7,741 matches
-
cum sunt valoarea tensiunii arteriale, nivelul colesterolului, numărul de dioptrii etc.). Setul de date generat de acest sociolog va fi diferit de setul de date produs de un al doilea sociolog, care are altă viziune asupra realității, folosește alt model conceptual și alte instrumente de măsură. Pentru cel de-al doilea sociolog din exemplul nostru, bătrânețea este nu doar o condiție biologică, ci, în aceeași măsură, o condiție socială. Bătrânețea este legată de muncă, de condiția de persoană activă în producție
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
acestea, la rândul lor, sunt obiecte sau fac referire la alte obiecte), să înțelegem în ce fel sunt legate obiectele și caracteristicile lor de fenomenul studiat, felul în care caracteristicile (variabilele) sunt raportate una la cealaltă. Acestea sunt probleme metodologice, conceptuale și analitice, care trebuie stabilite foarte clar atunci când plănuim examinarea unui set de date, căci, fără înțelegerea lor, aplicarea corectă a metodelor de analiză nu va fi posibilă. Teorii despre date: modele de reprezentare a datelortc "Teorii despre date\: modele
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
înțelegere a relațiilor dintre variabile, dintre obiecte sau dintre fenomene. În capitolele următoare vom elabora câteva dintre acestea, în funcție de tehnica prezentată și de problema analitică pe care o rezolvă. Natural, acest mod de reprezentare a datelor este util atâta timp cât reprezentarea conceptuală se poate traduce într-o reprezentare vizuală inteligibilă, adică până la trei axe de coordonate. Uneori însă, acest lucru nu este posibil sau nu este adecvat. Modelul matriceal este un alt mod de a reprezenta datele și permite cuprinderea unei informații
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
observate și saturațiile factoriale. Acesta este punctul de pornire în estimarea modelului factorial. Dar până acolo trebuie să înțelegem mai bine felul în care construim acest model și, înainte de a trece la procedurile și estimările statistice, trebuie să clarificăm chestiunile conceptuale. Modele factoriale și structuri de covarianțătc "Modele factoriale și structuri de covarianță" Modelul general despre care am vorbit până acum, în care m variabile observate sunt determinate de n factori, este unul particular, în sensul condițiilor impuse asupra lui: factorii
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
a variabilelor și să mărească gradul de determinare factorială a variabilelor ne-ar ușura semnificativ înțelegerea, interpretarea, „numirea” factorilor. Despre toate acestea vom discuta în secțiunea următoare. Realizarea unei analize factorialetc " Realizarea unei analize factoriale" Definirea problemei conceptualetc "Definirea problemei conceptuale" Primul pas în realizarea unei analize factoriale este cel de stabilire a obiectivelor (în funcție de care vom aborda datele exploratoriu sau confirmatoriu) și de pregătire a setului de date de analizat (reducerea pe cât posibil a erorilor de eșantionare și de măsurare
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de covarianță este recomandată atunci când dorim să facem comparații între grupuri: corelațiile, care sunt măsuri standardizate folosind standarde specifice grupului, vor face invariante valori care sunt diferite de la grup la grup. Una dintre asumpțiile critice ale analizei factoriale, de natură conceptuală, este aceea că între variabilele observate există suficientă corelație pentru a avea sens să realizăm o analiză factorială. Dacă între variabile nu există corelație substanțială, atunci nu are rost să căutăm factori comuni care să le determine. Există câteva modalități
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
squares method, (b) metoda probabilității maxime - the maximum likelihood method, (c) metoda de extragere factorială Alpha - Alpha factoring, (d) analiza imaginii - image factoring, (e) metoda factorilor principali - principal axis factoring, (f) metoda componentelor principale- principal component analysis. Una dintre diferențele conceptuale fundamentale între aceste metode, care distinge între analiza componentelor principale (f) și toate celelalte, poate fi descrisă în felul următor. Varianța totală a variabilelor observate poate fi descompusă astfel: varianța comună, adică totalul varianței variabilelor care se datorează factorilor comuni
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
proporției de varianță rămasă după ce primul factor a fost extras. În această situație, saturațiile factoriale, care ne indică gradul de corespondență între variabilă și factor, nu ne conduc întotdeauna la o interpretare clară a factorilor, nu ne spun ce reprezintă conceptual factorii. Așa cum am arătat, prin rotația factorilor ajungem la o soluție mai simplă în termenii configurației de variabile care saturează factorii. Efectul cel mai important al rotației matricei factoriale este acela că redistribuie varianța explicată de factorii soluției inițiale la
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
sistem politic pot fi clasificate în funcție de ideologie, succesul electoral sau profilul electoratului. Produsele de un anumit tip aflate pe piață pot fi grupate în funcție de atractivitatea pe care o au pentru cumpărători. Analiza cluster poate fi utilă la formularea unor scheme conceptuale, prin identificarea unor grupuri de obiecte similare care pot fi subsumate unui concept. De exemplu, Goldstein și Linden, doi psihologi clinicieni, au folosit analiza cluster pentru a clasifica alcoolicii, impunând o clasificare într-o comunitate profesională în care nu exista
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
deci important să ne decidem asupra acestora. Selecția variabilelor care servesc drept criterii de gruparetc "Selecția variabilelor care servesc drept criterii de grupare" Variabilele care vor constitui baza de formare a grupurilor vor fi alese atât după considerente teoretice și conceptuale, cât și după considerente practice. Criteriile de grupare trebuie puse în acord cu ipotezele cercetării, fie ele bazate pe asumpțiile unei teorii formulate clar, pe baza cercetării anterioare sau pe baza unor judecăți de bun-simț. Ele trebuie să fie relevante
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Acest lucru este posibil matematic și este avantajos din mai multe puncte de vedere. Soluțiile metrice dau o hartă perceptuală mai ușor de interpretat,care poate fi transformată pentru a-i crește interpretabilitatea, prin rotire sau întindere/compresie 1. Distincția conceptuală între metodele de scalare multidimensională non-metrice și metrice este dată de scala de măsură a similarităților (proximităților). Metodele non-metrice sunt mai flexibile, în sensul că nu presupun nici o relație specifică între distanța calculată și măsura de similaritate. Dezavantajul lor este
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
by the European Social Fund within the Sectorial Operațional Program Human Resources Development 2007-2013. CUPRINS PREFAȚĂ: Iluminare sau obstrucțuionare prin comunicare (TEODOR DIMA) / 11 I. Comunicarea interculturală repere teoretico-științifice -perspectivă evolutiv istorică / 13 1.1. Introducere / 13 1.2. Delimitări conceptuale / 14 1.3. Știința Comunicării interculturale / 16 1.4. Începuturile și dezvoltarea Comunicării interculturale / 18 1.5. Etapele dezvoltării Comunicării interculturale / 21 1.5.1. Baza conceptuală / 21 1.5.2. Acceptarea paradigmei / 22 1.5.3. Despre primele teorii
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
repere teoretico-științifice -perspectivă evolutiv istorică / 13 1.1. Introducere / 13 1.2. Delimitări conceptuale / 14 1.3. Știința Comunicării interculturale / 16 1.4. Începuturile și dezvoltarea Comunicării interculturale / 18 1.5. Etapele dezvoltării Comunicării interculturale / 21 1.5.1. Baza conceptuală / 21 1.5.2. Acceptarea paradigmei / 22 1.5.3. Despre primele teorii / 25 1.5.4. Baza teoretică / 29 1.5.5. Noi direcții / 35 1.6. Concluziile capitolului / 38 II.Comunicarea interculturală demers realizabil ? Perspective antropologice și politice
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Acceptarea paradigmei / 22 1.5.3. Despre primele teorii / 25 1.5.4. Baza teoretică / 29 1.5.5. Noi direcții / 35 1.6. Concluziile capitolului / 38 II.Comunicarea interculturală demers realizabil ? Perspective antropologice și politice / 39 2.1. Delimitări conceptuale și tipologice / 39 2.2. Elemente ale Comunicării interculturale / 42 2.2.1. Elementele perceptuale / 42 2.2.2. Elementele socio-culturale / 43 2.3. "A treia cultură" strategie a Comunicării interculturale / 50 2.4. Comunicarea ca mediere interculturală / 53 2
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pe plan internațional / 102 2.17. 5. Căutarea diversității și teama de uniformizare / 103 2.18. Politici culturale europene / 105 2.19. Multiculturalismul ideologie a diversității culturale / 109 2.20. Concluziile capitolului / 112 III. Managementul diversității /115 3.1. Delimitări conceptuale și prezentare generală / 115 3.2. De ce este nevoie de un management al diversității? / 121 3.3. Unde ne aflăm în prezent referitor la gestionarea diversității? Încotro ne îndreptăm? / 125 3.4. Cum este percepută diferența între șanse egale/acțiuni
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
extraculturale, legătura multilaterală între cultură și comunicare, complexitatea și tensiunile implicate în relațiile interculturale. Toate aceste elemente ce vor fi dezvoltate în studiul de față sper să vă îndemne la reflectare, flexibilitate și sensibilitate în comunicarea interculturală. 1.2. Delimitări conceptuale Comunicarea interculturală înseamnă interacțiunea directă între oameni de diferite culturi;ea implică mult mai mult decât înțelegerea normelor unui grup; ea presupune acceptarea și tolerarea diferențelor. O definiție atotcuprinzătoare asupra interculturalității ne oferă Micheline Ray: Cine spune intercultural, spune în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
același ritm, existând clare diferențieri între științele exacte și cele umaniste, sociale (în rândul cărora se afiliază și interculturalitatea). Dezvoltarea oricărui domeniu științific presupune mai multe etape, iar cele preconizate de Kuhn pot fi aplicate și interculturalității: stabilirea unei baze conceptuale. Studiul Comunicării interculturale a început odată cu Edward Hall și echipa sa, la Institutul de Servicii Externe al SUA, la începutul anilor `50 ai secolului XX. acceptarea paradigmei. În anii `60 s-a dezvoltat mediul de cercetare care testa ideile precedente
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
diferă de la o cultură la alta, în necunoaștere de cauză există pericolul de a te comporta într-o manieră ce nu corespunde eticii unei anume culturi, provocând neînțelegeri sau conflicte. 1.5. Etapele dezvoltării Comunicării interculturale 1.5.1. Baza conceptuală Studiul Comunicării interculturale a început prin anii `50, odată cu studiile lui Edward Hall despre Indienii Hopi și Navaro. Hall încerca să înțeleagă cum funcționează comunicarea interculturală și a oferit câteva concepte care încercau să elucideze natura problematică a Comunicării interculturale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
interculturală demers realizabil ? Perspective antropologice și politice Motto: "Comunicarea este o dimensiune centrală a vieții noastre culturale; fără ea, orice tip de cultură moare. În consecință, studiul comunicării presupune studiul culturii în care este integrată." (John Fiske) 2.1. Delimitări conceptuale și tipologice În societatea contemporană, puține domenii de studiu sunt atât de provocatoare cum este domeniul comunicării; ea este considerată ca miezul culturii, cunoașterii și comportamentului social. Când ne referim la comunicare nu avem de a face cu un obiect
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care: * calitatea argumentelor; * prestigiul vorbitorului; * contextul social; * limbajul, mimica, tonul și atitudinea. Comunicarea persuasivă ca mediere interculturală presupune interdependența dintre finalitatea și mijloacele comunicării, dintre pragmatică și semantică. Leech aborda "semantica strategică"45 realizând o paralelă între tipurile de manipulare conceptuală și asociativă. Primul tip implică manipulări de ordinul extensiunii și intensiunii verbale iar cel de-al doilea tip de manipulări se realizează prin conotații. Pentru a influența un public cât mai larg, programele de televizor rămân obligatorii la un nivel
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
conține o teoretizare a politicilor culturale internaționale. 2.10. Antropologia culturală bază a interculturalității Antropologia culturală are ca obiect de studiu interpretarea teoretică a faptelor de cultură, ea încercând să definească trăsăturile comune ale oricărei vieți în grup. Marile câmpuri conceptuale în cadrul cărora se ordonează ideile antropologiei sunt cauza, funcția, structura și istoria. Era amintit, în introducerea prezentului capitol, faptul că în mod pragmatic dialogul intercultural există în situațiile de contact direct între două persoane aparținând unor culturi diferite, indiferent dacă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pe care-l deține Comunicarea Interculturală în gestionarea eficientă a diversității cultural. În capitolele următoare vom încerca să susținem și să demonstrăm cum se poate constitui Comunicarea Interculturală în paradigmă pentru managementul diversității. Capitolul 3 Managementul diversității 3.1. Delimitări conceptuale și prezentare generală Diversitatea conform unei definiții din dicționar este "a face diferit, a fi diferit". Diversitatea ne vorbește despre diferențele și asemănările noastre. Presupune o gamă largă de diferențe dintre angajați, inclusiv de rasă, sex, vârstă, etnie, abilități fizice
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
London, 1973, p.22-36. 10 M. Hroch, Social preconditions of national revival în Europe, Cambridge University Press, 1985; Camil Mureșanu, Națiune, naționalism. Evoluția naționalităților, Cluj, 1996, p.22. 11 Andrei Roth, Un naționalism "bun" și unul "rău"? Delimitări terminologice și conceptuale, în Polis, 1994, 2, p.137-152. 12 Michael Bruner, Postmodern nationalism among University Students în Texas, în Canadian Review of Studies în Nationalism, 20, 1993, 1-2, p.35-44. 13 John Naisbitt, Patricia Aburdene, Anul 2000. Megatendințe, Bu-curești, 1993, p.124-126
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
activitatea culturală a exilaților români la Paris Între 1945 și 1956, cu precizarea că a existat o legătură constantă Între dimensiunea politică și cea culturală a exilului, astfel Încît analiza uneia ar fi trunchiată fără referiri la cealaltă. 1. Cadrul conceptual Relativismul este unul dintre cuvintele-cheie ale reflecției contemporane asupra istoriei și a scrisului istoric. Riscul principal pe care această abordare Îl presupune este dispariția referințelor axiologice ale fiecărui domeniu, a liniilor de demarcație dintre domenii, dintre discipline, dintre știință și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
artă, și nu de respectarea canoanelor, științele sociale se confruntă azi cu probleme asemănătoare. Astfel, o expresie a Începutului de drum al cercetării acestei teme este faptul că, lipsit de cercetări sistematice, exilul românesc nu dispune nici de un cadru conceptual și teoretic de analiză. Mai mult, este nevoie de o precizare metodologică clară, indiferent de domeniul dinspre care vine cercetătorul, Întrucît multe dintre lucrările publicate nu dispun de un sistem de referințe aplicat sistematic, de completări sau rectificări plauzibile, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]