14,451 matches
-
și cazuri, mai ales de copii cu dizabilități, care erau transferați la case de copii cu handicap). După preluarea de către DGPC (astăzi DGASPC) a acestui Leagăn de Copii, el s-a transformat ulterior în centru de plasament pentru copii cu dizabilități, iar acum funcționează drept complex de servicii sociale. Astăzi Complexul de Servicii Sociale "Sfânta Maria" Reșița oferă următoarele servicii de tip specializat : a) Centrul specializat pentru copiii/tinerii cu dizabilități: găzduire pe perioadă nedeterminată; asistență medicală și îngrijire; suport emoțional
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
a transformat ulterior în centru de plasament pentru copii cu dizabilități, iar acum funcționează drept complex de servicii sociale. Astăzi Complexul de Servicii Sociale "Sfânta Maria" Reșița oferă următoarele servicii de tip specializat : a) Centrul specializat pentru copiii/tinerii cu dizabilități: găzduire pe perioadă nedeterminată; asistență medicală și îngrijire; suport emoțional și, după caz, consiliere psihologică; recuperare / reabilitare; educare; socializare și petrecere a timpului liber; reintegrare familială și comunitară. b) Centrul de recuperare/reabilitare: îngrijire personală; recuperare; integrare/reintegrare profesională. c
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
și funcționarea Comisiei interministeriale privind asistența socială", în Monitorul Oficial al României nr. 630 din 3 septembrie 2003. ***"Hotărârea Guvernului României nr. 427/2001 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind condițiile de încadrare, drepturile și obligațiile asistentului personal al persoanei cu dizabilități", în Monitorul Oficial al României nr. 232/7 mai 2001. ***"Hotărârea Guvernului României nr. 1539/2003 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală", în
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Drepturilor Copilului", în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 807 din 26 noiembrie 2009. ***"Hotărârea Guvernului României nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/206 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități", în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 04 aprilie 2007. ***"Hotărârea Guvernului României nr. 886/2000 pentru aprobarea Grilei Naționale de Evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice", în Monitorul Oficial al României nr. 507 din 16 octombrie 2000
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
în Monitorul Oficial al României nr. 507 din 16 octombrie 2000. ***"Hotărârea Guvernului României nr. 1726/2006 pentru modificarea anexelor 8 și 9 din HG nr. 197/2006 privind aprobarea programelor de interes național în domeniul protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități, precum și în domeniul asistenței sociale a persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost și persoanelor victime ale violenței în familie și a finanțării acestor programe", în Monitorul Oficial al României nr. 995 din 13 decembrie 2006. ***"Hotărârea Guvernului României nr. 1286/2008
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
al RSR nr. 28 din 28 martie 1970. ***"Legea nr. 115/2006 privind modificarea și completarea Legii 416/VMG", în Monitorul Oficial al României nr. 408 din 11 mai 2006. ***"Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, actualizată până la 3 octombrie 2008", în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1006 din 18 decembrie 2006. ***"Legea nr. 16/2002 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice", în Monitorul Oficial al României nr. 48 din
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
2003 privind serviciile sociale, cu modificările și completările ulterioare", în Monitorul Oficial al României nr. 861 din 4 decembrie 2003. ***"Legea nr. 519/2002 pentru aprobarea OUG nr. 102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu dizabilități", în Monitorul Oficial al României nr. 555 din 29 iulie 2002. ***"Legea nr. 343/2004 pentru modificarea și completarea OUG nr. 102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu dizabilități", în Monitorul Oficial al României nr.
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
încadrarea în muncă a persoanelor cu dizabilități", în Monitorul Oficial al României nr. 555 din 29 iulie 2002. ***"Legea nr. 343/2004 pentru modificarea și completarea OUG nr. 102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu dizabilități", în Monitorul Oficial al României nr. 641 din 15 iulie 2004. ***"Legea nr. 405/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 16/2002 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice", în Monitorul Oficial al României nr. 941
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Partea I, nr. 312/1999. ***"Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 367/2005 al Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap privind aprobarea Criteriilor pe baza cărora se efectuează selecția proiectelor în domeniul protecției, integrării și incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități", în Monitorul Oficial al României nr. 1079 din 30 noiembrie 2005. ***"Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 107/2006 pentru modificarea OUG nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și alte facilități populației pentru plata energiei termice
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
2003 privind serviciile sociale, cu modificările și completările ulterioare", în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 30 august 2003. ***"Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu dizabilități", în Monitorul Oficial al României nr. 310/30 iunie 1999. ***"Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 26/1997 privind protecția copilului aflat în dificultate", republicată în Monitorul Oficial al României nr. 276 din 24 iulie 1998. ***"Ordonanța de Urgență a
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
din România furnizate în sistem public, privat și parteneriat public-privat", în Monitorul Oficial al României nr. 760 din 19 august 2004. ***"Ordin nr. 432/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități", în Monitorul Oficial al României nr. 349 din 23 mai 2007. ***"Ordin nr. 277/2009 pentru aprobarea Metodologiei de preluare de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București a contractelor privind angajamentul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
2. Minorii din centrele de plasament pentru care în urma reevaluării măsurii de protecție Comisia județeană pentru protecția copilului hotărăște reintegrarea lor în familia naturală sau lărgită; 3. Minorii neglijați și abuzați emoțional și fizic în propriile familii; 4. Minorii cu dizabilități psihice și locomotorii. b) indirecți: familiile copiilor aflați în dificultate. Obiectiv general : Înființarea unui serviciu social la nivel local, destinat copiilor aflați în dificultate care previne intrarea acestora în sistemul rezidențial de protecție prin implicarea comunității locale, promovând dreptul fundamental
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
multe vase sanguine cerebrale. Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă un sindrom clinic ce rezulta din leziunile substanței cerebrale, ca urmare a unor evenimente vasculare de natură ischemică sau hemoragică. Accidentul vascular cerebral este cea mai importantă cauză de morbiditate și dizabilitate pe termen lung și în ordinea frecvenței a doua cauză de demență, cea mai frecventă cauză de epilepsie la vârstnici și o cauză frecventă de depresie. În Europa, incidența AVC variază de la țară la țară, anual fiind estimate între 100
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cornului occipital este plasat în caz de hidrocefalie, înaintea craniectomiei [8,9]. Tratamentul chirurgical decompresiv scade mortalitatea, dar familia trebuie să știe că această intervenție nu le oferă garanția unei recuperări rapide și spectaculoase. Astfel, dacă un anumit grad de dizabilitate este acceptat procedura ar trebui realizată în primele 48 de ore de la debutul infarctului. STENOZA CAROTIDIANĂ MIHAELA BĂLINIȘTEANU GENERALITĂȚI. EPIDEMIOLOGIE. ETIOPATOGENIE Stenoza carotidiană este o boală foarte răspândită, cauzată în principal de ateroscleroză (ATS). Alte cauze mult mai rare includ
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de activitate fizică la vârstnicii cu boli cronice, cum ar fi DZ, HTA, boli cardiovasculare. Date recente demonstrează că APR este sigură, bine acceptată și probabil mai eficientă ca exercițiile aerobice la multe persoane, incluzând vârstnicii sau pe cei cu dizabilități sau boli cronice (35, 71, 87). Mai mult, APR este de preferat exercițiilor aerobice la pacienții vârstnici ce prezintă leziuni ulcerative ale picioarelor, picior Charcot, amputații ale membrelor inferioare fără protezare, osteoartrită severă, angină pectorală și/sau claudicație intermitentă, ca
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
orașului a plecat de la ideea de a apropia omul de natură. În felul acesta s-a făcut totul pentru a păstra aspectul original al mediului. Un aspect interesant observat de autorul articolului este acela legat de atenția acordată persoanelor cu dizabilități. A fost impresionat de semnalele sonore montate la semafoare pentru persoanele nevăzătoare, dar și de rampele instalate în fața magazinelor sau a clădirilor pentru a facilita accesul cărucioarelor cu rotile. Acest lucru nu s-a datorat numeroaselor cazuri de persoane care
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Deficienți de Auz Nr. 2 ”Sf. Maria”, București- participă, în cadrul Programului de învățare pe tot parcursul vieții, la un parteneriat multilateral Leonardo Da Vinci în care colaborează cu diverse organizații, asociații și centre de formare și integrare a persoanelor cu dizabilități din Turcia, Italia, Spania, Franța și Bulgaria. Școala noastră este singura instituție de învățământ din România din proiect. Coordonatorul proiectului, ce se va derulează în perioada 2010-2012, este Turcia. Produsul final al acestui proiect constă în realizarea unui ghid de
Pa?i c?tre succes ?n orientarea ?colar? ?i profesional? by Crina Boule, Liana Nedeianu, Aurelia St?nuic? , Florica Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84353_a_85678]
-
structură, respectiv „o îmbinare unitară nonrepetitivă a însușirilor psihologice care caracterizează mai pregnant și cu un mai mare grad de stabilitate omul concret și modalitățile sale de conduită.” (Jurcău și Megieșan, 2001, p.66). În conștiința persoanei cu o anumită dizabilitate, ca o dimensiune reală a diversității, se naște un conflict interior între dorința de a deveni un individ normal și obstacolele determinate de dizabilitatea sa și, astfel, percepția sa asupra propriei unicități este marcată într-un un sens negativ și
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
modalitățile sale de conduită.” (Jurcău și Megieșan, 2001, p.66). În conștiința persoanei cu o anumită dizabilitate, ca o dimensiune reală a diversității, se naște un conflict interior între dorința de a deveni un individ normal și obstacolele determinate de dizabilitatea sa și, astfel, percepția sa asupra propriei unicități este marcată într-un un sens negativ și facilitează, adesea, trăiri contradictorii și tensionate. Conștientizarea respectivei dizabilități generează revoltă, în special față de eticheta pe care micro și macrosocietatea i-o atribuie. Prin
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
un conflict interior între dorința de a deveni un individ normal și obstacolele determinate de dizabilitatea sa și, astfel, percepția sa asupra propriei unicități este marcată într-un un sens negativ și facilitează, adesea, trăiri contradictorii și tensionate. Conștientizarea respectivei dizabilități generează revoltă, în special față de eticheta pe care micro și macrosocietatea i-o atribuie. Prin urmare, alături de celelalte persoane cu dizabilități, și deficientul de auz parcurge etape dificile în procesul de regăsire a propriei identități. Mitch Turbin<footnote doctor în
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
asupra propriei unicități este marcată într-un un sens negativ și facilitează, adesea, trăiri contradictorii și tensionate. Conștientizarea respectivei dizabilități generează revoltă, în special față de eticheta pe care micro și macrosocietatea i-o atribuie. Prin urmare, alături de celelalte persoane cu dizabilități, și deficientul de auz parcurge etape dificile în procesul de regăsire a propriei identități. Mitch Turbin<footnote doctor în psihologie, activitatea sa de cercetare s-a centrat pe adaptarea psihosocială a persoanelor deficiente de auz footnote> a identificat cinci astfel
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
putea intra în contradicție cu faptul că deficientul de auz este perceput, în general, drept mai retras și mai introvertit. În ceea ce privește nevrozismul, respectiv instabilitatea emoțională, studiul nu a identificat diferențe semnificative între participanții deficienți de auz și persoanele fără această dizabilitate. Prin urmare, chiar dacă perioada în care a fost demarat acest studiu, este mai îndepărtată, preocuparea pentru astfel de aspecte ale personalității deficientului de auz există și în prezent. În mod cert, așa cum consideră și Hu Lu Fei Xiong et al
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
în cadrul căruia au fost luate în considerare următoarele trei categorii de participanți: „normali”, „doar cu surditate” și „cu alte deficiențe pe lângă surditate”. Diferențele identificate între cele trei categorii au indicat faptul că persoanele deficiente de auz care prezentau doar această dizabilitate, erau mult mai impulsive decât cei din categoria „normali”, dar și decât cei din categoria „cu alte deficiențe pe lângă surditate”. Majoritatea studiilor comparative centrate pe personalitatea deficientului de auz s-au confruntat însă cu aspectul abilităților intelectuale diferite ale participanților
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
pentru că surditatea, prin limitarea procesului de constituire a limbajului verbal, condiționează dezvoltarea personalității individului, în condițiile în care acesta se va întâlni cu structuri fonetice și expresii noi în permanență și pe care va trebui să le asimileze. De asemenea, dizabilitatea auditivă influențează negativ asimilarea de informații din mediu, organizarea memoriei și flexibilitatea adaptivă. J.W. Evans (1987) a avansat propria convingere că nu există conceptul de „personalitate tipică a deficientului de auz” și că acele caracteristici negative prezente în personalitatea
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
care face parte copilul, dacă părinții sunt auzitori sau nu). În cazul copilului deficient de auz trebuie eliminat criteriul de evaluare a informțiilor care trebuie deținute conform vârstei cronologice. La elevii care au dificultăți de învățare, rezultate ale tipurilor de dizabilități, evaluarea „obișnuită” trebuie modificată și adaptată pentru a putea fi atinse obiectivele ei. Un exemplu în acest sens ar fi participarea la un examen de sfârșit de ciclu de învățământ a unui elev deficient de auz care nu are deficiențe
Evaluarea ? considerente generale by Otilia Rusu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84359_a_85684]