7,603 matches
-
regulat acest drept și la sfârșitul lui 2006 s-au semnalat unele acte de cenzurare a mass-mediei. Tradițional economia Ciadului se bazează pe agricultură, peste 85% din populația de astăzi fiind ocupată în acest sector economic. Principalele produse agricole sunt bumbacul, guma arabică, sorgul, trestia de zahăr și tutunul. Animalele crescute frecvent sunt bovine, caprine, ovine și cameline. O timidă producție de țiței a debutat la sfârșitul anului 2002. În 2005 Ciadul avea o populație de aproximativ 10,146,100 de
Ciad () [Corola-website/Science/298087_a_299416]
-
tropicală; savană pe înălțimi; ierburi xerofite în zonele aride și păduri-galerii de-a lungul apelor, găzduite de parcuri și rezervații. Resurse și economie: bazate în special pe agricultură și creșterea animalelor: zebu, ovine, caprine, cămile. Se cultivă: orz, grâu, porumb, bumbac, tutun, in; citrice, bananieri, palmieri. Se exportă: cafea. Resurse minerale: cupru, nichel, crom, azbest, fier. Se extrage sarea marină. Pescuitul: pești, bureți, perle. Industria prelucrătoare a peștelui și a petrolului. Transporturile și comunicațiile sunt sărace. O cale ferată leagă capitala
Eritreea () [Corola-website/Science/298098_a_299427]
-
uscate în această perioadă (excluzând zonele de nord, măi muntoase, unde temperaturile sunt răcoroase). Păduri tropicale cca. 30% din terit., cu lemn de esență prețioasă (abanos, mahon). Fauna specifică savanei și pădurii tropicale. Economia bazată pe agricultură, cafea în special; bumbac; trestie de zahăr, banane, agrume, ananas, porumb, orz, susan, tutun. Exporta: cafea, bumbac, zahăr, lemn, tutun, argume. Creșterea bovinelor. Ind. relativ diversificata: nu are resurse mi-nerale; foarte mari resurse de electricitate: hidroenergie (hidrocentrale) și res. geotermale (centrale geotermice). Situl arheologic
El Salvador () [Corola-website/Science/298096_a_299425]
-
răcoroase). Păduri tropicale cca. 30% din terit., cu lemn de esență prețioasă (abanos, mahon). Fauna specifică savanei și pădurii tropicale. Economia bazată pe agricultură, cafea în special; bumbac; trestie de zahăr, banane, agrume, ananas, porumb, orz, susan, tutun. Exporta: cafea, bumbac, zahăr, lemn, tutun, argume. Creșterea bovinelor. Ind. relativ diversificata: nu are resurse mi-nerale; foarte mari resurse de electricitate: hidroenergie (hidrocentrale) și res. geotermale (centrale geotermice). Situl arheologic de la Joya de Cerén a fost inclus în anul 1993 pe lista patrimoniului
El Salvador () [Corola-website/Science/298096_a_299425]
-
producător de cărbuni, minereu de fier, bauxită, diamante și sare. Este în creștere producția de petrol și gaze naturale. Industria prelucrătoare plasează India printre primele unsprezece țări ale lumii ca valoare a producției. Predomină încă ramurile tradiționale: textilă (îndeosebi prelucrarea bumbacului; locul 2 pe glob) și alimentară (este cel mai mare producător mondial de zahăr și unt). S-a afirmat puternic industria constructoare de mașini, care produce o gama variată: de la tractoare, locomotive și vapoare până la sateliți artificiali, India fiind una
India () [Corola-website/Science/298108_a_299437]
-
S.U.A., orașul Mumbai fiind supranumit „Hollywood-ul Indiei”. Agricultura este de mare randament, fiind principala ocupație a populației. La unele produse agricole ocupă poziții foarte bune, cum ar fi vorba de grâu, orez și zahăr(locul 2 la fiecare pe glob), bumbac(locul 3), minereu de fier și soia(locul 5). În privința producției de ceai, ocupă 1 loc pe glob. Are, totodată, cel mai mare efectiv de bovine. Însă, India se confruntă în drumul spre dezvoltare economică cu o rată a sărăciei
India () [Corola-website/Science/298108_a_299437]
-
acorda 1 milion de dolari ca asistență pentru viitoarea aderare la OMC. Sectoare economice: agricultură: 43,4% ; industrie: 30,6% ; servicii: 26%. Forța activă: 2,8 milioane. Rata șomajului: 2,4%. Sectoare agricole și zootehnice: cartofi dulci, porumb, cafea, trestie-de-zahăr, bumbac, ceai, alune, orez, bivoli indieni, porci, vite, păsări. Industrie: aramă, cositor, ghips, lemn, electricitate, procesare agricolă, construcții, îmbrăcăminte, turism, ciment. Produse exportate: îmbrăcăminte, produse din lemn, cafea, electricitate, cositor. Total lungime șosele/drumuri: 31.210 km Aeroporturi: 44 Utilizatori de
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]
-
o bună parte a populației active (2/5) și asigură 1/5 din PNB, principalul sector fiind producția vegetală. Se cultivă, îndeosebi, grâu și orz (aproape 3/5 din suprafața cultivată), de asemenea, orez, sfeclă de zahăr, trestie de zahăr, bumbac și alte plante. Există plantații arborescente de curmali, smochini și citrice. Balanța comercială a țării este deficitară. În luna mai 2008, Iranul era al IV-lea producător de petrol din lume, cu rezerve estimate la 136 miliarde de barili. Are
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
o porțiune extrem de mică din suprafața aceștia este teren arabil. Zăcămintele minerale, majoritatea neexploatate, sunt de fier, bauxita, petrol, aur, nichel și cupru. Agricultură ocupă locul cel mai important în economia statului. Culturile principale se numără meiul, sorgul, porumbul, orezul, bumbacul și alunele.
Mali () [Corola-website/Science/298123_a_299452]
-
țară pe teritoriul căruia se află confluența lui cu un alt important râu kirghiz, Narînul. Dincolo de confluență, se formează râul Sîr Daria, care se vărsa în Lacul Aral. Apele sale au fost însă dirijate în întregime spre irigarea plantațiilor de bumbac din Tadjikistan, Uzbekistan și din sudul Kazahstanului. Râul Ciu curge și el pe teritoriul Kirghiztanului, înainte de a intra în Kazahstan. Clima variază de la regiune la regiune. Valea Fergana din sud-vest are un climat subtropical cu veri extrem de calde, cu temperaturi
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
și folosea aproape jumătate din forța de muncă. Relieful Kirghiztanului este unul muntos, propice creșterii animalelor, care este principala activitate agricolă, rezultând o abundență de lână, carne și produse lactate. Plantele cultivate în țară sunt grâul, sfecla de zahăr, cartoful, bumbacul, tutunul, diverse legume și fructe. Mare parte din agricultură se practică manual sau cu animale de povară. Industria alimentară este o componentă-cheie a industriei. Kirghiztan are bogății minerale, dar resursele de petrol și gaze naturale sunt limitate, acestea provenind în
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
al musulmanilor indieni, asta deși aceștia din urmă sunt grupul de populație cel mai sărac și puțin dezvoltat în statul indian. Economia în curs de dezvoltare, bazată pe agricultura intens irigată în Câmpia Indusului. Se cultivă: grâu, orez, mei, orz, bumbac (export), iută, in, ricin, ceai, semințe oleaginoase, susan. Creșterea animalelor: bovine, bubaline, ovine, asini, cămile (cu resursele: lână, piei). Resurse minerale: cărbune, petrol (Dhulian, Balkassar, Khaur), gaze naturale, crom, sare. Industria textilă (bumbac, iută, lână) ateliere de cale ferată, materiale
Pakistan () [Corola-website/Science/298132_a_299461]
-
Indusului. Se cultivă: grâu, orez, mei, orz, bumbac (export), iută, in, ricin, ceai, semințe oleaginoase, susan. Creșterea animalelor: bovine, bubaline, ovine, asini, cămile (cu resursele: lână, piei). Resurse minerale: cărbune, petrol (Dhulian, Balkassar, Khaur), gaze naturale, crom, sare. Industria textilă (bumbac, iută, lână) ateliere de cale ferată, materiale electrice, construcții și reparații navale (Karachi), îngrășăminte chimice, ciment. Căi ferate, autovehicule, flotă comercială. Aeroporturi la Islamabad, Karachi și Lahore. Karachi (port); Lahore, Faisalabad și Rawalpindi (în NE); Hyderabad (S).sialkot Până în anul
Pakistan () [Corola-website/Science/298132_a_299461]
-
insula Sfântul Vicențiu. Ei s-au amestecat cu caraibienii și au devenit cunoscuți sub numele de "garifuna" sau "caraibieni negri". Începând din 1719, coloniștii francezi au obținut controlul asupra insulei Sfântul Vicențiu și au început cultivarea de cafea, tutun, indigo, bumbac și trestie de zahăr. Aceste plantații au fost lucrate de sclavi africani. În 1763, Franța a cedat controlul insulei englezilor. Cu toate acestea, francezii au reinvadat insula în 1779. Francezii au recâștigat controlul după debarcarea de la Calliaqua, lângă Fortul Duvernette
Sfântul Vicențiu și Grenadinele () [Corola-website/Science/298142_a_299471]
-
Trei pătrimi dintre senegalezi lucrează în sectorul agricol, deși acesta reprezintă mai puțin de o cincime din produsul intern brut. Senegalul suferă de pe urma unei economii agricole, care s-a bazat puternic pe monocultura alunelor pentru export. Se mai cultivă și bumbac pentru export. Deși Senegalul producea destul orez și mei pentru a acoperi consumul populației, acum depinde de importuri costisitoare de orez din Asia. Seceta, suprapășunatul și eroziunea solului au împiedicat extinderea terenurilor agricole. În multe zone, solul a devenit sterp
Senegal () [Corola-website/Science/298139_a_299468]
-
stins Elgon. Uganda este străbătută de cursul superior al Nilului și de afluenții săi. Clima este ecuatorială musonică. Principala activitate este agricultura. Majoritatea locuitorilor dețin ferme mici și produc cassava, porumb, mei și cartofi pentru consum propriu. Uganda exportă cafea, bumbac și trestie de zahăr. Industria este compusă din exploatări miniere, prelucrarea produselor agricole, fabrici de ciment. Până în anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 3 obiective din această țară.
Uganda () [Corola-website/Science/298152_a_299481]
-
1874. Este pentru prima dată în istorie când întreg teritoriu sudanez este reunit sub o unică autoritate. Transformat "de facto" într-o colonie a Egiptului, Sudanul ia acum contact cu lumea modernă, sunt construite primele căi ferate, este introdusă cultura bumbacului, se deschid primele școli. Izbucnită în 1881, răscoala antiegipteană condusă de predicatorul religios Mohammad Ahmed, numit și al-Mahdi (1844 - 1885) reușește să dobândească, după cucerirea orașului Khartoum în 1885, controlul asupra întregii țări, pe care îl păstrează până în 1898. Marea Britanie
Sudan () [Corola-website/Science/298148_a_299477]
-
la nord de Khartoum se unește cu Nilul Albastru pentru a forma cel mai important si cel mai impunător fluviu al Africii, Nilul. Datorită Nilului, câmpurile agricole sunt irigate din belșug. Vezi și: Principalul produs de export al Sudanului este bumbacul. Această țară asigură 80% din cererea mondială de gumă arabică, o masă densă obținută din scoarța unor plante rășinoase. Aceasta este folosită pe post de clei de adeziv. Deși aici au fost descoperite zăcăminte de petrol, care au început să
Sudan () [Corola-website/Science/298148_a_299477]
-
suferit din cauza unui război civil devastator care a durat 5 ani, intre 1992 și 1997. După război, s-a instalat o stabilitate politică și ajutoarele străine au permis economiei țării să crească. Comerțul cu produse de bază, cum ar fi bumbacul și aluminiul, a contribuit în mare măsură la creșterea bunăstării generale. În Tadjikistan aproximativ 20% din populație trăiește cu mai puțin de 1,25 $ pe zi. "Tadjikistan" înseamnă "Patria tadjicilor". Sufixul "-stan" provine din limba persană și înseamnă "teritoriu", "țară
Tadjikistan () [Corola-website/Science/298149_a_299478]
-
2003, 11% din populația activă se ocupa cu agricultură (cu 4% mai puțin decât în 1990), iar agricultura contribuia cu 5% la PIB. În ultimii ani s-a mecanizat cultivarea unor plante ca: porumb, orez, sorg, susan, arahida, floarea-soarelui și bumbac. Venezuela este o țară foarte industrializată, cca 51,6% (2003) din produsul intern brut (PIB) provenind din industrie. De la mijlocul secolului al XX-lea manufactura a devenit la fel de prioritară. Principalele produse ale industriilor din Venezuela sunt cele de petrol, oțel
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
cele de fețe. În jurul anului 200 î.Hr. hârtia era folosită deja în China, pe atunci confecționată din cârpe de mătase. Demnitarul chinez Tsai Lun (48-118) a inventat hârtia în varianta ei mai modernă, materialele de bază fiind cânepa, țesătura și bumbacul amestecate cu apă, transformată în pastă și întinsă pe o foaie. Un document indică precis că hârtia, a fost descoperită în anul 98, însă procedeul de fabricare a fost ținut secret până secolul al VIII-lea, când Samarkandul era un
Pictură () [Corola-website/Science/297480_a_298809]
-
cumplită axă verticlă ce se răstoarnă față-n față... Printr-o fereastră dansantă, prin Mandorlă zărești, parcă, o promisiune de verde: împăcarea, în timp ce dinspre sorgintea luminii urcătoare primești adierea unei priviri distante apropiate totuși: iris albastru, iar la capăt de bumbac în chinuri- în șoapta lină dinspre geana/gena de stânjenel violet - presimți grija, mila iubirii fără de început și sfârșit. „Nașterea mai- nainte de toți vecii” „Privirea ca rugăciune” Cei vrednici, care au marcat cu exemplaritate cursul lumii, privesc în/din
Viorel Grimalschi () [Corola-website/Science/317059_a_318388]
-
extinderea zonelor de cultivare a mai multor plante, dar și a tehnicilor și tehnologiilor agricole. Astfel, în zona arabică sunt aclimatizate plante ca: sorgul adus din nordul Africii, citricele din China, mango, orez aduse din India și alte plante ca bumbac, trestie de zahăr. Toate acesta "globalizare a culturii" a produs transformări spectaculoase în diverse ramuri ale economiei și al nivelului de trai al populației. Începe să fie fabricat zahărul rafinat a cărui producție se răspândește în întreg imperiul. Agricultura nu
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
Arabii traduc celebrul tratat „De Materia Medica” al lui Dioscoride și aduc contribuții însemnate în dezvoltarea farmacologiei. Utilizând alambicul, distilează o serie de substanțe noi precum esența de trandafiri. Tot arabilor le datorăm extinderea culturilor de trestie de zahăr și bumbac. O altă contribuție a lumii islamice o constituie apariția grădinilor botanice, care erau atât loc de aclimatizare, cât și de studiu al plantelor. În ceea ce privește zootehnia, să menționăm calul pur sânge arab, celebru în întreaga lume. Câteva lucrări celebre din domeniu
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
mulți alții. Un număr ridicat de absolvenți ai liceului au devenit cadre didactice universitare și oameni de știință, cu activitate în țară și în străinatate. Între profesorii care au activat la Liceul „Ștefan cel Mare” se numără: Samuil Isopescu, Vasile Bumbac, Dimitrie Isopescu, Animpodist Dașchevici, Ștefan Dracinski, Ștefan Ștefureac, Teodor Bălan, Victor Morariu, Ștefan von Repta, Simion Florea Marian, Dimitrie Loghin, Eusebie Popovici, Ion Cârdei, Ioan Ștefănescu, Ilie Dan, Ion Nimițan, Nicolae Lungu etc. Despre acest adevărat focar de cultură și
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/317569_a_318898]