7,637 matches
-
mult mai dificilă din cauza faptului că motivele „obsedante” alese apar în întreaga creație poetică eminesciană. SCRIERI: Lumile „Luceafărului”, Cluj-Napoca, 1999; Mihai Eminescu, „Luceafărul” - text poetic integral, Cluj-Napoca, 1999; Dicționarul „Luceafărului” eminescian (în colaborare cu Felicia Șerban), Cluj, 2000; Subterane și clopote, pref. Irina Petraș, Cluj-Napoca, 2001; Luna și sunetul cornului. Metafore obsedante la Eminescu, Pitești, 2003; Hermeneutica sensului. Eminescu și Blaga, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Augustin Pop, Telejurnalul de Cluj, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Mircea Borcilă, O analiză spectrală a „Luceafărului”, TR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288023_a_289352]
-
decenii înainte, textele dobândesc o haină adaptată realităților autohtone, ceea ce le dă aspectul unor prelucrări. Ț. amplifică morala, trecând în ea ecouri ale frământărilor timpului: disputele teologice sterile sunt puse față în față cu necesitatea armoniei între popoare (Șoarecii și clopotele), unirea provinciilor românești într-o „măreață nație daco-română” este întrevăzută ca rezultat al luminării păturii de jos (Muierea și găina); portrete satirice de prelați obtuzi ori de renegați intră în Șarpele și pila, Privighetoarea și vulturele. Limba este populară, totuși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
din Suceava. Student fiind, e prezent cu poezie în mai toate revistele ieșene și inclus în antologia Cerul în apă (1970). A colaborat la „Iașul literar”, „Alma Mater” („Dialog”), unde semnează cu pseudonimul Daniil Vania, „Cronica”, „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Clopotul” (Botoșani) ș.a. Debutează cu un volum personal, Frații mei blânzi, în 1974. A doua și ultima carte antumă, Aurea saecula, iese de sub tipar în 1977. Încă din Frații mei blânzi, P. apare ca un poet matur. Versul decantat, scurt, tăiat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288921_a_290250]
-
x - - - - - presaratori x x - - - x x - - - x x x - - - - - - - oliviere x x x - - x x x - - x x x - - - - - - - muștariera x x x - - x x x - - x x x x - - - - - - compotiera x x x - - x x x - - x x x - - - - - - - clopot pentru pateuri x x - - - x x - - - x x x - - x x - - - doze pentru mujdei x x x - - - - - - - - - x x - - - - - - scrumiere x x x x x x x x x x x x x x x - - - - - bol pentru clătirea degetelor x
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170131_a_171460]
-
x - - - - - presaratori x x - - - x x - - - x x x - - - - - - - oliviere x x x - - x x x - - x x x - - - - - - - muștariera x x x - - x x x - - x x x x - - - - - - compotiera x x x - - x x x - - x x x - - - - - - - clopot pentru pateuri x x - - - x x - - - x x x - - x x - - - doze pentru mujdei x x x - - - - - - - - - x x - - - - - - scrumiere x x x x x x x x x x x x x x x - - - - - bol pentru clătirea degetelor x
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170132_a_171461]
-
casnic și de 8308 marochinerie (catarame, agrafe, copci, capse, închizători pentru marochinărie, mărgele și paiete decupate din metale comune) 2875.26 Elice pentru nave și paletele acestora 8485.1 2875.27 Produse diverse, din metale feroase sau 7316, 7325, neferoase; clopote, gonguri și obiecte 7326, 7419.9, similare; plăci indicatoare, plăci 7508, 7616.9, pentru firme, adrese, cifre, litere și 7806, 7907, simboluri diverse etc.) 8007, 8302.5, 8306.1, 8307, 8310 2875.3 Arme albe 2875.30 Arme albe 9307
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
aripi care ajungeau p�n? la mun? i ? i p�n? peste grani? ele s�nger�nde ale Rom�niei. Sfinte ? i �mp? r? te? ți pentru to? i cei care vorbesc rom�ne? te! R? sunau c�ntece ? i b? teau clopote �n vreme ce el, ? tefan cel Mare, aducea cuv�nt despre �nvierea Atotputernicului ? i a Drept?? îi! � Iorga l? a v? zut �ntorc�ndu? se prin u? ile �nchise ale Bisericii că s? se odihneasc? , dar asigurat de viitorul Rom�niei141
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dou? comunic? ri, una despre Bazele necesare ale noii istorii a Evului Mediu, iar cealalt? despre Supravie? uitorii bizantini din ?? rile Rom�ne. �n octombrie 1913, Iorga a plecat la Belgrad că s?? i prezinte regelui Petru I al Șerbiei un clopot care �i apar? inuse lui Karagheorghe Petrovi?. L?a felicitat pe rege pentru dob�ndirea Macedoniei, dar acesta i? a r? spuns: �Ce conteaz? toate acestea fă?? de Bosnia ? i Her? egovina? �239 �n 1914, Iorga a fost unul dintre fondatorii Institutului de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pentru care mi? am tr? it via? a, un ? el pentru care am trudit, scris ? i luptat ? i la care am visat �ntotdeauna�. Dup? care declara: �Ne cerem dreptul la via??! � ? i continuă: �B? ț? ile din miez de noapte ale clopotelor noastre care exprim? bucuriile ? i necazurile noastre� (clopotele au proclamat mobilizarea ? i r? zboiul pe tot cuprinsul ?? rîi). �Ce nu poate �ndura omul pentru sosirea unui asemenea ceas? Iat? c? a sosit. S?ar p? rea c? el a adus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un ? el pentru care am trudit, scris ? i luptat ? i la care am visat �ntotdeauna�. Dup? care declara: �Ne cerem dreptul la via??! � ? i continuă: �B? ț? ile din miez de noapte ale clopotelor noastre care exprim? bucuriile ? i necazurile noastre� (clopotele au proclamat mobilizarea ? i r? zboiul pe tot cuprinsul ?? rîi). �Ce nu poate �ndura omul pentru sosirea unui asemenea ceas? Iat? c? a sosit. S?ar p? rea c? el a adus p�n? ? i �n v? zduhul ?? rîi noastre o ț
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
m�nt, s? a pr? bu? it. Rom�nia Mare urma eventual s? fie sf�rtecat?. Iorga vedea acest moment apropiindu? se. Manifestă o animozitate deosebit? fă?? de orice manifestare de refacere a Germaniei ? i Rusiei. Deceniul acesta va trage clopotele de �ngrop? ciune pentru iluziile lui Iorga referitoare la o lume s? m?n? torist?. Chiar ? i �n literatur? , s? m?n? torismul a devenit irelevant ? i mai contestat că oric�nd. �n privin? a scrierii istoriei, p�n? acum, istoria rom�nilor era (�n Rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
elocvent?. P? rea s? fie mai puternic dec�ț noi, mai puternic dec�ț ordinul prefectului care �i interzisese s? ? în? un discurs. O ?? ranc? b?tr�n? cu p? rul alb ? i?a f? cut cruce ? i ne? a ? optit: �Trimisul Arhanghelului Mihail! � Apoi, clopotul tristei bisericu? e a prins s? bat? ? i a �nceput slujba care preceda �ntotdeauna �ntrunirile legionarilor. Impresiile profunde produse �n sufletul unui copil se ? terg greu. �n cei mai mult de cincizeci de ani care au trecut de atunci n? am uitat niciodat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Transilvania din cauza refuzului lor de a deveni rom�ni. �i cuno? tea ? i pe evreii din Basarabia ? i era furios pe evreii din Cern? u?i. Evreilor acestei metropole austro? evreie? ți (dup? p? rerea lui Iorga) le displ? cea p�n? ? i sunetul clopotelor bisericilor, iar rom�nii de acolo trebuiau s? �nve? e germană sau idi? că s? comunice cu evreii �n pr? v?liile acestora. Dac? pretindeau s? li se vorbeasc? rom�ne? te, erau insultă? i23. �n timpul premieratului s? u, spre marea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
trei regi, p. 175 236 O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, pp. 140-145 237 Op. cît. , vol. ÎI, p. 198 238 Op. cît. , vol. I, pp. 124-126 ? i 186 239 Op. cît. , vol. ÎI, pp. 201-203. Vezi ? i Clopotul d? ruit de Caragheorghe, �ntemeietorul Șerbiei, satului Topola, Bucure? ți, 1913 240 Generalit?? i... , p. 94 241 O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, p. 204 1�O via?? de om... , vol. ÎI, p. 311. Iorga a plasat aceast
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
culă veche, a bătut pereții cu pământ amestecat cu paie și cu pleavă de la grâu s-a filmat în interior; apoi afară unde pădurea înfrunzise, iarba era de un verde dureros, smălțuită cu flori galbene de păpădie și se auzea clopotul de la biserica din sat. Am plecat la București și ne-am întors peste o săptămână, după zilele de Paști. Și, minune! Pereții din culă erau încolțiți, acoperiți cu fire verzi, crescute din boabele de grâu rămase în pleavă! Parcă ar
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Rozorea (excelent chip pentru cinema), Valeria Seciu, Ion Caramitru, Mircea Albulescu, Victor Rebengiuc, Leopoldina Bălănuță, George Constantin...mari actori, adunați în jurul acestor proiecte la fel cum toți marii actori s-au adunat la chemarea lui Pintilie la filmul De ce trag clopotele, Mitică? Cel mai recent film al lui Alexa Visarion, Ana (Ana lui Manole) a așteptat ani de zile și dacă ar fi fost făcut la sorocul dorit de regizor am fi avut astăzi un mit ecranizat. Povestea lui Manole traversează
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
jocul actorilor. Mai presus de toate, el a contribuit plenar la afirmarea și consolidarea unui concept puțin agreat în epocă: cinemaul de autor. Întrega lui creație, densă, reflexivă prin excelență, oferă un rafinat discurs al esențelor. Până la vitriolantul De ce trag clopotele Mitică? al lui Lucian Pintilie, Alexa Visarion a rămas primul și unicul regizor de teatru care, după ce inovase, ba chiar revoluționase viziunea scenică a lui Caragiale, și-a propus să aducă și pe ecran o privire proaspătă, dezbărată de retorisme
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și pentru toți oamenii de valoare pe care i-am cunoscut și m-am format odată cu ei. Mulți dintre ei ne-au lăsat "cu plânsul și cu toamna" și iar îl aud pe Nichita ca o reverberație de dangăt de clopot: "răsturnarea clepsidrei este o tragedie" .Ce rămâne? Respectul și considerația e o floare rară... Cine ești tu cel care ești, și unde ești, când nimic nu este? Dăruirea prin care omul-artist se străduiește să adâncească misterele lumii trecătoare, sporește sacrul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Și am coborît în curtea Goliei. Pe lîngă noi a trecut, închinîndu-se, Femeia cu pălăria - pește. Am salutat-o amîndoi cu respect: era teribil de șic și mirosea tare a verni. Pe scări, hăp, hăp, sus, în turn, lîngă marele clopot pe care scria, doamne iartă-mă!, sex and violence. Aici, Picasso și-a dat jos șevaletul și rucsacul, și-a deschis trusa de culori, dar n-a început să picteze, s-a așezat pe trepiedul lui minuscul, s-a scotocit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în perceperea noastră corectă? Trecînd peste Dimineața pierdută a Gabrielei Adameșteanu, nu neapărat ofensatoare, dar oricum jenantă la adresa României aristocrate, care se sufoca sub ocupantul extern și intern, să luăm aminte că două din capodoperele lui Lucian Pintilie De ce trag clopotele, Mitică și O vară de neuitat ne plasează într-o Românie jalnică, promiscuă și abjectă, singura existentă, vezi doamne, în ordine eternă. Nici vorbă, sigur, de intenții obscure la un creator, moral prin excelență, Pintilie, dar peliculele ne pun, vrînd-nevrînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vogă internațională se află într-un devorant parcurs al filmării mizeriei noastre. Nu știu cum, dar, într-un fel, parcă ar suna motivat ca regizorul să fi reușit, defulatoriu, sub dictatură, o imagine respingătoare a românismului nostru atavic, într-un De ce trag clopotele, Mitică?, eludînd, de altfel, total umorul caragialesc. Dar ce l-a mînat pe același sclipitor regizor să facă din O vară de neuitat o emblemă, la urma urmei, falsă și nedreaptă, a totuși armoniosului Regat al României aici, în această
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
A, după primul Bartender's, se sărutaseră amuzați: adică, gata, nu mai vorbim, urmărim, da? Da. Ce poveste dureroasă! Ființa care trăise spectaculos de vital, se bucurase din plin de viață liberă (și libertină) dăduse romane capitale, Castelul de nisip, Clopotul, Timpul îngerilor, Marea, Discipolul, predase filozofie la Oxford, iat-o acum, într-un amurg de neimaginat, băbuță cu minte rătăcită, alături de nu mai puțin celebrul ei soț, John Bayley, condamnat, prin dragoste, să-și plimbe pisicuța prin coridoarele sordide ale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
până la a șasea, să petreacă timpul citind. După ora a șasea, după ce au luat masa, să se odihnească În pat În liniște deplină 33. Pentru a se asigura că toată lumea Începea fiecare activitate Împreună la momentul prevăzut, benedictinii au introdus clopotul. Bătaie, clinchet și zvon de clopote se auzeau În tot cursul zilei, grăbindu-i pe călugări către sarcinile lor. Cele mai importante clopote erau cele care anunțau cele opt ore canonice, atunci când călugării celebrau Oficiile Divine. Benedictinii organizau săptămânile și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
citind. După ora a șasea, după ce au luat masa, să se odihnească În pat În liniște deplină 33. Pentru a se asigura că toată lumea Începea fiecare activitate Împreună la momentul prevăzut, benedictinii au introdus clopotul. Bătaie, clinchet și zvon de clopote se auzeau În tot cursul zilei, grăbindu-i pe călugări către sarcinile lor. Cele mai importante clopote erau cele care anunțau cele opt ore canonice, atunci când călugării celebrau Oficiile Divine. Benedictinii organizau săptămânile și anotimpurile, cu aceeași regularitate temporală cu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
33. Pentru a se asigura că toată lumea Începea fiecare activitate Împreună la momentul prevăzut, benedictinii au introdus clopotul. Bătaie, clinchet și zvon de clopote se auzeau În tot cursul zilei, grăbindu-i pe călugări către sarcinile lor. Cele mai importante clopote erau cele care anunțau cele opt ore canonice, atunci când călugării celebrau Oficiile Divine. Benedictinii organizau săptămânile și anotimpurile, cu aceeași regularitate temporală cu care organizau ziua. Chiar și activități lumești, precum rasul capului, luarea de sânge, reumplerea saltelelor, aveau loc
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]