7,888 matches
-
a exista al omului, Dasein, ceea ce înseamnă literal " Ființa aici". Analitica Dasein-ului ne arată mai întîi că omul este în lume, respectiv că omul nu este repliat pe sine, ci deschis spre altceva decât el însuși. " Ființa în lume" este existențialul fundamental, constituția esențială a omului, pentru că omul nu poate fi o subiectivitate izolată, ci numai legat de lume și înscris în ea. Fiind în lume, omul este în afara sa, după cum și semnifică etimologia cuvîntului: ek-sistență - a se ține în afară
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Celălalt este și el prezent. Mitsein și Auchsein, "a fi cu" și "a fi de asemenea", cei care coexistă cu noi sau, pur și simplu, cei care sunt și ei alături de noi, sunt constituenții propriei noastre existențe, ceea ce Heidegger numește existențialele Dasein-\x\m. în al treilea rând, omul este continuu îndreptat spre viitorul său și elaborează proiecte. într-adevăr, noi suntem mereu înaintea noastră, proiectîndu-ne pe noi înșine în proiectele noastre. Omul este o ființă mereu orientată spre posibilități și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
certitudine de a nu mai fi. Sentimentul morții și angoasa care-l însoțește impulsionează trecerea de inautenticitate la autenticitate, stare în care omul este unit cu fundamentul său și îl trăiește . Neplăcutul sentiment al angoasei are la Heidegger un rol existențial deosebit: acela de a ne pune în contact cu neantul, pe fondul căruia se detașază tot ceea ce 115 este și în care tot ceea ce este este amenințat să se năruie în fiecare clipă. Totalitatea existenței omului se desfășoară după cele
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
deschide totalității existenței și, astfel, autenticității. Astăzi atâția oameni fug de angoasă și neant căzând în inautenticitate. Heidegger recomandă, dimpotrivă, de a accede la autenticitate răbdând și traversând neantul: returul la Ființă se face ca traversare a neantului. Astfel încît, existențial, Heidegger ajunge să răstoarne dramatic formula filosofiei grecești presocratice, "din nimic nu apare nimic", afirmând că "orice ființă, ca ființă, apare din neant". Tentativa lui Heidegger, de a da realitate neantului, a fost apreciată ca originală de 116 L mulți
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sau inautentică. Astfel interpretată, filosofia heideggeriană se înscrie în tematizarea filosofică a comunicării, caracteristică epocii noastre. Desigur, așa cum spuneam mai sus, această comunicare este gândită hermeneutic, nu semiologic. Relația dintre om și Ființă este un joc al interpretării, o hermeneutică existențială, și o provocare a destinului, o interpelare destinală. Și nu numai comunicarea, ci și limba este deosebit de prezentă. Ființa nu există practic nicăieri în felul în care existau principiile transcendente ale filosofiei tradiționale. Dacă ea are un alt loc privilegiat
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
care se împărtășesc din această tematizare. La Heidegger, acolo unde limba este însăși puterea de semnificare a Ființei, adevărul este gândit ca "scoatere din ascundere". O scoatere din ascundere pe calea poeziei sau filosofiei, a gândirii poetice sau a gândirii existențiale autentice. în general, pentru a doua parte a evoluției filosofiei lui Heidegger, Ființa pare să se afle mai degrabă și mai sigur în poezie, - în marea poezie a lui Holderlin, Ștefan Georg, Trakl și Rilke - și în limbă, decât în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
înțelegerii. Heidegger răstoarnă situația considerând, invers, cunoașterea drept secundară și ea izvorând dintr-o comprehensiune mai elementară care este departe de a fi strict cognitivă. Este ceea ce se numește pre-înțelegere sau pre-comprehensiune (Vorverstăndnis), adică structura de anticipare a înțelegerii: "situația existențială prealabilă circumscrie cadrul pretenției de validitate a oricărei încercări de interpretare". A înțelege un lucru înseamnă a te dovedi la înălțimea lui, a-l putea lua într-un anumit fel. Heidegger consideră aspectul implicit, "prelogic", hermeneutic, prealabil celui apofatic, propozițional
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
căutarea unui fundament ultim și atemporal este o fugă iluzorie a omului din fața radicalei sale temporalități. Prin urmare, a căuta un adevăr ultim și universal înseamnă a construi înțelegerea pe modelul unei cunoașteri care nu poate fi niciodată realizată. Soluția existențială rezidă în acceptarea senină a fmitudinii. Soluția hermeneutică este acceptarea prejudecății, a structurii de anticipare a judecăților noastre, ca aspect ontologic pozitiv al înțelegerii noastre. Consecința directă este refuzul istorismului construit pe modelul epistemic al științelor exacte. Consecința pozitivă mai
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
apare soluția pragmaticii discursive care se interesează de utilizarea semnelor. Sinteza operată aici preia problematici și soluții atât din semiologie cât și din hermeneutică fără să se preocupe de complicațiile teoretice, interesîndu-se numai de eficiența pragmatică imediată la nivelul comunicării existențiale, interpersonale și mediatice, sau de comunicarea socială, politică ori chiar economică. E ca și cum, o dată cu noua epistemă, filosofia și-ar fi schimbat îndemnul inițial "Cunoaște-te pe tine însuți!" cu "Comunică bine cu tine însuți!", ori ca și cum și-ar fi înlocuit
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
să solicite observații și reflecții pătrunzătoare, de finețe, în analiza și prezentarea faptelor, evenimentelor . Trebuie evitate formulările prea generale, formulările șocante, știind că nu originalitatea cu orice preț în formulare face subiectul interesant și atractiv, ci natura sa, implicațiile lui existențiale. 1.3. Analiza subiectului presupune două facultăți complementare ale inteligenței și anume: * perspicacitatea înțelegerea sensului literal al formulării subiectului; * mutabilitatea surprinderea aspectelor care vor constitui pilonii de susținere ai muncii de investigație a ideilor. În mod concret, a analiza un
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
fel de propensiune către un gen de acrobație instrumentală care, în fond, face deliciul publicului, de ce să ne ascundem după degete? Publicul este un copil care dorește să fie părtaș la o aventură, nu numai spirituală, ci, de multe ori existențială, fizică, cu pericole, cu riscuri pe care "eroul" de pe scenă trebuie să le învingă, cu cât își asumă riscuri mai grave, cu atât victoria este mai prețioasă. Recunosc că genul acesta de aventură îmi place și acum. "Una din căderile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
o îngăleală culturală. Teatrul este un loc de întâlnire a adevărului. Așa au spus toți marii cărturari care s-au ocupat de teatru, de teoria teatrului. Teatrul este un dialog între oameni, în teatru pot avea răspunsuri la întrebările lor existențiale, și să-și pună întrebări noi. A.V. Eu nu pledez acum pentru acest loc. Poate fi, poate să nu fie potrivit. Dar spun încă odată, dacă ați reușit să faceți să dispară "bulevardul" de magazine din jur, și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
perete blând Lângă nalbă-ngenunchind. Iar apoi când s-a-noptat Am rupt nalba și-am plecat, Și nimeni nu mai știú de-atunci De trăiesc, sau nu. Mi se pare că este, dacă greșesc să mă corectați, vă rog, e o tristețe existențială, aici. I.H. Sigur că este. Toată poezia se poate circumscrie acestei sintagme pe care tocmai ați rostit-o acum. Dar, altceva voiam să vă spun despre tipul acesta de poezie, și să leg de ceea ce spunea Emil apropos de cocteil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
în film. A.V. Urmărindu-l pe Emil Botta, am avut mereu impresia că se juca pe sine însuși: marele preot dac ("Dacii" și "Columna"), profesorul Paveliu ("Reconstituirea"), Cervenko ("Pădurea spânzuraților"), Anton Nebunul ("Răscoala"). Epoci diferite, personaje chinuite de drame existențiale, chip, privire, voce care nu numai că te impresionează, dar ajung să te și obsedeze. Atât de adevărate erau la Emil Botta! R.G. Păi da, asta spun, dacă găseai un rol pentru film în care să se joace pe el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
chiar ultima întrebare: vă puteți caracteriza într-un singur cuvânt? R.G. Încăpățânat. Alexa Visarion Dacă are în față publicul, sau interlocutorul cu "buzunarele" pline de întrebări, Alexa Visarion "semnează" un eseu, o analiză spontană a unui personaj, a unei stări existențiale, a unei epoci, a unui actor. Te încrezi bănuielii că discursul a fost pregătit, dar confesiunile improvizate din studioul tv sting orice "prezumție de vinovăție". Alexa Visarion are, și el, tot timpul în "buzunar" idei, metafore, frânturi de texte. Totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cuvinte dar și prin joc, hai să-i spunem, așa, prețios, universul. A.V. V-au atras chipurile oamenilor? A.V. ...Atracție e mult spus. Dar stăteam înconjurat de oameni atât de diferiți, și ei făceau parte din contextul meu existențial, încât varietatea exista de la sine. A. V. Nu întâmplător v-am întrebat dacă au avut importanță pentru dumneavoastră cuvântul și chipul, pentru că aceste două elemente sunt foarte importante pentru un regizor. A.V. Știu, numai că aș vrea să spun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
85 de ani. E interesant și pentru abordarea orală, mai puțin stilizată, și pentru că era ultimul interviu pe care l-a dat, și pentru că este un interviu amplu, în care el și-a păstrat întreaga acuitate, umorul, opțiunile literare, interogațiile existențiale, felul în care vorbește despre transcendență, despre religie și despre... „plecare“. Textul a apărut și pe video, și ca transcriere. Subtitlul pe care el îl dorea este „Before I Go“, adică „Înainte de plecare“, „Înainte să dispar“. Un fel de ultimă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
o actriță realmente foarte talentată. Și având un spirit critic accentuat, face niște observații foarte utile pentru producție. Nu a schimbat-o Mefisto. L-a interpretat atât de bine, încât mă gândeam, ca prieten, că a ajuns în cotloane unde existențial e riscant să ajungi... Dar nu a fost cazul. Sper. Muzica are întotdeauna un rol important, extrem de puternic, în spectacolele dumneavoastră. Ce fel de muzică folosiți în Hamlet? În principal muzică electronică, originală. Ca bază, este muzică electronică actuală, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
mari și dacă, în cazul de față, n-ar fi vorba mai degrabă de-o „alchimie financiară“, vorba lui George Soros. Marlowe nu e doar un personaj chandlerian - el e un extract al epocii sale, străbătută după o complicată formulă existențială în care cinismul, melancolia, generozitatea, indiferența, spaima, tăcerea, singurătatea și moartea sunt fragmente palpabile ale vieții cotidiene. Marlowe și-a dobândit „autonomia“ mai degrabă fără voia decât cu voia autorului. Mai întâi prin filme și prin serialele transmise la radio
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
omului ca ființă creatoare, care poate modifica lumea materială exterioară prin efortul minții și brațelor sale346. Omul în sine, fără ,,ceilalți" în jurul său, este lipsit de valoare. ,,Ei" ne sunt oglinda și tot ,,ei" ne sunt sistemul de raportare, referențialul existențial. Le datorăm totul, din prima clipă a nașterii până în ultima secundă a dispariției. Egoismul este Apocalipsa și cooperarea este amânarea sfârșitului nostru ca specie pe pământ. Nu avem de ales, cooperăm sau dispărem. Am învins prin cooperare și putem fi
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
discută chiar despre o strategie comună a civilizațiilor, involuntară, atunci când explică minunea apariției lumii noastre 194. Poate cea mai mare contribuție a creștinismului la apariția capitalismului și lumii civilizate o constituie faptul că ne-a oferit o direcție, un sens existențial și de acțiune umană. Direcția pe care ne-o oferă creștinismul își are rădăcinile în Iudaism. Sedlacek arată: ,,Unul dintre lucrurile pe care cei ce au scris Vechiul Testament le-au dat omenirii este ideea și noțiunea de progres. Poveștile din
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
criză amenințătoare: tragedia de a nu dori să luptăm pentru a o depăși". www.rightwords.ro. 23 C. I. Gulian, Hegel sau filosofia crizei, Editura Academiei RSR, București, 1970, p. 15. 24 Ibidem, p. 10. 25 ,,Ceea ce este soluție vitală, existențială, într-o situație de tensiune, conflict, criză, fie pe plan psihic, individual, fie pe plan obiectiv, social-istoric, se traduce prin act, acțiune, rezolvare, tranșarea nodului gordian. În fața necesităților acțiunii, gândirea nu poate și nici nu trebuie să frâneze sau să
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
viața. Existența ei este o acumulare cantitativă de experiențe (nu contează dacă acestea sînt plăcute sau neplăcute, reale sau imaginare), descrise placid, cu deplină detașare, de-o manieră frizînd schizofrenia. Dacă autoarea ar putea trece dincolo de behaviorism, spre o zonă existențială sau spre o dimensiune etică, proza sa ar avea numai de cîștigat. Claudia Golea are o șansă imensă: a călătorit enorm, a acumulat experiențe de viață cît pentru două-trei generații, știe limbi străine care îi permit să citească în original
Biruit-au sexul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12531_a_13856]
-
vârsta copilăriei nu vine dintr-o banală mistică a aventurii ci, dimpotrivă, din fericirea comună a finitului, pe care o regăsim în pasiunea comună a copiilor pentru colibe și corturi: să te închizi și să te așezi confortabil - iată visul existențial al copiilor și, deopotrivă, al lui Verne." - Domnule Chivu, închideți ochii și amintiți-vă cum vă jucați ore în șir în podul casei bunicilor de la Horezu, cu toate obiectele acelea vechi, inutile și prăfuite, dar atât misterioase! - Asta pot pricepe
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
secvențe, fragmente, whatever, ale unui singur mare și unic poem al acestei intervârste suspendate, definită printr-o anxioasă așteptare ("tinerețea mea a fost făcută pentru așteptare/ tot ce știu e din cărți/ câteodată am impresia că nici nu exist"). Inconsistența existențială determină și o indeterminare a limbajului și, implicit, a mesajului. Juventus pare o scrisoare de adio & de bun venit plină de necunoscute, un e-mail modular trimis undisclosure recipients la toți și la oricine, inclusiv ție. Dar aceste disproporții de identificare
Escher desenează o matrioșkă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12575_a_13900]