7,946 matches
-
în cuptorul de cărămizi. Altă pizzerie faimoasă este "Da Michele" (deschisă în 1870), unde mulți consideră că ar fi singurele Pizza Marinara și Pizza Margherita. Marinara este prima rețetă de pizza. Margherita a fost prima pe care s-a pus brânză. Este atribuită lui Raffaele Esposito, care lucra la pizzeria "Pietro... e basta così" ("Pietro... și ajunge") (deschisă în 1880), care mai există și astăzi, sub numele de "Pizzeria Brandi". Legenda spune că în 1889 regele Umberto I al Italiei si
Pizza () [Corola-website/Science/307393_a_308722]
-
sortimente de pizza, neinteresând-o că oamenii din curtea regală nu au văzut cu ochi buni faptul ca regina mănâncă același lucru cu oamenii de rând. Astfel, brutarul Esposito i-a pregătit reginei trei feluri de pizza: una cu slănină, brânză și busuioc; a doua cu usturoi, ulei și roșii; și al treilea cu roșii, mozarella și busuioc (culorile căreia reprezentau chiar steagul italian - roșu, alb și verde). Acest ultim sortiment a fost preferatul reginei, iar brutarul Esposito a numit acest
Pizza () [Corola-website/Science/307393_a_308722]
-
Pentru Comisie Yves-Thibault DE SILGUY Membru al Comisiei ANEXA I SUB-INDICII IAPC 01. PRODUSE ALIMENTARE ȘI BĂUTURI NEALCOOLICE 01.1 Produse alimentare 01.1.1 Pâine și cereale 01.1.2 Carne 01.1.3 Pește 01.1.4 Lapte, brânză și ouă 01.1.5 Uleiuri și grăsimi 01.1.6 Fructe 01.1.7 Legume, inclusiv cartofi și alte rădăcinoase 01.1.8 Zahăr, gem, miere, siropuri, ciocolată și produse zaharoase 01.1.9 Produse alimentare neclasificate în altă
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
pâine prăjită, biscuiți, turtă dulce, foi de napolitane, cornete de înghețată și brioșe - Produse de patiserie, cum ar fi checuri, tarte, plăcinte și pizza - Produse din paste făinoase sub toate formele, inclusiv cele care conțin carne, pește, fructe de mare, brânză sau legume - Alte produse, cum ar fi malț, făină de malț, extract de malț, amidon din cartofi, tapioca, sago, alte tipuri de amidon, preparate din cereale (fulgi de porumb, fulgi de ovăz, etc.) și produse omogenizate pentru sugari, produse dietetice
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
și fructe de mare (conserve de pește și fructe de mare, caviar și alte feluri de icre, plăcinte cu pește, etc.) Exclusiv: Produse făinoase care conțin pește (01.1.1); supe din pește (01.1.9). 01.1.4 Lapte, brânză și ouă (ND) - Lapte integral și smântânit proaspăt, pasteurizat sau sterilizat - Lapte conservat (condensat, evaporat sau lapte praf) - Iaurt, smântână, deserturi pe bază de lapte, băuturi pe bază de lapte și alte produse similare pe bază de lapte - Brânză și
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
Lapte, brânză și ouă (ND) - Lapte integral și smântânit proaspăt, pasteurizat sau sterilizat - Lapte conservat (condensat, evaporat sau lapte praf) - Iaurt, smântână, deserturi pe bază de lapte, băuturi pe bază de lapte și alte produse similare pe bază de lapte - Brânză și lapte acru - Ouă de păsări de curte, praf de ouă și alte produse din ouă realizate în întregime din ouă Inclusiv: Lapte, smântână și iaurt care conține zahăr, cacao, fructe sau arome. 01.1.5 Uleiuri și grăsimi (ND
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
sau în combinații, prin acțiunea cheagului sau a altor agenți de coagulare adecvați și prin drenarea parțială a zerului rezultat în urma unei asemenea coagulări. (Codex Alimentarius - FAO, Volumul XVI, Standardul A-6). - Tabelul A: - exclusiv lapte de vacă, - include și brânzeturile folosite pentru fabricarea brânzei topite, dar se exclude brânza topită. - Tabelul B: - includ toate categoriile de brânzeturi (și caș) produse din toate tipurile de lapte (242), - include și Ricotta, - cantitățile de brânzeturi nu trebuie să cuprindă și brânzeturile utilizate pentru
jrc3211as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88368_a_89155]
-
acțiunea cheagului sau a altor agenți de coagulare adecvați și prin drenarea parțială a zerului rezultat în urma unei asemenea coagulări. (Codex Alimentarius - FAO, Volumul XVI, Standardul A-6). - Tabelul A: - exclusiv lapte de vacă, - include și brânzeturile folosite pentru fabricarea brânzei topite, dar se exclude brânza topită. - Tabelul B: - includ toate categoriile de brânzeturi (și caș) produse din toate tipurile de lapte (242), - include și Ricotta, - cantitățile de brânzeturi nu trebuie să cuprindă și brânzeturile utilizate pentru producerea brânzeturilor topite, - subîmpărțirea
jrc3211as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88368_a_89155]
-
agenți de coagulare adecvați și prin drenarea parțială a zerului rezultat în urma unei asemenea coagulări. (Codex Alimentarius - FAO, Volumul XVI, Standardul A-6). - Tabelul A: - exclusiv lapte de vacă, - include și brânzeturile folosite pentru fabricarea brânzei topite, dar se exclude brânza topită. - Tabelul B: - includ toate categoriile de brânzeturi (și caș) produse din toate tipurile de lapte (242), - include și Ricotta, - cantitățile de brânzeturi nu trebuie să cuprindă și brânzeturile utilizate pentru producerea brânzeturilor topite, - subîmpărțirea pe principalele categorii de duritate
jrc3211as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88368_a_89155]
-
include și brânzeturile folosite pentru fabricarea brânzei topite, dar se exclude brânza topită. - Tabelul B: - includ toate categoriile de brânzeturi (și caș) produse din toate tipurile de lapte (242), - include și Ricotta, - cantitățile de brânzeturi nu trebuie să cuprindă și brânzeturile utilizate pentru producerea brânzeturilor topite, - subîmpărțirea pe principalele categorii de duritate se face pe baza conținutului de umiditate raportat la substanța uscată negrasă (MFFB): X 100 Brânzeturi cu pastă moale (2421): brânzeturi în care, în general, MFFB după maturare este
jrc3211as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88368_a_89155]
-
pentru fabricarea brânzei topite, dar se exclude brânza topită. - Tabelul B: - includ toate categoriile de brânzeturi (și caș) produse din toate tipurile de lapte (242), - include și Ricotta, - cantitățile de brânzeturi nu trebuie să cuprindă și brânzeturile utilizate pentru producerea brânzeturilor topite, - subîmpărțirea pe principalele categorii de duritate se face pe baza conținutului de umiditate raportat la substanța uscată negrasă (MFFB): X 100 Brânzeturi cu pastă moale (2421): brânzeturi în care, în general, MFFB după maturare este de cel puțin 68
jrc3211as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88368_a_89155]
-
general, MFFB după maturare este de minimum 47%. Brânzeturi proaspete (2426): produse obținute din lapte acru din care s-a îndepărtat cea mai mare parte a serului (de exemplu printr-un proces de drenare sau presare). Aici este inclusă și brânza de vacă (alta decât cea sub formă de praf) care conține până la 30% procent de masă zahăr sau adaos de fructe. - Aici este inclusă brânza proaspătă din zer (obținută prin concentrarea zerului și adăugarea de lapte sau grăsime din lapte
jrc3211as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88368_a_89155]
-
a serului (de exemplu printr-un proces de drenare sau presare). Aici este inclusă și brânza de vacă (alta decât cea sub formă de praf) care conține până la 30% procent de masă zahăr sau adaos de fructe. - Aici este inclusă brânza proaspătă din zer (obținută prin concentrarea zerului și adăugarea de lapte sau grăsime din lapte). BRÂNZETURI TOPITE (25) Brânzeturi topite: produse obținut prin mărunțirea, amestecarea, topirea și emulsionarea sub acțiunea căldurii și cu ajutorul agenților emulsificatori a uneia sau mai multor
jrc3211as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88368_a_89155]
-
produselor farmaceutice, iar cazeinatul de calciu se utilizează la prepararea alimentelor sau drept clei, în funcție de caracteristicile sale. ["Note explicative pentru sistemul armonizat" - Secțiunea VI, Capitolul 35, (poziția 35.01)]. ZER (27) Zer: produs secundar obținut în procesul de fabricare a brânzeturilor sau cazeinei. În stare lichidă, zerul conține constituenți naturali (în medie 4,8% lactoză, 0,8% proteine și 0,2% grăsimi procent de masă) care rămân după ce cazeina și majoritatea grăsimilor au fost îndepărtate din lapte. Zer total (27): aici
jrc3211as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88368_a_89155]
-
se referă la achizițiile de lapte integral de toate tipurile (lapte de vacă, de oaie, de capră și de bivoliță) și de produse lactate colectate direct din exploatațiile agricole. Disponibilități/II.6: se referă la alte produse lactate (cum sunt brânza, untul și iaurtul) colectate din exploatațiile agricole. Aceste produse, indiferent dacă sunt sau nu prelucrate, sunt destinate intrării în procesul de producție al fabricilor de produse lactate și trebuie incluse în secțiunea "B-UTILIZARE" a tabelului. Disponibilități/III.4: se referă
jrc3211as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88368_a_89155]
-
agricole. Aceste produse, indiferent dacă sunt sau nu prelucrate, sunt destinate intrării în procesul de producție al fabricilor de produse lactate și trebuie incluse în secțiunea "B-UTILIZARE" a tabelului. Disponibilități/III.4: se referă la alte produse lactate (cum sunt brânza, untul și iaurtul) importate din alte țări. Aceste produse, indiferent dacă sunt sau nu destinate intrării în procesul de producție al fabricilor de produse lactate, trebuie incluse în secțiunea "B-UTILIZARE" a tabelului. Dacă produsele urmează să fie comercializate fără altă
jrc3211as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88368_a_89155]
-
asemenea vicepreședintele Asociației Scriitorilor din România între 1974 și 1982. În anii 1950 proza și dramaturgia lui Sütő respectă obedient canoanele ideologiei proletcultiste tipice epocii care sunt reflectate în titlurile fățiș populiste ale volumelor sale, cum ar fi: „Mămăligă cu brânză" (publicat în 1954, în colecția „Ogoare noi"), „Soldatul necunoscut" (publicat tot în 1954, în aceeași colecție). Aceste scrieri, care au ca personaje țărani ardeleni de etnie maghiară, nu arareori având impulsuri piromanice și posedați de „ura de clasă" de rigoare
András Sütő () [Corola-website/Science/302089_a_303418]
-
stabilit conform normelor prevăzute de o autoritate sau de un organism agreat și care să ateste că mărfurile la care se referă îndeplinesc condițiile prevăzute pentru a beneficia de o denumire proprie unei regiuni anume (vinurile de Champagne, de Porto, brânză de Parmigiano, etc.); f) prin "persoană": atât o persoană fizică cât și o persoană juridică, cu excepția cazului în care prezenta convenție nu dispune altfel. Principiu 1. Normă Condițiile în care sunt cerute, întocmite și eliberate probele documentare referitoare la originea
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85516_a_86303]
-
frunze penat-divizate, cu segmente liniare. Florile au involucru, sepalele sunt mari, petaloide, iar petalele sunt reduse la nectarine. Carpelele sunt unite cel puțin pe jumătate din lungimea lor. Fructul este o capsulă. Semințele sunt utilizate în industria laptelui, pentru condimentarea brînzeturilor. N. arvensis L. (negrușcă) este buruiană segetală și ruderală în regiunea de cîmpie și colinară.Genul Thalictrum (rutișor) prezintă flori cu 4 tepale caduce, iar fructele sunt achene aripate. Polenizarea este anemofilă. Th. minus L. are o răspîndire largă și
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
popoarelor mai cunoscute. Bucătăria franceză cea mai caracteristică este cea pariziană. Alimentele se pregătesc cu unt, metoda înăbușirii fiind cea mai des folosită. Carnea și sosurile se prepară, uneori, cu vin - băutură nelipsită. Prima masă este micul dejun. Salata verde, brânzeturile și fructele asortate încheie cele două mese principale. Bucătăriei franceze îi datorăm: escalopul, sufleurile, maioneza, savarina, tartele, șarlotele. Bucătăria italiană este vestită prin pastele sale făinoase (macaroane, spaghete), prin pizza preparată cu brânzeturi, prin brânzeturile rase pe răzătoare, prin consumul
Bucătăriile lumii () [Corola-website/Science/302457_a_303786]
-
este micul dejun. Salata verde, brânzeturile și fructele asortate încheie cele două mese principale. Bucătăriei franceze îi datorăm: escalopul, sufleurile, maioneza, savarina, tartele, șarlotele. Bucătăria italiană este vestită prin pastele sale făinoase (macaroane, spaghete), prin pizza preparată cu brânzeturi, prin brânzeturile rase pe răzătoare, prin consumul de vietăți mărunte de mare. Se manâncă multă carne de miel, orez, untdelemn de măsline, citrice. Masa principală este prânzul, băutura preferată este vinul. Bucătăria rusească înseamnă, printre altele, o mâncare abundentă și consistentă, cu
Bucătăriile lumii () [Corola-website/Science/302457_a_303786]
-
pâine, ouă, zahar, lactate și fructe nu mai constituie un lux. Ca preparate cu specific național sunt renumite sarmalele în foi de viță sau de varză, ciorba de pește, fasole bătută, ardei umpluți cu carne și orez, perișoare, mămăligă cu brânză, murături, salată oltenească, borș moldovenesc, piftiile de porc, mititeii și ciorba de burtă. Dulciuri mai cunoscute sunt: cozonacul, plăcinta dar și prăjiturile "ardelenești". Bucătăria românească a suferit în timp multe modificări,în perioada fanariotă spre exemplu,au fost aduse în
Bucătăriile lumii () [Corola-website/Science/302457_a_303786]
-
istoriografic ce abandonează studiul maselor și al claselor sociale pentru a face loc istoriei individului, fiind îmbinată cu științele sociale și antropologia. Carlo Ginzburg a fost profesor la Universitatea din Bologna și la Universitatea din California. A scris, în 1980, "Brânza și Viermii", în care descrie universul unui morar friulan în secolul XVI. Publică articolul ""Micro-istoria"" în revista "Le Debat" în 1981. Michel Vovelle a scris "Atitudinea în fața morții după clauzele testamentare", "Pietatea barocă și decreștinarea în Provence în secolul XVIII
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
românesc. este numit director general al artelor în 1922. Născut la București, a copilărit la Slatina, de unde este originară mama sa. A urmat școala primară și gimnaziul la Pitești; a făcut bacalaureat în 1899 la un pension particular din București, „Brânză și Arghirescu”. În 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele producții poetice ale lui Ion Minulescu, atunci încă elev la Pitești, în revista "Povestea vorbei". În 1898, sub semnătura I. Minulescu-Nirvan, tânărul poet publică în "Foaia pentru toți", doi
Ion Minulescu () [Corola-website/Science/304575_a_305904]
-
însoțitorii lui mănâncă din fructele lor, uitându-și patria, Itaca. Cei rămași ajung, împreună cu Ulise, pe insula ciclopilor, uriași cu un singur ochi în frunte. Ulise și echipajul său au intrat în peștera ciclopului, unde au găsit bucăți mari de brânză și mult vin. Bucuroși că au găsit mâncare și băutură, s-au ospătat până cand au simtit că se cutremură pământul sub ei, și s-au ascuns în peșteră. Ciclopul Polifem, pentru a împiedica fuga grecilor, barează ieșirea din peștera
Odiseea () [Corola-website/Science/304624_a_305953]