10,570 matches
-
de paradox, a intrat în limba comună mai târziu (Ibidem, p. 9). 30 Într-adevăr, sensul de bază al termenului "paradox" nu coincide cu cel al "antinomiei". La origine, el însemna "părere contrară verosimilității opiniei comune" (Athanase Joja, "Adevăr formal, contradicție și sofisme în istoria logicii", în op. cit., p. 12). 31 Solomon Marcus, op. cit. pp. 14-15. 32 În volumul Roland Posner, Hans-Peter Reinecke (eds), Zeichenprozesse: Semiotische Forschung in den Einzelwissenschaften, Athenaion Wiesbaden, 1977, pp. 109-128. 33 Antinomiile kantiene pot fi așezate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Editura TREI, 1999, pp. 205-210). 34 Dicționarul românesc de filozofie (op. cit.) îl definește drept "enunț contradictoriu și, în același timp, demonstrabil". Gheorghe Enescu, dă o definiție mai tehnică, în care se regăsește sensul indicat de Solomon Marcus pentru antinomie: "a) contradicție formală între două propoziții p și q, astfel că q ≡ p și p - q și q - p; b) contradicție formală demonstrată într-un sistem teoretic" (Dicționar de logică, p. 266), sau, cum o numește într-o altă lucrare, "teoremă contradictorie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
timp, demonstrabil". Gheorghe Enescu, dă o definiție mai tehnică, în care se regăsește sensul indicat de Solomon Marcus pentru antinomie: "a) contradicție formală între două propoziții p și q, astfel că q ≡ p și p - q și q - p; b) contradicție formală demonstrată într-un sistem teoretic" (Dicționar de logică, p. 266), sau, cum o numește într-o altă lucrare, "teoremă contradictorie" (Paradoxuri, sofisme, aporii, p. 121). O enciclopedie universală recentă (Encyclopédie Philosophique Universelle. Les Notions Philosophique. Dictionnaire 1. PUF, 1990
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
înțelesul kantian" al antinomiei, acela de "prezență simultană a două teze contradictorii ce par să fie egal de justificate" (Petre Botezatu, Valoarea deducției, Editura Științifică, București, 1971, pp. 168-169). 39 Acest sens pare să fie susținut și de etimologia termenului "contradicție", care își are originea în latinescul contradictio, al cărui verb, contradicere, înseamnă literal "a spune opusul". În limba greacă, același lucru este exprimat prin termenul antiphasis (Cf. Catarina Dutilh Novaes, "Contradicția: autentica provocare filosofică pentru logica paraconsistentă", în Revista de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sens pare să fie susținut și de etimologia termenului "contradicție", care își are originea în latinescul contradictio, al cărui verb, contradicere, înseamnă literal "a spune opusul". În limba greacă, același lucru este exprimat prin termenul antiphasis (Cf. Catarina Dutilh Novaes, "Contradicția: autentica provocare filosofică pentru logica paraconsistentă", în Revista de filosofie, Tom LII, nr. 3-4, București, 2005, p. 492). 40 Antony Flew, op. cit., p. 78. 41 Alexandru Surdu, "Antitetică, dialectică negativă și antiologie la Platon", în Probleme de logică, vol. X
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și antiologie la Platon", în Probleme de logică, vol. X, București, 1993, p. 88. 42 Ibidem, p. 90. 43 Ibidem, p. 94. 44 Cf. Catarina Dutilh Novaes, op. cit., p. 492. 45 Antony Flew, op. cit., p. 78. 46 Altele sunt: a) contradicțiile simple, în care sunt echivalate două propoziții opuse, dintre care una este evident falsă; b) contradicțiile aparente, provenite din nedeterminarea limbajului; c) autocontradicțiile, de genul "Toate propozițiile sunt false" (Gheorghe Enescu, op. cit. p. 55). 47 În acest sens, raporturile ce
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
p. 90. 43 Ibidem, p. 94. 44 Cf. Catarina Dutilh Novaes, op. cit., p. 492. 45 Antony Flew, op. cit., p. 78. 46 Altele sunt: a) contradicțiile simple, în care sunt echivalate două propoziții opuse, dintre care una este evident falsă; b) contradicțiile aparente, provenite din nedeterminarea limbajului; c) autocontradicțiile, de genul "Toate propozițiile sunt false" (Gheorghe Enescu, op. cit. p. 55). 47 În acest sens, raporturile ce dau structura logică a antinomiilor kantiene sunt de contrarietate (Cf. Gheorghe Enescu, "Analiza logică a antinomiilor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ibidem, p. 272. 133 Ibidem, pp. 272-273. 134 Ibidem, p. 272. 135 Ibidem, pp. 295-296. 136 Vasile Frăteanu, "Lucian Blaga, un model metafizic", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997, pp. 337-338. 137 "Zeno Eleatul a descoperit contradicțiile cuprinse în faptul "mișcare", Aristotel a arătat antinomiile timpului, Herbart pe cele ale lucrului etc." (Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 245). 138 Lucrul acesta îl face Blaga în capitolul " Contradicția în știință și în dogmă", din Eonul dogmatic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
1997, pp. 337-338. 137 "Zeno Eleatul a descoperit contradicțiile cuprinse în faptul "mișcare", Aristotel a arătat antinomiile timpului, Herbart pe cele ale lucrului etc." (Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 245). 138 Lucrul acesta îl face Blaga în capitolul " Contradicția în știință și în dogmă", din Eonul dogmatic. 139 Ibidem, p. 251. 140 Ibidem, p. 277. 141 Ibidem, p. 278. 142 Ibidem, p. 279. 143 Ibidem, p. 292. 144 Lucian Blaga, "Cunoașterea luciferică", în op. cit., p. 391. 145 Ibidem, p.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
oricărei experiențe și sub imperativele moniste ale logicii clasice, sub axioma indiscutabilă și nediscutată a unei non-contradicții absolute drept condiție sine qua non a noțiunii de adevăr și coerență rațională, un dualism antagonist ireductibil, structural și funcțional, care determină o contradicție fundamentală (orice fenomen se descompune neîntârziat într-o dualitate, într-un cuplu analitic opozițional de natură logică contradictorie; într-un fenomen apare întotdeauna, mai devreme sau mai târziu, un antifenomen, care îi este atașat ca parte constitutivă: într-un corpuscul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Experiența microfizică și gândirea umană, Editura Științifică, București, 1992, p. 12). 464 Prefața, considerațiile preliminare și capitolul I ale lucrării Experiența microfizică... sunt elocvente în acest sens. 465 "Cuantificarea, care, după părerea noastră, constituie tocmai introducerea irezistibilă și inconștientă a contradicției în sânul faptelor microfizice (...), trebuie să fie extinsă, astfel înțeleasă, la toate faptele?", se întreba mai mult retoric Lupașcu în prefața lucrării sale, Experiența microfizică... (Ștefan Lupașcu, Experiența microfizică și gândirea umană, p. 31). 466 Stephane Lupasco, "Cele trei materii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
p. 47. 506 Ștefan Lupașcu, Omul și cele trei etici ale sale, pp. 34-61. 507 Ștefan Lupașcu, Universul psihic, Editura Institutul European, Iași, 2000, pp. 246-248; Omul și cele trei etici ale sale, pp. 58-59. 508 Ștefan Lupașcu, Logică și contradicție, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2002, p. 58. 509 Ibidem, p. 60. 510 Ibidem, p. 61. 511 Ibidem, p. 70. 512 Ibidem, p. 74. 513 Ibidem, p. 73. 514 Ibidem, p. 75. 515 Ibidem, p. 134. 516 "Dar noi știm ce
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ale logicului, dezvoltare ce reprezintă tocmai acțiunea. Și cum s-o oprești dacă nu printr-o devenire contradictorie ce urmează, la rândul ei, să fie dezvoltată. Se naște, astfel, acel proces pe care l-am numit cuantic, ce duce la contradicție. Dar a te sustrage acțiunii și a declanșa un proces de contradicție înseamnă, după cum se știe, a inaugura procesul de cunoaștere a cunoașterii." (Ibidem, p. 134). 517 Ibidem, p. 139. 518 Ibidem, p. 136. 519 Ibidem, pp. 137-138. 520 Ibidem
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dacă nu printr-o devenire contradictorie ce urmează, la rândul ei, să fie dezvoltată. Se naște, astfel, acel proces pe care l-am numit cuantic, ce duce la contradicție. Dar a te sustrage acțiunii și a declanșa un proces de contradicție înseamnă, după cum se știe, a inaugura procesul de cunoaștere a cunoașterii." (Ibidem, p. 134). 517 Ibidem, p. 139. 518 Ibidem, p. 136. 519 Ibidem, pp. 137-138. 520 Ibidem, p. 142. 521 Ștefan Lupașcu, Omul și cele trei etici ale sale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ibidem, p. 136. 519 Ibidem, pp. 137-138. 520 Ibidem, p. 142. 521 Ștefan Lupașcu, Omul și cele trei etici ale sale, p. 52. 522 Ibidem, pp. 53-54. 523 Ibidem, p. 54. 524 Ibidem, p. 55. 525 Ștefan Lupașcu, Logică și contradicție, p. 155. 526 Ibidem, p. 153. 527 Ibidem, p. 154. 528 Ibidem, p. 155. 529 Ibidem, p. 156. 530 Ibidem, p. 157. 531 Ibidem, p. 161. 532 Ibidem, p. 164. 533 Ibidem, p. 164. 534 Ștefan Lupașcu, Omul și cele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
1998, p. 197. 798 Fr. Paulhan, La logique de la contradiction, Paris, Felix Alcan, 1911. 799 Ibidem, p. 137. 800 Ibidem, p. 125. 801 Ibidem, p. 130. 802 Ibidem, p. 177. 803 Ibidem, p. 182. 804 Iancu Lucica, "Logica și filosofia contradicției. Incursiune în problematica paraconsistenței", studiu introductiv la vol. Ex falso quodlibet. Studii de logică paraconsistentă, Editura Tehnică, 2004, p. 2. 805 Ibidem, p. 5. 806 "La începuturi, apariția logicii paraconsistente a fost motivată de observația că multe teorii (în particular
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu erau triviale, ceea ce înseamnă că nu orice propoziție poate fi derivată din aceste teorii. Cu alte cuvinte, cel puțin unele teorii inconsistente nu explodează, așa cum ar susține logica clasică (drept o consecință a regulii ex falso)" (Catarina Dutilh Novaes, "Contradicția: autentica provocare filosofică pentru logica paraconsistentă", în op. cit. p. 494). 807 Iancu Lucica, op. cit., p. 29. 808 Jean-Yves Béziau, "Logica paraconsistentă", studiu anexă la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
contradictoire, Albin Michel, Paris, 1990. 885 Jean-Jacques Wunenburger, Rațiunea contradictorie, Editura Paideia, București, 2005, pp. 5-6. 886 Ibidem, p. 184. 887 "Dualitudinea este inseparabilă de o tensiune în sensuri opuse, întreținând un conflict dinamic între poli și suscitând astfel o contradicție pentru a fi reprezentată. Acest dispozitiv nu este totuși binar, sau dual, nu se limitează la o înfruntare a doi termeni. Sistemul energetic format de această forță bipolarizată în sens contrar, se supune unei desfășurări ternare, în virtutea unei legi de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în literatură și artă, mai cu seamă în unele domenii cu efecte profunde în cultura populară, așa cum a fost cazul cinematografiei și al muzicii rock și folk. Sentimentul romantic al naturii fusese perceput în cultura occidentală drept irațional, utopic, în contradicție cu ideea de progres. Tinerii asociază reîntoarcerea la natură cu sentimentul de opresiune într-o lume artificială, înstrăinată, abstractă. Ei revendică natura într-un mod personal și profund. Revendicarea apare îndeosebi în mediile urbane tehnicizate, industrializate, birocratizate și contrastează puternic
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
un holist etician. Reprezentativ pentru a această interpretare etică a holismului lui Leopold este J. Baird Callicott. Callicott pornește de la land ethic a lui Aldo Leopold ca exemplaritate și identifică etica mediului cu holismul. Pe această bază, el vede o contradicție intolerabilă între individualism și etica holistă a mediului deoarece bunăstarea comunității ecosistemice ca atare nu este reductibilă la suma bunăstării indivizilor. Dimpotrivă, în anumite împrejurări, bunăstarea comunității poate fi în contradicție cu bunăstarea unor indivizi. Or, din punct de vedere
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mediului cu holismul. Pe această bază, el vede o contradicție intolerabilă între individualism și etica holistă a mediului deoarece bunăstarea comunității ecosistemice ca atare nu este reductibilă la suma bunăstării indivizilor. Dimpotrivă, în anumite împrejurări, bunăstarea comunității poate fi în contradicție cu bunăstarea unor indivizi. Or, din punct de vedere ecosistemic, bunăstarea întregului are prioritate față de părțile sale103. Dacă așa stau lucrurile, atunci recunoaștem că holismul etic are sarcina de a explica în ce fel putem justifica semnificația etică asociată scopului
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cea mai slabă sub raportul angajamentelor filosofice, dar ea poate duce la rezultate comparabile cu versiunile mult mai tari și mai constrângătoare. În concluzie, prefer holismul metodologic întrucât cred că holismul etic în sens tare, ca opțiune teoretică aflată în contradicție cu individualismul, duce la rezultate inacceptabile, chiar riscante, iar holismul biologic, deși reprezintă o construcție teoretică pe deplin coerentă în științele vieții, nu poate constitui, așa cum am subliniat mai sus, un temei suficient pentru deducerea unei teorii morale. 3.2
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
acțiunilor chiar dacă obținem beneficii, în sens utilitarist, la nivelul societății. Corespunzător, un teoretician al drepturilor animalelor va susține că anumite tratamente aplicate animalelor sunt greșite sau rele chiar dacă ele aduc beneficii, ceea ce înseamnă că, pentru a nu intra într-o contradicție, ele nu ar trebui să fie justificate nici în mod utilitarist. Contradicția nu poate fi însă evitată dacă suntem consecvenți în raport cu punctele de pornire de natură principială ale celor două teorii. Dar Singer este un utilitarist, prin urmare el nu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
teoretician al drepturilor animalelor va susține că anumite tratamente aplicate animalelor sunt greșite sau rele chiar dacă ele aduc beneficii, ceea ce înseamnă că, pentru a nu intra într-o contradicție, ele nu ar trebui să fie justificate nici în mod utilitarist. Contradicția nu poate fi însă evitată dacă suntem consecvenți în raport cu punctele de pornire de natură principială ale celor două teorii. Dar Singer este un utilitarist, prin urmare el nu poate fi un teoretician al drepturilor animalelor. Este neîndoielnic că în articolul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care sunt implicate animale, dar, spre deosebire de teoriile datoriei indirecte, susțin că avem datorii directe față de animale. Specificarea acestor datorii poate fi diferită, după cum diferite pot fi și temeiurile invocate, de unde rezultă că pot apărea susțineri diferite la autori diferiți, chiar contradicții. Un caz de specificare a datoriei directe poate fi cel al tigrilor siberieni, după cum temeiuri pentru datorii directe găsim în teoriile utilitariste elaborate în legătură cu unele concepte precum cruzimea sau bunătatea. O a doua distincție propusă de Regan în contextul dezbaterii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]