8,103 matches
-
va fi lăsat în grija unei familii protestante în ceea ce privește educația și practica religioasă, deoarece în zonă nu exista nici o biserică ortodoxă. O va termina în anul 1895, după care va urma la Paris Facultatea de Științe Politice. În paralel va frecventa cursuri de medicină, botanică, artă, litere, filozofie, istorie și drept. Se întoarce în România datorită anghinei pectorale, unde își va continua studiile până în 1898 când merge la Roma unde va urma Facultatea de Filosofie-Teologie a dominicanilor în Roma, Angelicum. Este
Vladimir Ghika () [Corola-website/Science/305068_a_306397]
-
etnii. În 2004 au fost înregistrate 1012 gospodării casnice, mărimea medie a unei gospodării era de 3,5 persoane. Satul dispune de grădiniță, gimnaziu, bibliotecă, cămin cultural. La Gimnaziul nr. 19 din localitate activează 25 de cadre didactice și este frecventată de circa 300 de elevi. Grădinița „Soarele”este frecventată de 150 copii cu vârsta cuprinsă între 2-7 ani. În cadrul Primăriei activează 15 angajați. Bugetul local constituie 3070 mii lei. Pe teritoriul satul activează circa 20 agenți economici.
Elizaveta, Bălți () [Corola-website/Science/305125_a_306454]
-
mărimea medie a unei gospodării era de 3,5 persoane. Satul dispune de grădiniță, gimnaziu, bibliotecă, cămin cultural. La Gimnaziul nr. 19 din localitate activează 25 de cadre didactice și este frecventată de circa 300 de elevi. Grădinița „Soarele”este frecventată de 150 copii cu vârsta cuprinsă între 2-7 ani. În cadrul Primăriei activează 15 angajați. Bugetul local constituie 3070 mii lei. Pe teritoriul satul activează circa 20 agenți economici.
Elizaveta, Bălți () [Corola-website/Science/305125_a_306454]
-
astfel: 98,25% (1829 pers.) - moldoveni/români; 1,43% (27 pers.) - ucraineni; 0.21% (4 pers.) - ruși; 0,05% (1 pers.) - polonezi, 0.05% - alte etnii. În Iezărenii Vechi copii își efectuează studiile la un gimnaziu. În prezent, gimnaziul este frecventat de circa 300 de elevi. După absolvirea celor 9 clase, elevii pleacă la liceile din satele învecinate sau din Sângerei. Gimnaziul a fost renovat și dat în exploatare la 30 ianuarie 2001, fiind investiți circa 500 mii $. Renovarea se datorează
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
De asemenea, în sat există și o comunitate a Bisericii adventiste de ziua a șaptea. Casa de Cultură își desfășoară activitatea din 1963, în cadrul ei fiind organizate diverse acțiuni artistice. În Corjeuți funcționează 2 instituții de învățământ. Liceul teoretic este frecventat de circa 1300 de elevi (2008). La începutul anului școlar 2013/2014 în liceu 23 de clase complete, în fiecare clasă de la 20 până la 38 de elevi. Clădirea liceului a fost edificată în 1973. În 2008 s-a construit o
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
cornute mari; 2273 de desetine de pământ arabil, 202 desetine de stejăriș și 48 de desetine de luncă inundabilă, stufăriș. La 13 martie 1835 datele istorice indică că staroste al satului era Constantin Vulpe. În 1883 se deschide prima școală frecventată de circa 20 de băieți, predarea era efectuată de preotului Vasile Lupu. Conforma statisticilor din 1878 populația satului constituia 593 de oameni, activau: școală public, 8 mori de vânt și tracțiune de cai, o cârciumă. Fondul funciar includea 2076 de
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
și vii; cai 146, vite mari 202, oi 400; numărul caselor 94; populația 988 persoane. Îndemnați de preotul Ignatie Mocrițchi și și starostele Ioane Antohi, în 1914 localnicii au pus temelia unei noi biserici mai spațioase. În 1915 școală era frecventată deja de 100 de copii cu vârsta -11 ani. În 1918 are loc unirea Basarabiei cu Românie. În scurt timp 249 de săteni au fost împroprietăriți cu 1046,7 ha de pământ cultivabil cu loturi de până la 6 ha fiecare
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
comerciale. Comuna dispune de o rețea de conducte cu gaze și una cu apă potabilă. În 2007 a avut loc renovarea și extinderea apeductului, cu ajutor financiar de la Comisia Europeană. În domeniul învățământului activează două instituții: Liceul teoretic „George Coșbuc”, frecventat de 430 de elevi (2012), și grădinița cu 120 de copii. De asemena funcționează casa de cultură, oficiului poștal, două biblioteci: a liceului și a comunei. În 2013 s-a deschis muzeul satului „Casa Mare” (în localul grădiniței). Muzeul „Casa
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
toate patru colhozuri formează unul singur, acela pe nume Viața Nouă, cu președinte Ignat Corneiciuc. În 1967 numele colhozului este schimbat în Farul (Maiak). În 1973 populația satului număra 4117 de locuitori și 1392 de gospodării. Școala medie mixtă era frecventată de 826 de elevi, iar colectivul didadctic a fost alcătuit din 56 de învățători. Ramurile principale ale gospodăriei colective erau: cultura cerealelor, plantelor tehnice, pomicoltura, creșterea animalelor. În anii 1970-80 funcționau: parcul de autocamioane, uscătorie de tutun, casă de cultură
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
populație de 921 suflete. Țăranii posedă pămînt de împroprietărire 1.307 desetine. Șunt vii și livezi cu pomi". coală fondataă în 1903 îl avea de învățător în 1909 pe Toader Ababii, religia o preda preotul Mihail Virschii. Peste un an frecventau lecțiile 40 de băieți și 11 fete. Din 1917 mai mulți ani aici a lucrat preot Alexei Curmei, absolvent al Seminarului Teologic. În serviciu se află din 1906. Împreună cu el lucra cîntăreț Dionisie V. Galit. Satul pe atunci numără 230
Limbenii Noi, Glodeni () [Corola-website/Science/305175_a_306504]
-
copiilor de 8- 12 ani. Așa tip era în sat, dar erau și cu două clase, cu doi învățători, unde copiii învățau patru ani. În anul 1906 în sat erau 1153 locuitori cu 115 copii de vîrstă școlară, dar școală frecventau în jurul la 27 de elevi. Copiii învățau într-o clasă special amenajată, cu un singur învățător. Școală era susținută de stat dar și de obștea ,Sărată Veche,ei îi aparțineau 33 desetine de pămînt cu care se întreținea și în
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
fizică și chimie, procurarea mobilierului pentru câteva săli de clasă, reînnoirea clasei de informatică ș.a. Numărul elevilor este circa 550 persoane. În domeniul educației preșcolare funcționează grădinița-creșă „Ghiocel” din 1975. Instituția dispune de 120 de locuri, dar numărul copiilor care frecventează grădinița este mult mai mare. La grădiniță activează circa 28 de angajați, inclusiv 12 cadre didactice. Satul Răuțel este cunoscut prin tradițiile sale, aduse din Bucovina. În special, formația locală „Sălcioară” este cea care păstrează melodia și cuvintele cântecelor. În timpul
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
consiliul comunei Cazangic format din 9 persoane, primar fiind Grigore Novițchi. În 1914 în sat se organizează un punct agronomic cu 40 desetine de pământ. În 1915 conform datelor statistice în sat locuiau 727 bărbați și 658 femei, 112 persoane frecventau școlile laică și parohială, redeschise după evenimentele din 1905 - 1907. După reunirea Basarabiei cu România în 1918 în sat funcționează o filială a Băncii populare Unirea și o reprezentanță a instituției române Casa noastră, împuternicită să realizeze reforma agrară. În
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
până la 2,5 mii de persoane în 850 de case. În sat funcționa o școală primară, o moară, o băcănie, 3 cârciumi, primărie. În 1940 în Corlăteni au fost înregistrați 2834 de locuitori: 2824 - români, 31 ruși, 162 de elevi frecventau școala. În bătăliile celui de-al doilea război mondial și-ai pierdut viața circa 50 de corlăteneni. Nu mult după război, în anii 1946-1947 a venit foametea, cauzată de sovietici. În 1949 au fost deportați Vasile Chetroșanu cu soția și
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
cu capacitate de 640 locuri, construită în 1973. În anul de studii 2007-2008 au fost înscriși 246 elevi, sunt angajați 23 profesori, personalul tehnic numără 21 persoane. Grădiniță de copii, capacitate de 120 copiii, clădire veche. În anul 2007-2008 au frecventat grădinița 75 copii , sînt angajate 7 educatoare, personalul tehnic - 11 persoane. Casă de cultură în complex cu sală sportivă. Capacitate 450 locuri. Construită în 1990. Bibliotecă publică a fost transferată din casa de cultură în incinta primăriei, nu este spațiu
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
de băieți. Lecțiile le preda preotul Vladimir Olariu. În 1889 învățător la școala din sat devine Pantelei Ilrtinov, iar în 1903 învățătoare devine puhoianca Eugenia Cetine. Deși în următorii ani numărul elevilor de la școală se mărea, totuși mulți copii nu frecventau școala și analfabetismul mai persista. În prezent liceul teoretic Puhoi are o capacitate de 964 locuri, anul dării în exploatare este 1967. În liceu își fac studiile mai mult de 767 elevi în 31 de clase. Cadrul didactic este compus
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
copii, ce nu activează în prezent. Clădirea dată necesită reparație capitală. Din motivul că copiii sunt plasați numai într-o clădire, grupele sunt supraîncărcate. Grădinița nr.2, anul dării în exploatare 1973, cu o capacitate de 80 copii, în prezent frecventează grădinița 84 copii. Necesită reparație sistemul de încălzire și reparația capitală a acoperișului. Grădinița nr.3, anul dării în exploatare 1964, cu o capacitate de 60 copii, în prezent este frecventată de 60 copii. E necesar de a construi un
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
1973, cu o capacitate de 80 copii, în prezent frecventează grădinița 84 copii. Necesită reparație sistemul de încălzire și reparația capitală a acoperișului. Grădinița nr.3, anul dării în exploatare 1964, cu o capacitate de 60 copii, în prezent este frecventată de 60 copii. E necesar de a construi un gard nou, deoarece actualul este din lemn și e putred. Populația satului este deservită de 2 biblioteci, anul dării în exploatare 1978, una pentru cititorii maturi, cealaltă pentru copii, numărul de
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
de țărani nevoiași au fost împroprietăriți cu 211 ha de pământ. Între Otac și Nistru până în anii 50 au fost păduri, câmpuri cu harbuji (pepeni verzi) și grâne. În anul 1933 Otacul avea 581 de locuitori, iar școala primară era frecventată de 156 de elevi. Profesori: Grogore Pleșca (n.1910) și Parascovia Siminel (n.1902). În anul 1940 Otacul avea 783 de oameni. Mai mulți otăceni (peste 30) au fost reprimați și deportați în 1940-1949 pentru participare la partide politice românești
Otac, Rezina () [Corola-website/Science/305238_a_306567]
-
1914 primește un premiu mare pentru caii săi frumoși în 1923 s Buzdugeni număra 65 de gospodării țărănești și nici o gospodărie boierească Aici trăiau 386 de oameni (189 de bărbați si 197 de femei) Satul avea școală primară, iar enoriașii frecventau bise¬rica din satul vecin, pentru care în 1903 au cumpărat podoabe și lucruri scumpe Anastasia Chisea, Gheorghe Bîrliba, Gheorghe Furtună, Gheorghe Fală, Andronia Rusu. Impozitul pentru școală era achitat regulat Astfel între anii 1901-1913 sătenii au plătit anual câte
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
acel moment de criză. Avea numai 11 ani când, la 17 octombrie 1507, i-a murit bunicul și la zece zile după și tatăl: În urma acestei pierderi, Filip a fost trimis la rudele de la Speyer. Împreună cu fratele său Georg, au frecventat școală de latină din Pforzheim, pe când locuiau la Elisabeth (Els), sora lui Johannes Reuchlin. <includeonly>Melatone frequentò insieme al fratello Georg la scuola di latino di mentre abitava presso. Grazie al rettore Georg. Simler e a Johannes Hildebrand la scuola
Philipp Melanchthon () [Corola-website/Science/306143_a_307472]
-
științei. La 24 martie 1818, obținând aprobarea pentru înființarea școlii românești, și-a început activitatea într-un local impropriu din centrul capitalei, la Sfântul Sava. La început, elevii săi erau băieți de mici meseriași, târgoveți și dascăli, pentru că odraslele boierești frecventau în continuare școala grecească. Noua instituție a devenit curând principalul focar de consolidare și difuzare a culturii românești. Din prima generație de elevi au făcut parte, printre alții, Petrache Poenaru, Daniel Tomescu, Simion Marcovici și alții. Școala de la Sfântul Sava
Gheorghe Lazăr () [Corola-website/Science/306154_a_307483]
-
pentru Fondul Plastic, a vândut tablouri inclusiv în străinătate, beneficiind, ca fiu de activist de Partid, de privilegiul unui pașaport. A fost un apropiat al lui Nicu Ceaușescu, fiul dictatorului Nicolae Ceaușescu. Alături de acesta a dus o viață de noapte, frecventând baruri și restaurante cunoscute în epocă; din cercul celor doi mai făceau parte și alți fii de demnitari comuniști sau de persoane sus-puse, precum Mădălin Voicu, Jean Maurer, fiul lui Ion Gheorghe Maurer, nepoții lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ghiță, Sanda și
Paul Niculescu-Mizil () [Corola-website/Science/306212_a_307541]
-
autoritățile Germaniei naziste, sub acuzația că ar fi subminat „adevărata unitate a poporului german” prin redactarea unor foi volante împotriva războiului. Născut în Elveția din părinți germani, familia s-a transferat la Stuttgart pe când Kurt avea numai 4 ani. A frecventat Gimnaziul "Eberhard-Ludwigs", din 1913. După moartea tatălui său s-a mutat cu mama la München. Aici - grație unui talent deosebit - a studiat teoria muzicală dar și psihologia și filosofia. Și-a obținut doctoratul în 1917 devenind profesor asociat în 1920
Kurt Huber () [Corola-website/Science/306243_a_307572]
-
specialist în fonetică, fonologie și lexicologie. Are cetățenie română și germană. Tatăl, Vasile Tătar, a fost preot și deținut politic în timpul regimului comunist. Mama, Iulia Tătar, născută Tanco, fiică de preot român. Ana Tătaru a copilărit în Bistrița, unde a frecventat mai mulți ani școala cu limba de predare germană (bacalaureatul la Năsăud). A studiat la universitatea din Cluj filologia cu specialitățile principale româna și engleza. În 1946 s-a înscris la secția română-franceză a facultății de litere a Universității din
Livia Ana Tătaru () [Corola-website/Science/306234_a_307563]