuncturale, Junimea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în egală măsură, Statul. Marx nu a furnizat o teorie sistematică a Statului, gîndirea sa în domeniu putînd fi rezumată în celebra formulă din Manifestul Partidului Comunist, în care afirma că "guvernul modern nu este decît un comitet care gestionează afacerile comune ale întregii clase burgheze". Totuși, nu întotdeauna deținătorii puterii economice sunt aceiași cu ai puterii politice, fapt recunoscut ulterior chiar de marxiști, care acceptă că, în anumite circumstanțe, Statul poate dobîndi un grad semnificativ de autonomie față de diferitele clase
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
tranziție. Fractura produsă aici a creat multă confuzie și, uneori, adevărate drame. Nu se mai știa, la un moment dat cine conduce, la diferite niveluri. Zeci de mii de aparatciki au rămas fără obiectul muncii. Mulți s-au reorientat spre afaceri, alții au continuat, în multe țări, să perpetueze un aparat funcționăresc hipertrofiat, care-și caută de lucru blocînd exporturi, anulînd vînzări, acordînd licențe, tot soiul de avize și aprobări, făcînd controale, birocratizînd, corupînd, sufocînd afacerile. Ei bine, acest "rol" al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Mulți s-au reorientat spre afaceri, alții au continuat, în multe țări, să perpetueze un aparat funcționăresc hipertrofiat, care-și caută de lucru blocînd exporturi, anulînd vînzări, acordînd licențe, tot soiul de avize și aprobări, făcînd controale, birocratizînd, corupînd, sufocînd afacerile. Ei bine, acest "rol" al Statului trebuie schimbat fundamental. Într-o economie capitalistă, Statul poate exercita diferite grade de intervenție. Chestiunea delicată este proporția optimă a sectorului public (recomandată la 25% din P.I.B. de către Colin Clark, la începutul anilor 1940
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
limitează drastic gradul de autono-mie financiară, oscilând între 20% 30% de la un an la altul. În același timp, practica subvențiilor din bugetul central a fost grevată de birocrație și corupție și utilizată, de multe ori în interese politice sau de afaceri. Aceasta a limitat performanța economică în sectorul public, a generat risipă și ineficiență. După apariția Legii nr. 189/1998, autonomia financiară a crescut, dar și activitățile de finanțat la nivel local s-au multiplicat, administrațiile locale fiind efectiv sufocate de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
putere de decizie, înțelegîndu-se că astfel se produce o mai eficientă alocare a resurselor și o mai echitabilă distribuție a veniturilor. Economiile naționale au pierdut doze mari de autonomie în favoarea unor entități și/sau instituții suprasau sub-naționale. Ciclul economic al afacerilor a devenit tot mai independent de ciclul politic național. Comunitățile și autoritățile locale au început să iasă din captivitatea programelor naționale de asistență și de sub dominația iluziilor egalitariste, încercînd să-și construiască singure și direct accesul la prosperitate, printr-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dezvoltate și nu numai. Rolul guvernărilor locale a crescut, birocrația și reglementarea centralizată au diminuat, s-a răspîndit practica subvențiilor tip "bloc", sau globale, standardele de performanță tehnică și economică. În domeniul servici-ilor publice au fost preluate metode din practica afacerilor, întărindu-se rolul contractelor, al prețurilor liberalizate și asumarea responsabilităților, în cadrul unui nou tip de management. Expansiunea piețelor s-a însoțit de reducerea controlului birocratic și creșterea posibilităților de alegere a consumatorilor. Astfel, treptat, filosofia și politica Welfare-State au fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a unor elemente divergente: Sistem de piață (economic n.n.) Sistem democratic (politic n.n.) Proces de schimb Bunuri și servicii private Sistem de valori economic Interes privat Mînă invizibilă Roluri economice (producător, consumator, investitor, salariat) Suveranitatea consumatorului Recompensă: profit Instituție majoră: afacerea Principii active: eficiență, productivitate, creștere Proces politic Bunuri și servicii publice Sustem de valori pluralist Interes public Mînă vizibilă Roluri politice (politician, cetățean, grupuri de interes public) Suveranitatea cetățeanului Recompensă: vot Instituție majoră: guvernarea Principii active: justiție, echitate, dreptate Sursă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
îndemn automat la acțiune din partea guvernului. Intervențiile acestuia în cazuri de nereușită a pieței ar trebui să aibă loc numai în cazul în care se așteaptă o creștere evidentă a eficienței ca rezultat al unei asemenea intervenții. Un mediu de afaceri necompetitiv poate avea drept cauză și limitarea output-urilor de către monopoluri. Din cele cîteva tipuri de monopol, preocuparea cea mai mare a economiei publice se îndreaptă spre monopolurile naturale bazate pe așa-numita "economie de scară". Exemple de asemenea industrii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în absența compensării, activitatea aflată la originea producerii efectelor externe poate de asemenea să procure un venit adițional comunității, iar acesta poate fi superior pierderii produse unora. Dacă, de pildă, dezvoltarea unui mod de transport conduce la degradarea cifrei de afaceri a agricultorilor, datorită incendiilor provocate de scînteile motoarelor, aceasta nu înseamnă că transporturile trebuie interzise. Suntem în prezența unui joc cu sumă pozitivă, în care cîștigurile dintr-o activitate pot compensa pierderile datorate alteia. A interzice transportul pe calea ferată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dus la politizarea dezastruoasă a acesteia. Desigur, rentabilitatea întreprinderilor publice a fost diferită de la țară la țară, dar obiectivele obscure ale gestiunii lor, contradicțiile și "responsabilitatea limitată" sunt extrem de asemănătoare. La fel, personalul incompetent, procedurile complicate inutil și politicile de afaceri, soluțiile manageriale inadecvate. Protejarea între-prinderilor publice în fața concurenței lasă de fapt fără protecție beneficiarii, cetățenii. Întreprinderile publice s-au dovedit bugetivore, risipitoare de resurse, astfel încît, începînd cu "big-bang"-ul britanic de la începutul ani-lor '80 și în baza efectului de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
naștere la numeroase dispute între diferitele entități administrativ-terito-riale. În plus, ridicarea fiscalității prin introducerea și/sau majorarea unor impozite și taxe locale este o sabie cu două tăișuri, riscând să sufoce agenții economici și să inhibe suplimentar dezvoltarea mediului de afaceri local, iar pentru fundamentarea și lansarea unui împrumut obli-gatar îți trebuie piață de capital, credibilitate, profitabilitate a investițiilor finanțate din astfel de împrumuturi și o gestiune riguroasă a datoriei publice. Or, câți specialiști au consiliile locale în astfel de operațiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în urmă semnificativă, relativ la alte zone, înregistrează sectorul privat, poate mai mult decât cel public. Cultura antreprenorială și spiritul întreprinzător mai reduse, resursele (materiale, financiare, capitalul tehnologic și managerial ș.a.) mai puțin importante, poziția geostrategică, calitatea scăzută a mediului de afaceri zonal, la care se pot adăuga: lipsa unui sistem inteligent de facilități (fiscale, bancare, vamale etc.), ponderea ridicată a sectorului public (despre privatizarea serviciilor publice abia dacă se mai discută pe la mese rotunde), slaba susținere a IMM-urilor, deprofesionalizarea și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
administrație și economie (în afara celor neoficiale, desigur) și, mai ales, lipsesc mijloa-cele unei promovări economice eficiente: acoperire bugetară, capital-risc (pentru creație-inovare, dezvoltare-investiții, management buy-out), capital-proximitate, cauționare bancară, contribuții la serviciul datoriilor. Nu există nici exonerări fiscale, incubatoare sau pepiniere de afaceri, centre de transfer tehnologic, know-how, nici o formă corespunzătoare de asistență în gestiunea întreprinderii, nici o colaborare adecvată între mediul universitar și cel economic. În locul atât de necesarei sintonii instituționale, al unui veritabil parteneriat pentru dezvoltare, asistăm la o luptă surdă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pot orienta către alte partide decît cele care impun o creștere prea mare a sarcinii fiscale; limite de ordin economic, care țin seama de faptul că o impozitare excesivă descurajează munca, inițiativa, economisirea, investițiile, afectează spiritul antreprenorial și mediul de afaceri în general; O serie de economiști (E.Sax, A.C Rigon) consideră că nivelul optim al poverii fiscale este cel pentru care utilitatea marginală a cheltuielilor publice este egală cu utilitatea marginală a veniturilor private rămase la contribuabili. Altfel spus
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
caz, se practică tranșe de venit, cu rate de impozitare diferite. Cu cît venitul este mai ridicat, cu atît rata marginală de impunere crește; drepturile din accize și alte forme de impozite pe cheltuieli, pre-cum vechea taxă pe cifra de afaceri, sau actualul TVA. În acest caz, mărimea impozitului depinde de fluxul de cheltuieli și deci nu are decît o legătură indirectă cu capacități contributive cum sunt venitul sau patrimoniul. Toate categoriile de mai sus sunt uneori regrupate în două ansambluri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
o sumă de complementarități care atrag firmele active într-un asemenea pol de creștere. Imediat, își fac simțită prezența și bănci, firme de asigurări și administrații interesate. Acești poli se caracterizează printr-un spirit antreprenorial deosebit și un mediu de afaceri foarte profitabil. În economiile dezvoltate, ei comunică, creînd veritabile rețele de dezvoltare. De obicei, o regiune se dezvoltă în jurul unui astfel de pol de creștere, datorită propagării efectelor sale. Astfel, tendințele spontane și dezvoltările anarhice se ordonează treptat pe cîteva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]