8,697 matches
-
de-ai aflat toate treburile astea? M-am uitat în cartea de telefoane, răspunse Mma Makutsi, apoi am sunat și am aflat restul. — Înțeleg, zise Mma Ramotswe, încă zâmbind. Ai procedat ca un detectiv adevărat. Mma Makutsi se lumină la auzul laudei. Ca un detectiv adevărat. Făcuse treaba unui detectiv, deși nu era decât o secretară. — Mă bucur că sunteți mulțumită de mine, spuse după un moment. Aș fi vrut să fiu detectiv. Sunt fericită că sunt secretară, dar nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
de soartă: îmi îngrijesc livada și scriu un Tratat! Sunt mai presus decât oricare dintre concetățenii mei. Când îi văd năvălind bezmetici, din reverență în reverență, asupra vilegiaturiștilor proaspăt sosiți, mă cuprinde greața. Cred că li s-a ascuțit incredibil auzul. Sau simțul mirosului. Simt apropierea trenurilor de la zeci de kilometri. Zgomotul imperceptibil al roților. Fumul locomotivei încă neieșit. Anticipează orice întârziere: nici ei nu au nevoie de ceas. Dar depind de el. Ne deosebim esențial chiar și în puținele noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
mă alungi; încerci să mă zăpăcești de tot, doctore - sigur că ridic glasul -, vrei să-i zăpăcești și pe cei din preajmă, să-i faci să mă evite; vrei să mă zidești, definitiv, în mine! Un prizonier surdo-mut, orb, fără auz, lipsit de membre, eunucizat pentru a nu se masturba, ultima plăcere posibilă, un boț de carne într-un pat, dar nu va fi așa, am dat informații false! Ești convins că sunt în transă, năucit de medicamente, hipnotizat, pentru că nebun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ani-lumină și întrerupem procesul. Gosseyn dădu din cap. - Eu vreau să mă întorc pe Gorgzid și doresc să ne oprim la o zi de zbor de Gorgzid în propulsie normală. Nu era surprins să-l vadă pe celălalt tulburat la auzul destinației navei. - Gorgzid! exclamă căpitanul. Închise ochii pe jumătate și zâmbi sarcastic. - Acolo se vor ocupa de dumneata, zise. Bun, vreți să plecați imediat? Sunt șapte etape. Gosseyn nu răspunse imediat. Studia fluxul nervos al omului. Nu prea normal - ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
văzând corpul întins pe sol. Sosea la timp. Acum, problema consta în adăpostirea trupului său inconștient. Mai întâi de toate, ascunse matricea sub o lădiță de metal, pe o etajeră. Apoi, foarte repede, îngenunche lângă corpul nemișcat și își încordă auzul pentru a-i auzi respirația. Îi auzi inima bătând, sesiză pulsul și simți respirația lentă și măsurată a lui Gosseyn, cel lipsit de cunoștință. Era una dintre experiențele cele mai ciudate ale vieții sale, să stea așa, observându-și propriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
și frânt de oboseală, suflând din greu pe frigul aspru. Scruta cerul, era senin, azi nu ningea, nu era nici viscol, dar îl orbea lumina reflectată de calotele glaciare. Își închise un minut ochii ca să-i deschidă brusc din nou. Auzul lui fin îi semnala mișcarea unui animal, era o vulpe polară. Mică, cu blana de culoarea alb-cenușie, trăgea după ea o bucată mare de carne ca s-o îngroape undeva, să n-o găsească nimeni. Ursul o pândea de la distanță
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
După ce a băut două pahare de vin, l-a surprins somnul tiptil și numai cântatul cocoșilor l-a putut trezi, iar necazul fusese deja înfăptuit! A găsit o oiță în chinuri pe paiele grajdului. - Of, Doamne, de ce mi-ai luat auzul tocmai când eram de pază?! L-am făcut de rușine pe tătucul meu! A treia zi feciorul mijlociu a preluat stăpânirea peste oi, el fiind foarte încrezător în forțele sale, era sigur că va avea mai mult noroc în depistarea
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
desprind din copaci și vor cădea peste frunzele toamnelor trecute, mais où sont les neiges d´antan, la furnicarul interminabil al celor care, Încet-Încet și-au trăit viața pierzându-și dinții și părul, al legiunilor celor cu vederea slabă și auzul dificil, ale celor cu hernie, ale celor cu catar, ale celor care și-au fracturat colul femural, ale paraplegicilor, ale cașecticilor acum nemuritori care nu sunt capabili să-și rețină nici saliva care li se scurge de pe bărbie, excelențele voastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Într-un chenar cu litere de tipar de mărimea paisprezece, Îi corectă punctuația și sintaxa, Îi aranjă formele verbale, puse majusculele acolo unde lipseau, fără a uita semnătura finală, care se transformă din moarte În Moartea, o diferență nesesizabilă pentru auz, dar care avea să provoace chiar În ziua aceea un protest indignat din partea autoarei misivei, tot În scris și pe aceeași hârtie de culoare violetă. După părerea autorizată a unui gramatician consultat de ziar, moartea, pur și simplu nu stăpânea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
de ce-aud și mi se răcorește rânza! Iaca, ziua mi se pare mai frumoasă și mi-a mai trecut din supărare. Poftesc să mă așez în jâlțul cel albastru, pentru că Ana, fata mea cea mai mare, mi-a bucurat auzul cu vorbele ei cuminți. LINGUȘITORUL: Să te sprijin eu, Măria Ta, ca să nu te hurduci pășind de la un jâlț la altul. (îl ajută) PRICINĂ (se așază, gemând cu ușurare): Tu, sfetnice al doilea, îmi ești cel mai cu priință, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mine au moștenit-o, precum se vădește și din răspunsul acestei de-a doua prea iubitoare a mea fată. Voi hotărî, fata mea, Dana, cum nu se poate mai bine și în ce te privește. Numai să-mi spui în auzul tuturor, oare cât de tare mă poți iubi tu pe mine? DANA: Mărite tată, nici n-am cu ce asemăna dragostea mea către tine decât cu șerbetul cel aromitor de zmeură, care-i place Măriei Tale cel mai mult și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și surorile tale? LIANA: Îți sunt, tată, cea mai supusă dintre supușii tăi. Iară dragostea mea pentru tine nu stă cu nimic mai prejos decât cea a surorilor mele. PRICINĂ: Să-mi spui, dară, fata mea cea mai mică, în auzul tuturor, cât de tare mă iubești tu pe mine. LIANA: Luând pilda surorilor mai mari, ți-oi spune, tată, că te iubesc așa cum iubești sarea în bucate. Explozie de uimire și dezaprobare la surorile și la sfetnicii al doilea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
din buzunarul de la piept al hainei gri și soioase o cutie de prizat, pe care o deschise cu un bobârnac al degetului său murdar. Se servi cu o doză, o plăcere care avu ca efect o ofensă la fel de mare asupra auzului precum oricare dintre materialele tipărite disponibile ar fi putut-o avea asupra ochiului. Cu detalii ginecologice fotografiate de aproape, dar prost, revista la care mă uitam făcea parțial loc unui text care era destinat să desfacă nasturii de la pantaloni. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
găsea altceva mai bun de făcut ca să-ți faciliteze înțelegerea pasajelor celor mai obscure decât să le citească în original, Pronunțarea acelei limbi necunoscute, dedusă din reguli teoretice, netransmisă prin ascultarea unor voci, cu inflexiunile lor individuale, nemarcată de urmele auzului ce plăsmuite și transformă, dobândea claritatea absolută a sunetelor care nu așteaptă răspuns, ca trilul ultimei păsări dintr-o specie dispărută, sau bâzâitul strident al unui avion cu reacție abia inventat, care se dezagregă pe cer la primul zbor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
aproape îl cheamă, îl aspiră din propria absență, iar în acea clipă, dintr-o casă ajunge, mai întâi atenuat, apoi mereu mai distinct, sunetul clopoțelului, ale cărui vibrații fuseseră culese deja de o antenă din străfundurile ființei mele, înainte ca auzul să le fi perceput, și iată că mă cuprinde o frenezie absurdă; sunt prizonier într-un cerc în centrul căruia e telefonul care sună în casa aceea, alerg fără să mă îndepărtez, zăbovesc fără să-mi reduc ritmul alergării. „Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
târziu, atunci când fantasme neîntâlnite vă vor popula gândurile, însoțind întâlnirile trupurilor voastre, omologate de obișnuință.) Cititoareo, acum ești citită. Trupul tău este supus unei lecturi sistematice, prin canale de informație tactile, vizuale, olfactive, ba chiar cu intervenția papilelor gustative. Și auzul își are rolul sau, atent la gâfâitul și trilurile tale. Nu numai trupul tău e obiect de lectură; el e o parte a unui ansamblu de elemente complicate, nu toate vizibile și imediate: înnorarea ochilor tăi, râsul, cuvintele pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
fluorescentă, între bucătărie și baia comună. Fetele tocmai începuseră să citească notițele pentru următorul examen semestrial când au auzit niște zgomote urmate de țipete distincte de femei. Emmy și Leigh s-au uitat una la alta și au zâmbit la auzul schimbului de replici furioase de pe hol, sigure că era vorba de încă o ceartă între o fraieră din suroritate și vreun tip care s-a îmbătat și a uitat să sune o a doua zi. Strigătele se auzeau tot mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
scape de amenzile de circulație și ca să găsească o masă liberă atunci când restaurantele erau pline, dar preț de câteva secunde — poate chiar un minut întreg — niciuna din ele nu reuși să spună ceva cât de cât logic sau rațional la auzul acestei noutăți. Adriana își reveni prima. Nu e frumos să spui chiloți, zise ea. Se încruntă și turnă restul de caipirinha în paharul ei. Leigh o privi uimită. — Nu-mi vine să cred că tocmai acum ți-ai găsit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Focșani el este capturat la 4 ianuarie 1684 de un detașament de 500 de polonezi sub comanda căpitanului Bainski, și dus în Polonia. Cu toate că soția lui trimite prețul răscumpărării de 180 de pungi aur, banii sunt opriți în Ardeal. La auzul veștii, Gheorghe Duca face un atac de apoplexie și după o săptămână, la 10 aprilie 1685 moare la Liov. Trupul i-a fost înmormântat în biserica lui Alexandru Balaban, la origine tot grec rumeliat, însărcinat de regele polon cu supravegherea
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Îl sugruma o senzație angoasantă de solemnitate. Se așeză, pentru ca numaidecât să se ridice, și se distră privind tablourile atârnate pe pereți, printre care un portret al Eugeniei. Îi veni s-o ia la fugă, să evadeze. Dintr-odată, la auzul unor pași mărunți, își simți inima străpunsă de-un pumnal și capul invadat de negură. Ușa salonului se deschise și își făcu apariția Eugenia. Bietul de el se sprijini de spătarul unui fotoliu. Ea, văzându-l livid, păli o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
învață și devine tot mai înțelept și mai tandru. Simt asta mai ales duminica după-masa, când mă plimb prin Cluj, și orașul e aproape pustiu și străzile sunt mângâiate de femei singure, de bărbați triști sau de copiii deficienți de auz, de la Școala ajutătoare, lăsați prin oraș. Atunci, în tristețea după-amiezei, ferit de zgomote și aglomerații, de mersul grăbit al oamenilor, orașul își lasă sufletul să umble pe străzi: Cluj, Clausenburg, Kolosvár, Napoca, Clusium, un suflet care respiră în mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
fi uitat să înregistrez o cerere de împrumut înainte de data limită. Eu întotdeauna înregistrez o cerere de împrumut înainte de data limită. Închid ochii, încercând să-mi păstrez calmul. Probabil că n-am înțeles eu bine. E in cauza surescitării la auzul veștii că am fost numită partner. Mi s-a pus un abur pe creier. OK. Hai să mă uit iar la el, cu calm. Deschid ochii și mă uit din nou la memo - însă acesta spune exact același lucru pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
situația. — Ce program de lucru ai avut ? spune Trish răsucindu-se pe călcâie, brusc interesată de conversație. — Nonstop, spun ridicând din umeri. Sunt obișnuită să lucrez toată ziua, până noaptea. Uneori, până noaptea târziu. Soții Geiger par absolut siderați la auzul cuvintelor mele. Lumea pur și simplu nu are habar ce viață au avocații. — Ai lucrat până târziu în noapte ? Trish pare stupefiată. Singură ? — Împreună cu ceilalți angajați. Cu cei de care era nevoie. — Deci ai lucrat într-un... loc cu ștaif
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
conferințe. Arnold. Ketterman. Poate chiar și Guy. Și discută dacă să mă-arunce-n stradă sau nu. Trebuie să gândesc pozitiv. Încă mai am o șansă. Dacă Arnold e de partea mea, atunci o să fie și ceilalți. — O fată super. Tresar la auzul glasului lui Trish, din ce în ce mai aproape. — Sigur că am să-i verific recomandările, dar, Gillian, mă pricep foarte bine să citesc oamenii. Nu mă duce nimeni nu preșul așa ușor... Trish dă colțul cu un mobil la ureche, și mă îndepărtez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
din umeri. Ar fi fost plăcut să am în preajma mea pe cineva vorbitor de engleză. Și care face niște sandvișuri atât de extraordinare, adaugă, extrem de serios. Nu-mi pot reprima un surâs. — Firma de catering. — A. Eram doar curios. La auzul unui răpăit ușor în ușă, ridicăm amândoi privirea. — Samantha ? o aud pe Trish șoptind de dincolo de ușă, pe un ton de urgență. Mă auzi ? — Ăă... da ? îi răspund, cu glasul ușor sugrumat. — Nu te teme, nu intru. Nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]