15,743 matches
-
hoardele comuniste. La ce bun să-mi iau avânt doar ca să sar mai bine. Aș face mai bine să mă omor În liniște În mijlocul cărților mele, la timpul potrivit. Să văd mascarada lui De Gaulle făcând pe patriotul sub ochii americanilor și ai englezilor, după mascarada lui Petain-Laval sub privirile germanilor - e prea puțin pentru mine. Sigur, moartea violentă ar fi o bună purificare ori o sublimare. Dar pretextele pentru asta ar fi total sordide, și moartea ar semăna atât de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
orgolioasă de lume. De fapt, pentru el moartea e un proiect În stare de construcție, așa cum pentru alții e viața. Îi e scârbă de colaboraționiști, Îi e scârbă de germani, mărturisind că i-a preferat Întotdeauna pe englezi și pe americani. Pe aceeași listă a lucrurilor pe care le detestă - „ca rasist și ca naționalist”! - se află „francezul mediu, omul brun, scund, din Centru și din Sud”, precum și „oribila Marsilie”. Masochist și În ceea ce privește Franța, și În legătură cu sine, el substituie reveriei mistica
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
fusese abandonată, sacrificată de occidentalii care o cedaseră Uniunii Sovietice 99. Auto-victimizarea românilor nu era o invenție atât de recentă, alimentându-se din imaginarul anilor '40, când se trăia cu iluzia provizoratului și cu speranța că, până la urmă, tot "vin americanii"! Percepția vestică a fost însă alta: "occidentalii au invocat în zadar obligația respectării înțelegerilor de la Yalta și au cerut imperativ alegeri libere, sub controlul observatorilor străini. Ei au luat sub protecția lor [directă] doar Grecia și Turcia"100. Povestea continuase
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de grup, actualizată prin comportamente permise (norme, coduri, etichetă) și comportamente interzise (tabuuri gesturi obscene, gesturi disprețuitoare ce transgresează principiul universal al cooperării și politeții). Toate culturile posedă un sistem important de comunicare gestuală (Baylon & Mignot 1991: 144). Cînd un american vrea sa exprime ideea că o situație, persoană este O.K. va desena un cerc compus din degetul mare și arătător; același gest în Japonia desemnează banii (monezile sînt și ele rotunde), iar řn Franța "zero" sau "lipsa de valoare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani[Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nou născut în fața celui pe care cuvintele sau explicațiile nu îl mai pot apăra de gloanțele sîrbilor. Tensiunea acumulată atinge un climax prin acest gest, iar secvența următoare poate redemara ca relație verbală argumentativă (întreaga istorie a presupusei trădări a americanului, care fusese de fapt salvarea vieții nenăscute încă și a femeii). * Gestul complementar poate fi o simplă sinonimie gestuală ("E nebun de-a dreptul" dublat de figurarea dereglării mecanismelor cerebrale) sau o nuanțare a atitudinii în raport cu faptele evocate sau interlocutorii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani[Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
observarea directă confruntată cu fotografierea (incognito) a subiecților în cele mai diverse spații și circumstanțe (aeroport, gară, hotel, stație de metrou, etc.) și corelată cu comentariile subiecților în momentul în care regulile nescrise ale ordinii sociale erau încălcate (observația unui american în dialog cu un arab: Dacă ar putea să nu-mi mai sufle în față; e ceva insuportabil"); ii) interviuri (în profunzime, de la șase ore la șase luni) privind spațiul domestic, vecinătatea, dispunerea mobilierului acasă și la birou etc.). O
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani[Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Dacă ar putea să nu-mi mai sufle în față; e ceva insuportabil"); ii) interviuri (în profunzime, de la șase ore la șase luni) privind spațiul domestic, vecinătatea, dispunerea mobilierului acasă și la birou etc.). O întrebare absolut neproblematică pentru un american de tipul "Unde vă duceți cînd vreți să fiți singur?" a suscitat replici din cele mai diverse la subiecți arabi (de la "Cine vrea să fie singur?" la " Infernul este paradisul fără oameni"), evidențiind o dată în plus distinctivitatea culturilor (individualismul nord-american
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani[Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
la statut social egal distanțele sînt mai reduse, iar în situația de asimetrie socială persoana cu rang mai înalt inițiază apropierea de subaltern; de contextul fizic (supra exemplul metroului supraaglomerat); de modelul cultural (arabii stau mai aproape cînd discută decît americanii, dintre europeni mediteraneenii se apropie mai mult de interlocutori decît nordicii etc.); de sexul participanților (femeile stau mai aproape unele de altele în diade sau grupuri unisex decît bărbații în grupuri unisex); de tematica abordată (în discutarea problemelor personale distanța
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani[Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
social inferior, în altele de distincția familie/non familie sau castă/non castă (India). De aici apar serioase probleme de aculturație proxemică, de violare involuntară a codului proxemic, de eșecuri comunicative datorate interpretării etnocentrice a altor culturi. Hall relatează situația americanilor din Orient incomodați de "intruziunile" interlocutorilor arabi în spațiul lor personal, ca și disconfortul arabilor care se simt desconsiderați, ignorați, respinși (" Ce se întîmplă, miros urît, de ce va depărtați de mine?"). "A atinge interlocutorii, a-ți orienta respirația în direcția
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani[Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a-i privi în ochi sau a deturna privirea, iată cîteva exemple de comportamente proxemice perfect acceptabile într-o cultură, dar tabu în alta" (E.T.Hall, 1981:207). O regulă universală într-o cultură poate reprezenta o interdicție în alta (americanii sînt socializați să-și privească interlocutorii cînd li se adresează, chinezii sînt educați să nu-i privească ), după cum un tabu într-o cultură nu numai că nu poate fi acceptat, dar nici măcar conceptualizat într-o altă comunitate (interdicția de a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani[Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vizitatorilor americani obișnuiți să îl deplaseze conform intenției de comunicare). Același semnificant spațial are lecturi diferite în culturi diferite (o ușă de birou deschisă semnifică pentru un german dezordine, iar pentru american disponibilitate de dialog; aceeași ușă închisă are pentru american conotația conspirație, dar pentru german semnificația de concentrare, atmosferă de lucru intens). Hall amintește efectul stresant pe care l-a avut planul de reînnoire a Bostonului (cartierul West End) pentru că muncitorii, spre deosebire de "middle class" trăiau într-un fel de "urban
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani[Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
identități), noi credem alături de Anthony Giddens că individul nu își urmărește doar rațional interesele pe piață, ci se construiește ca ființă rațional-relațională preocupată în egală măsură de autorealizare (self fulfillment la Giddens), de ecologie informațională și socială, de existența comunității. Americanul mediu este astăzi preocupat de o cultură a coerenței, aptă să armonizeze profesia, viața comunitară și relațiile interpersonale (cf. Alain Touraine, 1992: 240). Asistăm de asemenea la înlocuirea Ego-ului de Sine (self, imaginea despre sine pe care individul o dobîndește
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani[Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Gaulle începuse transmisiunile radio de la Londra, Dunkerque era evacuat, se dezlănțuia Bătălia Angliei, iar guvernul francez fugea la Vichy. După ce japonezii au atacat Pearl Harbour pe 7 decembrie 1941 a fost doar o chestiune de timp câteva luni înainte ca americanii să intre în război. Singura ei scrisoare care a supraviețuit din acel an, 1940, este un bilet scurt de dragoste adresat de Marguerite lui Lucy Kyriakos în îndepărtata Grecie, compus în Charleston (Carolina de sud), unde ea și Grace plecaseră
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de bumbac, au scos o carte intitulată Bleus and Gospels. Ea a scris sau a cules textul, el l-a ilustrat. Urma să fie o carte voluminoasă și cu ilustrații redactate pe o hârtie scumpă. Yourcenar a strâns poezia negrilor americani Negro spirituals -, poeme pe care ajunsese să le iubească din perioada anilor întunecați după ce emigrase în America. Surpriza survine în introducerea ei autobiografică. Aici ea relatează cum a întâlnit mulți afro-americani în lumea nouă, mai ales în Harlem și în
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
este puțin probabil că mulți alții, de ambele sexe, ar fi ținut atât de mult la ea, ca Grace. Yourcenar putea fi la fel de indiferentă la vârstă. Iubiții din tinerețe din Europa, din anii '30, aveau în general vârsta ei. Dar americanul Jerry Wilson avea cu mult mai puțin de jumătate din vârsta ei. Dar nu poate fi nici o îndoială că atracția ei pentru el a fost în parte sexuală, și e posibil să se fi și consumat. Nu vom ști poate
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Editura Univers, București, 1998. 340 The Dismemberment of Orpheus: Toward a Postmodern Literature, ed. a II-a, Madison, University Of Wisconsin Press, 1982. 341 Matei Călinescu, op. cit., p. 252. 342 Considerat a fi, alături de Soljenițîn, cel mai important scriitor politic, americanul este autorul romanelor Welcome to hard times (1960), Big as life (1966), The book of Daniel (1971), Ragtime (1975), Loon Lake (1980), World's fair (1985) și Billy Bathgate (1989, tradus și la Editura Univers în 1996). A fost distins
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în Italia. "Presa ne spune este oglinda țării pe care o descrie. Mă întreb tot timpul dacă tot poporul român este cu adevărat atât de nenorocit precum presa italiană îl descrie. Am văzut prea puține informații, în acești ani, despre americanii, chinezii, francezii sau celelalte naționalități care trăiesc în Italia. România a devenit un fel de mit negativ pentru Italia, dar presa italiană nu își dă seama că își face singură rău căzând în prăpastia subiectivismului. Românii au o zicală: "râsul
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
de guvernare, puterea acordată polițiilor politice, discriminările la care erau supuse grupuri sociale întregi, sistemul concentraționar, crime în masă"3. Atrocitățile Holocaustului au fost demascate în textele lor de către autori din spații geografice diferite; dintre aceștia, menționăm doar câteva nume: americanul (de origine română) Elie Wiesel, italianul Primo Levi, francezii Robert Antelme și David Rousset, spaniolul Jorge Semprun. În spațiul rus și în spațiul românesc, regimul comunist represiv a făcut, de asemenea, numeroase victime, însă au existat și aici supraviețuitori care
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
științe fonoscopia. Este chiar misiunea ultrasecretă, valorificată artistic de Soljenițîn în romanul său. Pe banda de magnetofon sunt înregistrate două convorbiri telefonice, redate ca atare în memoriile lui Kopelev. "Trădătorul" a sunat, în realitate, de două ori la ambasada americană. Americanii nu au folosit în nici un fel informația furnizată, secretul bombei atomice a fost furat, iar diplomatul descoperit și pedepsit. Soljenițîn contopește cele două convorbiri, dar păstrează replici reale, pe care le combină. Tocmai impunând o logică evenimentelor naturale, romancierul suprimă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
albume foto, programe de la teatrele din Petersburg și Moscova, ziare vechi). Elementele acestui cronotop sunt puse în relație cu gestul de "trădare" făcut de Volodin; din punct de vedere psihologic, ele pregătesc personajul pentru decizia de a-i avertiza pe americani, iar din punctul de vedere al economiei romanului, care se deschide cu această convorbire neobișnuită, justifică opțiunea diplomatului pentru gestul atât de riscant. Ca de fiecare dată, Soljenițîn păstrează în ficțiune multe elemente autobiografice. Satul Rojdestvo, în care ajung personajele
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
faptul că această prăbușire de pe scara ierarhică reprezintă, de fapt, o ascensiune spirituală. La data de 24 decembrie 1949, Volodin dă un telefon la ambasada americană, încercând să-i avertizeze că secretul construirii bombei atomice urmează să fie primit de la americani de către un agent sovietic. Convorbirea este înregistrată de securitatea sovietică, iar apelantul va fi identificat după voce și arestat după numai două zile. Prin faptul că încearcă să-l împiedice pe Stalin să intre în posesia bombei atomice, Volodin se
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
sfârșit, a treia, se găsea la sediul Biroului pentru ajutorarea polonezilor, din str. Cristian Tell nr. 21, condus de Pawlikowski, unde funcționa o școală cu un curs inferior și superior, și o cantină. Aceste instituții erau „sponsorizate” de britanici și americani, intermediate de Crucea Roșie. În schimb, acestea, prin mijlocirea Legației S.U.A., trimiteau periodic materiale informative serviciilor secrete engleze de la Istanbul și Cairo. Unii refugiați, cum ar fi Jadinsky, activau ca agenți recrutori ai serviciului informativ englez (S.O.E.). Cel
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Consulatul general administrativ, motiv pentru care a fost închis de guvernul român în iunie 1941. Ministrul american a dispus ca Muldrop Forsythe, consul general, și întreg personalul Consulatului să rămână și să funcționeze în cadrul Legației americane „la secție politică”. Diplomații americani desfășurau și activități pentru întocmirea unor informări, rapoarte ce priveau societatea românească sau evenimentele care se desfășurau pe teritoriul României și interesau guvernul american. O astfel de lucrare este aceea realizată de atașatul de presă Cloyce Huston, referitoare la „toate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fi „plecat cu o misiune oficială încredințată de însuși guvernul român”. Misiunea este pusă pe seama întrevederii și discuțiilor pe care Franklin Mott Günther le-a avut cu Grigore Gafencu la Predeal (sâmbătă și duminică 2-3 august 1941), în vila diplomatului american. Acesta avea obiceiul ca deseori, la sfârșit de săptămână, sub pretextul invitării unor „personalități” diplomatice sau militare, române ori străine, considerate prieteni, să petreacă un „scurt concediu”. Aici se discutau și probleme „delicate” de natură politico-diplomatice, militare care erau la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în acest continent este tot forța germană. În ziua când forțele militare germane se vor prăbuși și vor antrena în această prăbușire întreaga prăbușire socială și militară a Germaniei, atunci toată Europa va cădea în anarhie. Nu văd posibilitatea din partea americanilor, în special, a englezilor ca să mențină și să salveze Europa de la anarhie și de aceea interesul nostru politic și militar este ca Germania să nu se prăbușească”. Acționând pentru continuarea războiului, Mareșalul Antonescu nu era, trebuie să fie cât se
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]