11,041 matches
-
verbal semnat de Chip și Dale de Vaslui, alias Andrei Ioan și Zamfirescu Ion. Așa au procedat cei doi În ziua de 5 februarie 1969 când au scris cu competență următoarele: „Noi Comisia (...) am procedat conform indicațiilor la distrugerea șpalturilor cotidianului vasluian Vremea nouă și ale ziarului uzinal Rulmentul din Bârlad”. Cu una, cu alta, salariații DGPT au dat focului „...164 de șpalturi ale ziarului Vremea nouă, din perioada 23 februarie 1968 (data apariției primului număr) pînă pe 31 august 1968
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
au părut a fi niște gugumănii fără pereche dar altfel se punea problema pe atunci când Ceaușescu, În paranoia sa, se temea să nu-i afle americanii nici măcar „realizărili”. Cenzorul Ion D. Zamfirescu, eliminase din numărul 79/23 mai 1968 al cotidianului Vremea nouă următoarea postață: „În cursul semestrului al II-lea al acestui an, va fi dată În folosință stația de televiziune BÎrlad, care va funcționa pe canalul V. Totodată, În perioada următoare, stația de televiziune Iași ce funcționează pe canalul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
asta? Iată propunerea de modificare care-l scotea pe tov. partid din tot rahatul: „Nu-i de ajuns... că de patru ani așteptăm transpunerea În viață a promisiunilor? (subl. În orig.)”. Sic! “Repararea” greșelilor comise de neatenții ziariști de la proaspătul cotidian local „Vremea nouă”, continuase cu cerbicie și acribie pe tot parcursul anului 1968. Astfel, Împuternicitul (cenzorul) Ion D. Zamfirescu trimisese la București o „observație” cu privire la știrea numită „Soli ai județului nostru la Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la care-și supusese Ceaușescu partidul În ansamblul statelor est-europene dominate de URSS, este dovedit și de o rășluire de text aplicată de cenzorul Zamfirescu unui articol ce ar fi urmat să apară În numărul 200/11 octombrie 1968 al cotidianului local. Acest material avea titlul: „Pagini glorioase din istoria mișcării muncitorești din România” și În el fuseseră inserate „...extrase din Programul P.S.D.M.R. (Partidul social-democrat al muncitorilor din România, n.n.) adoptat la Congresul de constituire din anul 1893”. Pasajul care-i
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
daraveră, bună de pus la gâtu-i o cravată unsă cu săpun „Cheia” la mare cinste și căutare pe atunci. N-ar fi avut să știe ce și cum dacă nu ar fi citit ciorna numărului 251/10 decembrie 1968 al cotidianului local care semnalase apariția unei „Foi literare” la o școală din comuna Fălciu. Tovul avusese două supărări: prima prilejuită de calitatea revistei („...mai mult decît modestă, ea fiind bătută la mașină”) și a doua: „...pentru că a apărut fără aprobarea noastră
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și În cazul sucursalelor județene ale DGPT. Astfel, tov. P. Vrăbiescu, angajat al colectivului de la Buzău, a venit la Iași pe data de 20 aprilie 1969, prilej cu care - Între două șprițuri de Cotnari, Tomești sau Bucium - a corectat șpaltul cotidianului vasluian cu numărul 363 găsind și „deficiențe”. Nu se știe cum, Titus Raveica (fost șperțar „democrat” al Consiliului Național al Audiovizualului din anii ’90 ai secolului XX) a scris o recenzie asupra cărții lui D.D. Roșca: „Existența tragică” ce urma
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
găsind și „deficiențe”. Nu se știe cum, Titus Raveica (fost șperțar „democrat” al Consiliului Național al Audiovizualului din anii ’90 ai secolului XX) a scris o recenzie asupra cărții lui D.D. Roșca: „Existența tragică” ce urma a apărea În susnumitul cotidian local. Acest autor nefiind agreat de atotputernicii zilei, i se interziseseră lui Raveica referirile „...asupra personalității sale” lăsându-se „...numai aprecierile asupra volumului recenzat”. În consecință, redacția (la „indicățiili” lui Vrăbiescu) a renunțat la următorul paragraf: „Cititorii mai vîrstnici știu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
strașnicul secret păstrat asupra investițiilor din toate ramurile economiei naționale comuniste. Cenzorul Ion Andrei eliminase un text publicat sub titlul „Dezvoltarea forțelor de producție - temelia progresului general” ce ar fi trebuit să apară În numărul 456/8 august 1969 al cotidianului vasluian „Vremea nouă”. Imprudentul ziarist ar fi vrut ca În interviul ce i l-a acordat un personaj important din cadrul Fabricii de rulmenți Bârlad să apară și fraza următoare: „Numai fabricii noastre i-au fost alocate, de exemplu, 600 milioane
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
comuniste, pentru cea de la 1918 fusese interzis orice comentariu, mai ales În privința alipirii benevole a Basarabiei și Bucovinei la trupul Țării. Tema fiind considerată a fi tabu informativ, cenzorii acționau În consecință. Ion Andrei pigulise o știre publicată În ciorna cotidianului local din data de 20 ianuarie 1970, care sunase astfel: „În pagina a doua la rubrica <<Vă recomandăm>> se populariza organizarea unui simpozion la Huși cu titlul <<Făurirea statului național român și importanța sa istorică>>. Una dintre comunicări ce urma
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
simplu, netrecut prin pușcăriile și lagărele de muncă de tip nazist ce umpluseră cândva teritoriul patriei de tip sovietic. În „Nota de sesizări” cu numărul 24 din 22 august 1969, cenzorul A. Iordăchescu sesizase o greșeală a unui redactor de la cotidianul „Vremea nouă” tocmai pe citatul extras din cuvântarea ceaușescului pe marginea „Zilei presei române”. Citind cu atenție documentul, ne-am dat repede seama că paznicul cuvântului scris greșise la rândul lui, probabil din prea mult zel. Iată pe ce i
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se adunaseră În cimitirul „Eternitatea” datorită Mausoleului Eroilor Neamului sortit a fi aici În 1934, la sugestia generalului de corp de armată Ion Rășcanu, dar și a cimitirului eroilor sovietici aflat acolo. Citind șpaltul numărului 1307/10 mai 1972 al cotidianului local, cenzorul remarcase următoarele abateri de la normele mișelești ale acelor timpuri: „Cu prilejul Împlinirii (...), alături de textul care relata despre adunarea memorială de la Vaslui era Înserată o fotografie Înfățișînd pe membrii comitetului județean de partid, iar În centru, sus, chiar deasupra
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Kim Ir Sen, bun amic cu asasinatul de la Târgoviște. Ca să nu trecem prea ușor peste unele informații culese din documentele arhivistice cercetate În amănunțime, trebuie să mai amintim și faptul că cineva scrisese În numărul 1413/12 septembrie 1972 al cotidianului vasluian „Consfătuirea națională a partidului” În loc de „Conferința națională a partidului”. De tot râsu’plânsu’ a fost și bombonica semnalată de Petrache Necula În șpaltul numărului 1412/10 septembrie, unde un jurnalist distrat ori neacomodat suficient cu mașina de scris, a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
total aservită partidului comunist și „iubitului conducător”, a exploatat momentul dezlănțuind o uriașă propagandă. Cenzorul Petru (Petrache) Necula a avut mult de furcă atunci când a citit câteva texte ce urmau a fi publicate În numărul 1802/13 decembrie 1973 al cotidianului „Vremea nouă”, ce vizaseră noua cumetrie româno-americană. c.v. Am realizat, da’ n-am făcut! Împuternicitul rămăsese mut de uimire, cel mai probabil, la citirea cu atenție a unui material jurnalistic intitulat de către autor „Planurile de măsuri trebuie Însoțite de acțiuni
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
apăruse În revista „Debuturi și tradiții” a Liceului nr.2, tot din Bârlad. De asemenea, i se pusese o pată roșie ca și culoarea sângeroasă a partidului său, și pe filmul „Pasărea albă cu o pată neagră” căruia cineva de la cotidianul județean „Vremea nouă” Îi făcuse o frumoasă prezentare la rubrica „Cinemeridian”. Rezultatul intervenției lui Andrei a fost unul singur: eliminarea din conținutul ziarului a comentariului și aruncarea lui la coș. d.s. Cu Începătorii, nu facem treabă mare ci numai mică
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În special Basarabia), nerespectarea adevărului referitor la existența celor două state germane; citate din creația populară folosite În diferite materiale pentru ilustrarea unor aspecte, dar cu o evidentă tentă de naționalism”. Exemplul cel mai bun Îl găsise inserat În paginile cotidianului județean „Vremea nouă” și ele sunau așa: „Pe măsura lui sînt și armele sale/ Iancu pleacă din Abrud/ Unde-i aurul cel mult/ Cu sabia de trei coți/ Să taie ungurii toți”. Păcat că nu s-a și Întâmplat, riscăm
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să luăm legătura cu organele locale de partid. Se Înțelege că seara recitim materialele În pagină, Însă multele greșeli de corectură nu ne mai pot distrage atenția de la conținut”. Trebuie spus că, pe atunci, „Vremea nouă” Încă mai era cotidian și era compus din patru pagini mari și late, În care intra și anemica publicitate. d.z. Și noi avem planuri de producție, ce credeați voi?! Sistemul social și politic comunist, oriunde se manifesta el, se baza pe vestitele și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din documentele de partid, și <<Codul principiilor și normelor muncii și vieții comuniștilor, ale eticii și echității socialiste>>, ș.a.”. Într-adevăr, așa a fost și opinăm că din cauza prea multei teorii greu percepute și pricepute pe măsură de puținii cititori, cotidianul „Vremea nouă” s-a transformat În săptămânal pentru a nu mai consuma copacii patriei din care se fabrica hârtia de ziar. e.b. Vestejiți-i pe puturoși! Necula a supralicitat intervenția sa În favoarea jurnaliștilor de la oficiosul partidului comunist - cuibul de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
rezultînd că toți criminalii erau negri, iar victimele erau personalități (cunoscute pe plan intern sau internațional). S-au eliminat referirile la negri”. e.Î. Soldatul român Înoată chiar dacă nu știe, băi, mîzgălitorilor! O altă intervenție În text se produsese În cotidianul „România liberă” nr.8719 unde cineva scrisese la rubrica „Fapte din țară” un caz interesant. Păcat că nu a mai și apărut: „(...) se relata cum de pe un bac care transporta ostași pe Dunăre, spre un I.A.S. din județul Brăila
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
volume exclusive de poezie patriotică, ca și existența editurilor care-și propun să promoveze În exclusivitate literatura de această factură”. „S-a eliminat paragraful respectiv”, anunțase triumfător cenzorul. Tot cei de la „Neuer weg” făcuseră o boacănă În numărul 7319 al cotidianului lor și taman În suplimentul pentru pionieri deci exact acolo unde nu trebuia să se sufle o vorbă despre etnii, drepturi, facilități, etc. În acest supliment fusese inclusă și scrisoarea primită de la o fetișcană nemțoaică de 10 ani, unde ea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tîrziu Dilema Veche) le-a oferit privilegiul de a se forma scriind în paginile ei, sînt profund recunoscător întregii redacții dilematice pentru răbdarea, atenția, înțelepciunea și inimoșia ei. martie 2009 Amintirile sînt făcute și din asta Pe 24 august 2005, Cotidianul a publicat un Top 10 al celor mai populare filme romînești din toate timpurile, conform datelor oferite de Centrul Național al Cinematografiei. în ordinea crescătoare a numărului de bilete vîndute, aceste filme sînt : ștefan cel Mare (de Mircea Drăgan) ; șapte
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
susține că nu-și mai amintește mare lucru despre bunicul său, Iliescu îl plasează totuși, strategic, între soldații romani căzuți prizonieri, iar pe tata (viitorul Kominternist Alexandru Iliescu) în ipostaza patriotică de voluntar pe front. În 1995, trei ziariști ai cotidianului Ziua au încercat să reconstituie misterele familiei lui Ion Iliescu, motiv pentru care s-au deplasat pentru o anchetă de teren la Oltenița, și iată ce aflăm: "Cu o populație de câteva zeci de mii de locuitori, Oltenița, oraș dunărean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
După ce Mike a plătit o cauțiune de 3 milioane USD, Elie a fost pus în libertate. Mass-media a sustinut însă că eliberarea lui Elie Nassar se făcuse la intervenția oculta a directorului SRI. Bineînțeles, "DOM' PROFESOR" a negat. Totuși un cotidian (E.Z.) a menționat - în urma unor investigații - ca un general (D), fost apropiat al lui Măgureanu, susținea că, în timp ce " Afacerea Țigareta 1" apărea pe prima pagină a presei, Virgil Măgureanu l-ar fi întrebat dacă n-ar fi bine ca SRI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
oficiali ai Forumului, organizat de Iliescu în scop vădit de publicitate politică. Între timp, Kader solicitase (și primise) cetățenie română. Dezvăluiri la fel de interesante, privind relațiile lui Kader cu autoritățile regimului Iliescu, a făcut și dl. Adrian Severin, care scria în cotidianul "Ziua" din martie 1996, următoarele: "Un cetățean român de origine palestiniană, pe numele său Abdel Kamel Kader, este suspectat de implicare în operațiuni financiare ilicite și în acțiuni teroriste. El trece însă nestingherit prin culoarele rezervate autorităților, în aeroporturile din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
luminoasă, călduroasă. Să ai de toate în cămară și să te duci să cumperi pe cartelă? Dar ce vom face în acel mediu măcinat de certuri și reclamații? Nu plecasem din Priponești dintr-un asemenea loc neprielnic muncii și traiului cotidian? Dar noi, cum vom face față cerințelor didactice din capitală, unde aveam impresia că sunt învățători și profesori tot unul și unul?... Dar aici, cine se va mai ocupa de acești copii ca să-i scoată la adevărata lumină a cărții
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și văz monstruos” întrucât ceea ce definește epoca pentru autor este circumscris unei dimensiuni perceptive : auzul. La finele articolului, semnatarul lui propune niște urechi de cauciuc capabile să reziste acestui zgomot insuportabil. Zgomotul a făcut mereu parte din partitura stradală a cotidianului. Caragiale pare deodată să sesizeze că dina- mis mul vieții urbane este acompaniat de tot mai mult zgo- mot. Nota bene, autorul a crescut în tumultul levantin, în zumzetul capitalei, satul cu liniștea lui patriarhală nu-l interesează și nu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]