9,076 matches
-
12 ani Émile este sănătos, viguros și plin de dorința de a trăi. Este apt pentru a începe studiul, condus de un unic impuls: curiozitatea, care-l impulsionează să descopere singur adevărul. Punctul de plecare al educației intelectuale îl reprezintă curiozitatea naturală a lui Émile. Lucrurile asupra cărora el se va îndrepta vor forma obiectul instrucției. Mai mult decît predecesorii săi, Rousseau a insistat asupra deosebitei importanțe pe care o are activitatea elevului în procesul de învățămînt. Profesorul nu trebuie să
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
pe seama elevului. La 12-13 ani, cînd forțele sale intelectuale sînt pe deplin dezvoltate, educatorul trebuie să-i formeze priceperea de a le folosi, în scopul dobîndirii experienței referitoare la obiectele ce-l înconjoară. Îl atenționează asupra fenomenelor naturii, îi stimulează curiozitatea și i-o întreține. Astfel vor apărea în fața copilului problemele a căror rezolvare se urmărește. Nu e vorba deloc să-l înveți științele, ci să-i transmiți gustul pentru a le iubi și metode pentru a le învăța cînd acest
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Dacă Émile are un cerc restrîns de cunoștințe, Rousseau pretinde, ca o compensație, că acestea sînt într-adevăr ale sale și că nu știe nimic pe jumătate. Ca să-l determine pe Émile să învețe să citească, avînd ca unic impuls curiozitatea, Rousseau folosește un mijloc original. Elevul său primește bilete cu invitații diverse și, fiindcă nu știe să citească, trebuie să caute pe cineva care să-i dezvăluie conținutul lor. Acest cineva nu se găsește întotdeauna la timp. Astfel, ocazia trece
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
nici să auzim decît așa cum am învățat"199. Educația de la 12 la 15 ani reprezintă "epoca muncilor, a învățăturilor, a studiilor"200. Acum Émile este sănătos, viguros, plin de dorința de a trăi, fiind apt să înceapă studiul, condus de curiozitate ca unic impuls. Curiozitatea este cea care-l determină să descopere singur adevărul. Preceptorul nu predă, ci doar dirijează cercetarea proprie a elevului, indicîndu-i sensul acesteia. Dacă pînă la această vîrstă recomandabilă era pierderea timpului, acum timpul se dovedește a
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
așa cum am învățat"199. Educația de la 12 la 15 ani reprezintă "epoca muncilor, a învățăturilor, a studiilor"200. Acum Émile este sănătos, viguros, plin de dorința de a trăi, fiind apt să înceapă studiul, condus de curiozitate ca unic impuls. Curiozitatea este cea care-l determină să descopere singur adevărul. Preceptorul nu predă, ci doar dirijează cercetarea proprie a elevului, indicîndu-i sensul acesteia. Dacă pînă la această vîrstă recomandabilă era pierderea timpului, acum timpul se dovedește a fi prea scurt. El
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
o școală care își propunea educarea unui om complet, căruia i se dezvolta nu numai intelectul, ci și sentimentele. Clasele erau mixte, iar conținutul învățămîntului avea numeroase elemente cu caracter practic. Se învăța prin activitate, pornindu-se de la interesele și curiozitatea copiilor. Erau valorificate idei ale lui Rousseau: amplasarea școlii într-un loc retras de tumultul vieții sociale, instruirea prin activitate, prin contact cu natura, pornindu-se fie de la impresiile spontane ale copiilor, fie de la experiențe organizate, iar alteori de la activități
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
distrugerea unei ființe avînd o existență independentă prin sine însăși. Setea de cunoștințe, activitatea personală și darul de observație al copiilor dispar, în general, după terminarea școlii, fără să se fi transformat în deprinderi, fără să fi trezit spiritul de curiozitate."250 Principalele critici formulate la adresa sistemului educativ al epocii vizau, mai ales, atitudinea față de copil: tendința de înăbușire a naturii lui, educația autoritară, care punea pe prim plan conducerea copilului de către educator, lipsindu-l astfel de libertatea de a-și
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de bogată, față de aceea a copiilor care, timp de 15 ani de școală, cu gura închisă, "au lucrat pe un ogor străin""259. Ellen Key a acordat o importanță hotărîtoare activității copilului, nevoilor sale și tuturor lucrurilor care îl interesează, curiozității și sensibilității sale, factori fundamentali ai dezvoltării mentale și morale. 5.9. Educația nouă Educația nouă s-a format și s-a concretizat în instituții școlare la sfîrșitul secolului XIX. Oficial, actul său de naștere îl constituie crearea Ligii Internaționale
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
a-i ajuta pe elevi să asimileze singuri cunoștințele prin activitate personală. Principiile educației funcționale au fost elaborate de către Claparède și Bovet. Această pedagogie nu trebuia să fixeze și să impună un anumit program, ci doar să trezească interesele și curiozitatea copilului, nu trebuia să ceară, să recompenseze și să pedepsească, ci numai să organizeze centrul activității copilului, nu trebuia să limiteze sau să frîneze, ci să elibereze și să sublimeze, nu trebuia să pregătească pentru viață, ci trebuia să însoțească
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
astfel inițiativa, se dă frîu liber spontaneității și se pune accentul pe formare. În aceste condiții educația este mai mult un proces de autoeducație, proces stimulat de interese, înțelese de Narly ca "porniri interioare" către bunurile culturale, ca "instincte ale curiozității"."308 După părerea lui Narly, instruirea trebuie să urmeze o cale euristică, ghidîndu-se după patru principii, care devin și momente ale desfășurării procesului didactic: cercetarea, intuiția, integrarea și principiul social. Cunoștințele nu trebuie oferite de-a gata elevilor, al căror
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
fost deschise, iar cei aflați în fața lor au pătruns înăuntru, fără să fie opriți de nimeni. Dacă m-aș fi lăsat dusă de val, aș fi putut intra și eu, dar, cum lucrasem trei ani în acea clădire, nu aveam curiozitatea celorlalți de a vedea ce se află în ea. Așa că am rămas în curte, uitându-mă la tinerii care urcau scările și străbăteau pasarela ce duce spre studiouri. Nu peste mult timp, au apărut două camioane cu niște inși înarmați
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
despre rolul intelectualului. Dat fiind că nu cunoșteam pe nici unul dintre cei cu care ar fi trebuit să particip la acea dezbatere mi-am exprimat îndoiala că am putea intra într-un dialog firesc în fața camerelor de luat vederi. Din curiozitate, am urmărit emisiunea. Pe tot parcursul ei, peste capetele invitaților putea fi citită întrebarea „De ce sunt intelectualii lași?”, despre care ni s-a spus că ar fi un citat din Mircea Eliade. Mi-a părut bine că am refuzat invitația
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
fie emise astfel de judecăți, integritatea lui Tao a fost violată și răul s-a instalat în lume"59. Starea primordială a omului a fost, deci, una de necunoaștere, de bine și echilibru datorat acestei necunoașteri, în care nu exista curiozitatea ca manifestare specifică. Este starea de puritate absolută în care omul viețuia alături de animale și nu avea deprinderi diferite legate de folosința lucrului sau uneltei. În această stare, omul percepe lumea într-o perfectă unitate, într-o nediferențiere funciară, nealterată
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
le-o puneam dimineața, când plecau la ei acasă, pentru că operațiile Securității aveau loc numai noaptea. C.Ș.: Ce religie aveau părinții? A.B.: Tata, unit, mama, ortodoxă. C.Ș.: Și preotul? A.B.: La noi în sat era o curiozitate. Preotul, Gheorghe Gheție, făcea slujbe la ambele biserici, și la cea ortodoxă, și la cea unită. Acestui preot îi datorez indirect foarte mult. Locuia în spatele casei noastre, la vreo 50 de metri. Era un intelectual de clasă și, în vremea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
cu ele, le puneau pe foc și explodau. La un moment dat am auzit rafale continue de armă. Știam din experiența altora că trebuie să te culci la pământ, așa că m-am culcat. Dar n-am putut sta mult, din cauza curiozității. M-am ridicat și am fugit spre șosea. Eram în același timp puțin speriat. Nu mi-era atât de mine că mă împușcă, mi-era de vacă. Știam că era foarte grav să-mi împuște vaca. Am văzut o mașină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
și pleacă de la o cunoaștere superficială a lumii. Mă gândesc acum că vin ziariști, scriitori, ca turiști în România. Și-i ducem în Maramureș, unde sunt impresionați de cergi, de case, de Cimitirul Vesel. Dar, dacă ar avea mai multă curiozitate, ar trebui să vorbească cu oamenii și ar fi mult mai impresionați. Sigur că aparențele sunt dezastruoase. Vezi un film cu niște cozi înspăimântătoare, cu zăpadă amestecată cu noroi și neridicată de pe străzi neluminate. Astea toate sunt adevărate. Dar, dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
Nu mi-am expus niciodată rănile așa cum au fost ele. Pentru că n-am așteptat nici „recunoștința patriei”, nici înțelegerea sau admirația cuiva. Cât despre convingeri, n-aveam cum să mi le schimb, ceea ce sper să descopere cei ce vor avea curiozitatea să se aplece asupra acestui text. Am recurs la memorie doar atunci când diverși colegi mi-au atribuit fapte și lașități pe măsura propriei lor uri și neputințe creatoare. Ieri, ca și astăzi, indiferent de consecințe și contexte, am spus și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
notat și senzațiile acelui moment: „La o alimentară din Cluj se vând chiloți de damă cu obligativitatea de a cumpăra și două kilograme de pește oceanic. Anunțând vestea de mai sus unui prieten, amator și el de astfel de triste curiozități, am fost întâmpinat cu o alta mai trăsnită: în orașul B. nu mai poți avea un sicriu dacă, pe lângă preț, nu dai o sută de ouă și nu cumperi o perucă! Altcineva îmi povestea zilele trecută că, la o crescătorie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
sinceritate, convorbirile pe care le veți citi aparțin acelei categorii narative care face parte din literatura confesiunilor. Foarte multe din cele precizate în răspunsuri pot fi controlate, fiind viață trăită și asta ține de autenticitatea exprimării, ține de satisfacerea unei curiozități firești, venită dinspre cel care pune întrebările și venită dinspre viitorul cititor. Pentru el, pentru cititor, se pun întrebări și se dau răspunsuri. Dialogul cu lumea începe de când ne naștem. Dialogul înseamnă fuga de izolare. Avea dreptate Mircea Iorgulescu când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
limbaje din jurul nostru. Băiat fiind, am crescut în East New York, Brooklyn, alături de cei mai mulți prieteni ai mei care au scăpat din Europa ocupată de naziști. Vorbeau limbi diferite: germană, rusă, poloneză, idiș. Eram fascinat de sunete. Totdeauna am manifestat o vădită curiozitate față de secretele privind comunicarea cu familiile lor. Mai târziu am studiat multe limbi, ajungând lingvist structuralist, nu însă poliglot, ca fiica și fiul meu. Desigur, există și alte genuri de limbaj, dincolo de lingvistica omului. Limbajul balenelor și al delfinilor, ciripitul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
câmpul, pescuiam, recitam din Topârceanu și Minulescu la fetișcane și, imediat după război, cercetam munițiile unor trenuri militare arse în preajma depoului CFR. Prudent de când mă știu, m-am jucat cu explozibile ca un artificier profesionist, fiindcă le cunoșteam șpilul. O curiozitate nemiloasă m-a dominat și mă domină încă și astăzi. Mă domină mai apăsat ca literatura. Când s-a produs declicul sau transferul imaginarului meu spre poezie, e greu de precizat și nici nu are vreo importanță. Am început să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
bunici și părinți, asta-i ordinea, iar de pe la doisprezece ani am început să-mi aleg eu cărțile din bibliotecă, pentru ca, mai apoi, să mă înscriu și la biblioteca școlii, și la cea municipală. Citeam haotic, așa voiam eu, având o curiozitate insațiabilă. Devoram cam tot ce-mi cădea în mână, cărți care-mi depășeau nivelul de înțelegere. Cervantes, Tolstoi, Dostoievski, Thomas Mann, Balzac, Flaubert, de pildă. Și D.H. Lawrence, cu scandalosul său roman "Amantul doamnei Chatterley", pe care-l citeam mascat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
finale ale cercului de jurnalistică și creație literară sunt descoperirea talentelor si valorificarea lor, venind în ajutorul dezvoltării profesionale sau personale a elevilor. Se pune accent de asemenea pe dezvoltarea calităților pe care un jurnalist trebuie să le aibă: inteligență, curiozitate, perseverență, fler, talent la literatură, spontaneitate, expresivitate si imaginație. Cercul "Micul psiholog" se înscrie în cadrul proiectelor educaționale pentru dezvoltarea personală a elevilor. Acesta își desfășoară activitatea săptămânal din anul școlar 2009 la inițiativa doamnei profesoare Blaj Cecilia Ramona, atrăgând un
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
al lui Marte, Cupidon, comparativ cu Eros care simboliza inițial forța creației cosmice, era un tânăr poznaș, răutăcios, insidios. El i-a pus la încercare iubirea și fidelitatea lui Psyche pe care, în cele din urmă, a iertat-o pentru curiozitatea de a-i deconspira identitatea. Iertată a fost și de Venus cea geloasă, dovadă că a intrat în panteonul olimpian ca zeiță. În numele zeiței Venus, hierodulele din Sicilia practicau prostituția sacră. Pentru simbolurile ei sexuale, era venerată și în Pompei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să deruteze pe cei care vor să le vadă. Dacă, spre exemplu, găsesc un tânăr care doarme afară noaptea, îl înconjoară, cântă și dansează în jurul lui. Dacă tânărul se trezește, Ielele îi iau puterile. Mereu surprinzătoare și năzdrăvane, ele trezesc curiozitatea oamenilor, îndeosebi celor tineri și chiar se îndrăgostesc de tineri frumoși și viguroși. Ca și eriniile (divinități răzbunătoare), Ielele îi pedepsesc pe cei care le încalcă teritoriul și au curiozitatea să le vadă, îi urâțesc, după ce îi adorm cu cântecele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]