8,259 matches
-
transformarea, în aprilie 1914, a claselor românești în “Secția Româno-Germană a Liceului de Stat din Rădăuți”. 1914 - Ocuparea orașului Rădăuți de către armata rusă, în timpul războiului mondial (1914-1918) și folosirea clădirii liceului în scopuri militare de către ocupanți. Februarie 1915 - Revenirea armatei austriece și redeschiderea cursurilor școlare, la 8 aprilie, care au durat până la 31 august. Iunie 1916 - Reocuparea orașului Rădăuți de armatele rusești. August 1917 - Armata austriacă reintră din nou în Rădăuți. Mai 1918 - Se redeschid cursurile școlare la liceul din Rădăuți
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93270]
-
mondial (1914-1918) și folosirea clădirii liceului în scopuri militare de către ocupanți. Februarie 1915 - Revenirea armatei austriece și redeschiderea cursurilor școlare, la 8 aprilie, care au durat până la 31 august. Iunie 1916 - Reocuparea orașului Rădăuți de armatele rusești. August 1917 - Armata austriacă reintră din nou în Rădăuți. Mai 1918 - Se redeschid cursurile școlare la liceul din Rădăuți. Septembrie 1918 - Primul examen de bacalaureat în limba română, avându-l ca președinte pe C. Mandicevschi. 27 octombrie 1918 - Adunarea Națională Constituanta de la Cernăuți hotărăște
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93270]
-
parte ilustrată care ridică și mai mult valoarea lucrării. În Cuvânt înainte autorul prezintă pe scurt istoria Bucovinei, parte ruptă din teritoriul Moldovei, cu destinul ei specific care începe cu 234 de ani în urmă, la 1774 când trupele imperialiste austriece au ocupat nordul Moldovei, numit apoi Bucovina. Până la această dată istoria ei nu se deosebește cu nimic de istoria Țării Moldovei. Se prezintă apoi situația istorică a Bucovinei de la 1774 și până azi. Între 1774 1918 (144 de ani) Bucovina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1120]
-
pur populare a fost de 30 000 lei. Partidul conservator a avut, cu acest prilej, victoria lui. cestiunea barrère Cestiunea Dunării revine la ordinea zilei, de astă dată purtând numele de „propunerea Barrère“. De Barrère, delegatul Franței, a reluat propunerea austriacă care instituia o Comisiune mixtă, din care trebuia să facă parte și Austria. Dar Austria nu erea stat riveran de la Porțile-de-Fier la gurile Dunării. Tractatul din Paris de la 1856 instituise, pentru reglementarea regimului Dunării, o comisiune europeană compusă din reprezentanții
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Dar relațiile noastre cu Austria nu sunt deloc bune, zilnic ele se înrăiesc. Mai întâi avem chestiunea Dunării, care nu e încă rezolvată. Avem apoi toastul lui Petre Grădișteanu la Iași, avem un incident de graniță la Ițcani, unde grănicerii austrieci, mai mulți la număr, au atacat grănicerii noștri, i-au lovit și i-au arestat; avem, în sfârșit, cazul generalului belgian Brialmont. Generalul Brialmont, o autoritate în materie de fortificații, chemat de gu vernul român, a venit în România spre
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
d’Oubril observând că guvernul său are să obiecte asupra pasagiului relativ la prelungirea duratei Comisiunii europene, d. Desprez propune să se indice că durata însemnată comisiunii „va putea fi prelungită“ și d. Waddington răspunzând d-lui d’Oubril arată avantagiul textului austriac, care permite Comisiunii de a urma prin tacită reconducțiune. „Art. III. Conformitatea reglementelor de navigatiune și poliției fluviale pe tot percursul, în josul Porților-de-Fier.“ Prima frază a articolului este rezervată pentru deliberările comitetului susmenționat; finitul articolului este adoptat. D. d’Oubril
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
teritorii care nu le aparțin, locuitorii acestor spații nefiind consultați și urmând să fie tratați ca aparținând „bietelor popoare mici” (lam citat pe Hitler) care trebuie ținute în sclavie. Astfel, Bucovina a fost câștigată ca pradă de război de Imperiul austriac de la Imperiul otoman, cuvintele cancelarului Kaunitz fiind: „Luând Bucovina, avem cheia Moldovei” (1775). Anexarea, în 1812, de către Imperiul rus a Moldovei dintre Prut și Nistru (pe care ei o numeau Basarabia) s-a produs după un război cu Imperiul Otoman
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Toma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1669]
-
ofițer polonez care în secolul al XVIII-lea conducea un batalion sau o companie maghiară ca mercenar. Prin căsătoria acestuia cu o unguroaică s-a născut familia Katczovsky (numele de naștere a bunicii mele din Ungaria). Bunicul meu de origine austriacă a fost profesor de limbă și literatura germană pe nume Jeremia Engel a cărui proveniență pare a fi pe undeva prin Cehia sau Slovacia. Urmele lui nu mai pot fi urmărite. Acest bunic Engel (protestant) a cunoscut-o pe bunica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
consemnată într-o Convenție austro-turcă de patru puncte, semnată în ziua de 7 mai 1775. În anul 1777, când domnul Moldovei, Grigore al III-lea Ghica, a protestat împotriva acestui rapt teritorial, sultanul a poruncit uciderea lui la Iași. Stăpânirea austriacă asupra acestei părți de Moldovă a ținut 143 de ani (1775-1918). Pentru a-i face pe moldoveni să uite că teritoriul răpit este moldovenesc, i-au zis Bucovina, adică Țara pădurilor de fagi. Bucovina s-a menținut ca provincie austriacă
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
austriacă asupra acestei părți de Moldovă a ținut 143 de ani (1775-1918). Pentru a-i face pe moldoveni să uite că teritoriul răpit este moldovenesc, i-au zis Bucovina, adică Țara pădurilor de fagi. Bucovina s-a menținut ca provincie austriacă distinctă până în anul 1786, când a fost inclusă în provincia Galiția. În timpul Revoluției de la 1848, românii bucovineni au întocmit un memoriu de 12 puncte, prin care cereau, între altele, desprinderea Bucovinei de Galiția. Urmarea a fost că prin Constituția austriacă
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
austriacă distinctă până în anul 1786, când a fost inclusă în provincia Galiția. În timpul Revoluției de la 1848, românii bucovineni au întocmit un memoriu de 12 puncte, prin care cereau, între altele, desprinderea Bucovinei de Galiția. Urmarea a fost că prin Constituția austriacă din anul 1849 Bucovina a fost declarată ducat, condus de un guvernator. După anul 1775 împărații Austriei au dus o politică de germanizare treptată a Bucovinei. Pe acest teritoriu au fost colonizați mulți germani, evrei, ucraineni, polonezi etc, astfel că
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
au dus o politică de germanizare treptată a Bucovinei. Pe acest teritoriu au fost colonizați mulți germani, evrei, ucraineni, polonezi etc, astfel că structura demografică a populației s-a modificat mereu în defavoarea românilor. Dar bucovinenii au protestat deseori împotriva stăpânirii austriece. Amintim marea manifestație națională de la Putna din anul 1871, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la sfințirea mănăstirii. Între principalii organizatori ai serbării s-a aflat și tânărul student și poet Mihai Eminescu. Puțin mai târziu, în 1877, bucovinenii
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
chirurgia minim invaziva endoscopica, tehnologie laparoscopică, radiochirurgie). CAPITOLUL ÎI PIONIERII NEUROCHIRURGIEI IEȘENE Prof. dr. H. Aldea, dr. R. Tudor De numele lui Ludovic Russ-Senior (1816-1888) se leaga Începuturile activității cu adevarat chirurgicale În Iași și În Principatele Române. De origine austriac, În anul 1841, obține diplomă de magistru În chirurgie și arta obstetricala. Este adus la Iași, În anul 1842 de către I. Cihac, ca angajat la spitalul militar din Iași. În anul 1844, la 27 iunie, este numit medic operator al
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
în care a trăit și a activat mitropolitul. Pe plan politic, se petreceau multe schimbări pentru Statul Român de atunci, care pierdea „colțul de Moldova, Țara de Sus a Moldovei”, numită după ocupație, sau după cum apare în primele acte oficiale austriece, „Moldova austriacă”. În același timp, și pe plan religios, Biserica Română cunoștea o înflorire, care a făcut ca viața mitropolitului Nectarie să fie străbătută de cele două mari și importante evenimente din istoria Bisericii Ortodoxe Române: obținerea autocefaliei în anul
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
a trăit și a activat mitropolitul. Pe plan politic, se petreceau multe schimbări pentru Statul Român de atunci, care pierdea „colțul de Moldova, Țara de Sus a Moldovei”, numită după ocupație, sau după cum apare în primele acte oficiale austriece, „Moldova austriacă”. În același timp, și pe plan religios, Biserica Română cunoștea o înflorire, care a făcut ca viața mitropolitului Nectarie să fie străbătută de cele două mari și importante evenimente din istoria Bisericii Ortodoxe Române: obținerea autocefaliei în anul 1885 și
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
al Râmnicului. Însă această ocultare nu înseamnă că vlădica Nectarie nu a jucat un rol important în viața bisericească a României Mari. De asemenea, trebuie să luăm în calcul și faptul că timpurile respective, perioada imediat următoare eliberării de sub stăpânirea austriacă, nu au permis circulația, în deplină libertate, a publicațiilor, datelor și a tot ceea ce ținea de Bucovina. Ce este însă important, este faptul că, deși numele mitropolitului Nectarie nu umple multe pagini în biblioteci, totuși viața lui este cunoscută aproape
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
a Moldovei, îndreptându-se direct spre Iași. De asemenea, Bucovina pierdea și din moștenirea culturală în urma necontenitelor ocupări de polonezi și ruși și a repetatelor expediții de pradă din partea tătarilor și cazacilor. Tuturor acestora le pune însă capăt ocupația austriacă ce se permanentizează în ținutul Cernăuți și Suceava. Astăzi, Bucovina oferă „un peisaj răcoros, cu forme largi, lăsându-ți impresia de solemnitate, accentuată prin vuietul adânc al pădurii de brad în care uneori îți pare că auzi încă tropotul zimbrilor
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
menținând vie flacăra conștiinței de neam și țară”. După anexare, Curtea de la Viena era preocupată să transforme Bucovina într-o provincie a cărei fizionomie etnică, administrativ - economică și socială să fie o copie fidelă a Imperiului. În 1777 populația Moldovei austriece a depus jurământul de credință față de noua stăpânire habsburgică. În decurs de 12 ani, Bucovina a fost subordonată direcției militare a Curții vieneze, iar în 1786 este alipită la Galiția. O dovadă a păstrării conștiinței regionale a populației Bucovinei în timpul
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Sovietice Basarabia și Nordul Bucovinei cu 6.262 de kilometri pătrați, ocupând-o, așa cum frumos a spus D. Covalciuc: „până la linia de marcație, trasată de Molotov pe o hartă de campanie cu un creion de tâmplărie”. Contextul socio-cultural În timpul dominației austriece, dar mai ales după unirea Bucovinei cu Regatul Român, locuitorii bucovineni au trăit în condiții grele de muncă, confruntându-se cu serioase probleme economice. Condițiile grele în care își desfășurau munca și își câștigau traiul nu au întârziat să atragă
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
o tristă ruină”. Caracterul românesc s-a menținut datorită legăturilor multiple culturale dintre cele două părți ale vechii Moldove. S-au găsit, așadar, soluții pentru păstrarea culturii și identității. Un factor pozitiv în viața intelectuală bucovineană a fost crearea Universității austriece din Cernăuți, în 1875, și, deși cursurile se țineau în limba germană, cu excepția Facultății de Teologie Ortodoxă unde se țineau în limba română, „studenții români n- au devenit cetățeni «patrioți austrieci», ci dimpotrivă, s-a creat o intelectualitate românească care
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
pozitiv în viața intelectuală bucovineană a fost crearea Universității austriece din Cernăuți, în 1875, și, deși cursurile se țineau în limba germană, cu excepția Facultății de Teologie Ortodoxă unde se țineau în limba română, „studenții români n- au devenit cetățeni «patrioți austrieci», ci dimpotrivă, s-a creat o intelectualitate românească care nu dorea altceva decât unirea cu România”. Este adevărat că generația vârstnică suferise o oarecare influență austriacă, fapt pentru care s-au adus unele critici. Lupta românilor a fost însă grea
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Ortodoxă unde se țineau în limba română, „studenții români n- au devenit cetățeni «patrioți austrieci», ci dimpotrivă, s-a creat o intelectualitate românească care nu dorea altceva decât unirea cu România”. Este adevărat că generația vârstnică suferise o oarecare influență austriacă, fapt pentru care s-au adus unele critici. Lupta românilor a fost însă grea, pentru că în timp ce ei se războiau pentru autonomie bisericească și apărarea limbii și conștiinței naționale, Guvernul austriac elimină limba română din viața publică, din serviciile publice, din
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
România”. Este adevărat că generația vârstnică suferise o oarecare influență austriacă, fapt pentru care s-au adus unele critici. Lupta românilor a fost însă grea, pentru că în timp ce ei se războiau pentru autonomie bisericească și apărarea limbii și conștiinței naționale, Guvernul austriac elimină limba română din viața publică, din serviciile publice, din școli și unele biserici. Aproape toată activitatea culturală din Bucovina, la începutul secolului al XX-lea se desfășoară sub auspiciile Societății Junimea, Școala românească din Suceava, Societatea doamnelor române din
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Realipirea Bucovinei la patria mamă în 1918 a făcut posibilă în același timp revenirea Bisericii din Bucovina la sânul mamei „de care fusese despărțită în anul 1775, în urma răpirii prin vicleșug de către Austria a acestei frumoase provincii”. În vremea stăpânirii austriece, Bucovina nu avea o organizație bisericească unitară, adică nu forma o singură eparhie. Partea de Sud a țării era supusă mitropolitului de la Iași, iar partea nordică din noua provincie austriacă făcea parte din Episcopia Rădăuților. Episcopia de Rădăuți cuprindea și
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
vicleșug de către Austria a acestei frumoase provincii”. În vremea stăpânirii austriece, Bucovina nu avea o organizație bisericească unitară, adică nu forma o singură eparhie. Partea de Sud a țării era supusă mitropolitului de la Iași, iar partea nordică din noua provincie austriacă făcea parte din Episcopia Rădăuților. Episcopia de Rădăuți cuprindea și teritoriul județului Hotin, aflat în afara noilor granițe politice ale Bucovinei. Împărțirea aceasta nu putea rezista nici din motive politice, dar nici din motive administrative sau de organizare, fapt pentru care
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]