12,265 matches
-
Adică ne declarăm capitaliști, dar conducem economia după principii socialiste. Nu merge! Nu poți să ajungi la un grad de îndatorare de 144% din PIB și să spui că vinovați pentru situație sunt creditorii. Este clar că economia și societatea greacă consumă fără a avea capacitatea de a produce. De fapt nu neapărat mărimea datoriei publice este problema, cât faptul că acești bani au intrat în consum. Capitalismul este echilibru dinamic, expansiune și competitivitate și nu bani împrumutați care să alimenteze
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cât și pentru euro-zonă. Prin ieșire, grecii vor intra într-un cerc vicios al instabilității monetare și financiare. Abia atunci ar putea vedea infernul. Semnalul este deja dat. Retragerile masive din bănci ne spun că puțini oameni, cu adevărat raționali, greci sau străini, ar putea avea încredere în revenirea la drahmă. În aceste momente, țara nu poate ține stabilă o monedă proprie. Inflația va răbufni la cote pe care cu greu le pot imagina. Efectul va fi pornirea tiparniței de bani
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ar fi grav afectate. Din acest punct de vedere, creditorii Greciei sunt puși să aleagă între bani și stabilitate la nivel continental și vor face totul, orice concesie, ca Grecia să nu facă un pas înapoi. Ultimele declarații ale premierului grec conform cărora Europa nu mai este centrul lumii spun multe despre hotărârea de nu ceda în fața creditorilor. În același timp este extrem de dezamăgitor să vezi cum liderul țării care a inventat democrația face o asemenea afirmație. Cultura greacă, alături de cea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ale premierului grec conform cărora Europa nu mai este centrul lumii spun multe despre hotărârea de nu ceda în fața creditorilor. În același timp este extrem de dezamăgitor să vezi cum liderul țării care a inventat democrația face o asemenea afirmație. Cultura greacă, alături de cea romană, este baza și sufletul culturii occidentale. Liderii greci nu par să știe exact ce țară conduc. Sunt lipsiți de valori și au o agresivitate gen occupy, specifică răzvrătiților fără cauză. Șantajul actualului guvern socialist este unul vizibil
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
spun multe despre hotărârea de nu ceda în fața creditorilor. În același timp este extrem de dezamăgitor să vezi cum liderul țării care a inventat democrația face o asemenea afirmație. Cultura greacă, alături de cea romană, este baza și sufletul culturii occidentale. Liderii greci nu par să știe exact ce țară conduc. Sunt lipsiți de valori și au o agresivitate gen occupy, specifică răzvrătiților fără cauză. Șantajul actualului guvern socialist este unul vizibil și poate da rezultate pe termen scurt în favoarea Greciei. Pe termen
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de trai superior. Deși oamenii sunt diferențiați de bogăția lor din vremuri imemoriale, creștinismul nu a încurajat achiziția fără limită a bunurilor, cel bogat nefiind un personaj biblic demn de urmat. Chiar gândirea filosofică pre-creștină, reprezentată mai ales de către filosofii greci, nu încuraja achiziția fără măsură a bunurilor materiale. Aristotel arată că ,,celor bogați în bani le lipsește adesea hrana necesară deși este ciudat ca bogatul să moară de foame cu toate că posedă bani"33. Pofta nesătulă de câștig era personificată de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
hrana necesară deși este ciudat ca bogatul să moară de foame cu toate că posedă bani"33. Pofta nesătulă de câștig era personificată de Midas, în fața căruia, din cauza căutării permanente a profitului și a câștigului, toate bunurile se prefac în aur. Filosoful grec desparte activitatea economică în două părți și anume în ,,bogăție" și ,,arta achiziției de bunuri". Cea de-a doua este neutră și se desfășoară doar pentru a asigura oamenilor cele necesare traiului, iar prima este o activitate condamnabilă, în care
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
acțiunea este una conștientă. Urmarea este că la Aristotel ,,politicul este valoarea supremă, deoarece scopul lui este cel mai înalt din punct de vedere practic"43. În context, Vasile Muscă subliniază: ,,Pentru Aristotel, la fel ca și pentru cei mai mulți filosofi greci, virtutea coincide cu fericirea. În baza acestei identități fericirea cea mai înaltă rezidă în virtutea cea mai înaltă, iar în ierarhia virtuților pe treapta cea mai înaltă se situează virtutea teoretică ce culminează cu actul înțelepciunii (...). Într-o mișcare ce se
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
o enumerare a cauzelor care produc instabilitate și neliniște într-o societate, Aristotel vorbește despre: lipsa de măsură, frica, excesul, disprețul, înălțarea dincolo de proporționalitate, intrigile, neglijența, mărunțișurile, inechitatea. Referindu-se la suportabiliatea socială a îmbogățirii și la justețea socială, filosoful grec arată: ,,Câștigul și averea îi îndreaptă pe unii împotriva altora, nu pentru a agonisi ceva pentru ei înșiși, așa cum s-a spus mai înainte, ci întrucât constată că alții au mai mult, unii pe drept, alții pe nedrept"88. Justiția
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
p. 15. 16 Ibidem, pp. 95-97. 17 Ibidem, p. 97. 18 V.V Struve, D.P. Kallistov, Grecia Antică, Editura Științifică, București, 1958, p. 139. 19 Ibidem, p. 141. 20 Ibidem, p. 144. 21 Ibidem, p. 174. 22 Seisachteia, în limba greacă. 23 V.V Struve, D.P. Kallistov, Grecia Antică, Editura Științifică, București,1958, p. 174. 24 Ibidem, p. 177. 25 V.V Struve, D.P. Kallistov, Grecia Antică, Editura Științifică, București, 1958, p. 177. 26 Ibidem, p. 177 27 V.V Struve
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de produse se făceau direct, de la producător la cumpărător; existau și comercianți, o categorie care nu se bucura nici de considerație și nici de o bună reputație; căile comerciale cele mai obișnuite erau pe mare; datorită faptului că în lumea greacă circulau monede diverse, operațiunile comerciale erau facilitate de agenți de schimb. Istoria culturii și civilizației, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, vol. I, pp. 579-581. 47 V.V. Struve, D.P. Kallistov, Grecia Antică, Editura Științifică, București, 1958, p. 259. 48 Ibidem
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Grecia Antică, Editura Științifică, București, 1958, p. 319. 56 Claude Simon, Băncile, Editura Humanitas, București, 1993, p. 11. 57 David Abulafia, Marea cea mare. O istorie umană a Mediteranei, Editura Humanitas, București, 2014, p. 119. 58 Nicolae Iorga descrie comerțul grec astfel: ,,Importanța, ca și bogăția comerțului atenian, constă tocmai în libertatea absolută a acestui comerț", Nicolae Iorga, Originea formelor vieții contemporane, Editura Datina Românească, Vălenii de Munte, 1933, p. 135. 59 David Abulafia, Marea cea mare. O istorie umană a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Marea cea mare. O istorie umană a Mediteranei, Editura Humanitas, București, 2014, p119. Pentru a vizualiza aversiunea grecilor față de sălbatici, autorul citat vorbește despre modul în care Homer i-a descris pe ciclopi. Redăm pasajul considerându-l definitoriu pentru cultura greacă: ,,Lui Homer nu i-a fost deloc greu să facă diferența dintre binefacerile civilizației și cele ale sălbăticiei. Ciclopii sunt "țâfnoși, fără lege", nu se deranjează să cultive pământul, ci totul crește de la sine și culeg ce au nevoie; "n-
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dată de către un grup, fie învățat de la un alt grup și transmis apoi în rândul membrilor grupului". Cucerirea socială a pământului, Editura Humanitas, București, 2013, p. 255. 157 ,,Marii unificatori culturali ai Imperiului Bizantin au fost guvernul, creștinismul și limba greacă". Warren Treadgold, O scurtă istorie a Bizanțului, Editura Artemis, București, 2003, p. 59. 158 Nicolae Iorga, Istoria vieții bizantine. Imperiul și civilizația după izvoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 20. 159 Numele său vine de la împăratul Flavius Constantin, născut
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
tot felul pe care-l numim civilizație, depinde de numărul și diversitatea culturilor împreună cu care elaborează - cel mai adesea involuntar - o strategie comună.(...). Europa de la începutul Renașterii era locul de întâlnire și de contopire al celor mai diverse influențe: tradiția greacă, latină, germanică, anglo-saxonă, arabă, chineză". Claude Lévi-Strauss, Rasă și istorie, Editura, Fides, Iași, 2001, p. 70. 195 Tomas Sedlacek, Economia binelui și a răului,Editura Publica, București, 2012, p. 92. 196 Tomas Sedlacek, Economia binelui și a răului, Editura Publica
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Artemis, București, 2007, p. 55. 80 Hegel se exprimă foarte clar: ,,Reforma a fost o consecință a descompunerii Bisericii". Prelegeri de filosofie a istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, p. 381. 81 ,,Scolasticismul clasic a îmbinat metodele(de cercetare n.n.) filosofului grec antic Aristotel cu Scripturile creștine, pentru a produce o sinteză între credința creștină revelată și rațiunea umană". Michael Mullett, Calvin, Editura Artemis, București, 2007, p. 15. 82 Niall Ferguson pune în evidență poate cea mai importantă contribuție pe care a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ei vie, imprevizibil creatoare". Apud Ștefan Augustin Doinaș în prefață la Goethe, Faust, Editura Grai și Suflet, București, 1995, p. XII. 194 Fernand Braudel consideră că: ,,Nu este mai puțin adevărat că tendința civilizației occidentale, din momentul în care gândirea greacă se dezvoltă, este atracția spre raționalism, deci spre o atitudine degajată în raport cu viața religioasă". Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. I, p. 56. 195 Christophe Charle, Jacques Verger, Istoria universităților, Editura Institutul European, Iași, 2001, p. 9. 196 Ibidem
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
semănau celor ce i-au dobândit, iar dobânda produce bani din bani, astfel încât aceasta este cea mai nenaturală dintre achizițiile de bunuri". Aristotel, Politica, Editura IRI, București, 2001, p. 63. Aceest text dovedește rădăcinile clare ale creștinismului în gândirea clasică greacă. Pentru multe secole dobânda și folosința banului se va supune acestei percepții reluată și ce către creștinism. 35 Apud Pascal Bruckner, Mizeria prosperității, Editura Trei, București, 2002, p. 49. 36 Max Weber a pus în evidență: ,,Dominația universală a lipsei
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
hotărârea de a aborda cele mai sensibile chestiuni pentru noi toți și, dincolo de noi, către spațiul european în care tindem să ne integrăm. A fost un gest de responsabilitate ce trebuie continuat prin eforturi constante. Mă bazez pe prietenii noștri greci, următoarea președinție-în-exercițiu a SEECP, că vor acorda acestei campanii aceeași prioritate în timpul mandatului lor. Am propus un mecanism de implementare a campaniei, alegând măsurile concrete ce trebuie să fie aplicate, care vor spori credibilitatea SEECP și a fiecărui stat membru
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
mai puțin adevărat. România, Bulgaria, Turcia și Republica Moldova sunt toate țări riverane Mării Negre. În consecință, regiunea Mării Negre ar trebui adusă, dacă nu ca subiect de discuție, măcar ca temă de gândire în întâlnirile SEECP. Și aș presupune că prietenii noștri greci, care sunt de fapt alături de noi de-a lungul graniței cu Marea Neagră, s-ar folosi de avantajele acestei oportunități fantastice. Privim cu atenție această zonă, așa cum, de exemplu, Spania împreună cu Franța și alte țări membre ale UE veghează asupra vecinătății
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Adică, cel puțin în teoria politică, lucrul acesta îl putem urmări cu mare ușurință, avem o idee despre familie care vede familia ca o unitate naturală, infrapolitică, dominată de ce? De dominus, de pater familias, de acel despot din teoria politică greacă, aristoteliană, stăpânul casei, al sclavilor, al servilor, al familiei sale imediate, femeie și copii în principal, și de la această noțiune de familie ca unitate naturală se trece la o familie, la ideea unei familii ca unitate contractuală ce se formează
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Bruxelles, al UE, la misiunea noastră, sau la NATO, chiar trebuie să meargă... Mihai-Răzvan Ungureanu: Auziți! Bogdan Chirieac: ...un expert în matematică sau un expert în... Rodica Culcer: Dacă nu era un expert în matematică!?! Bogdan Chirieac: ...sau în limba greacă. Mihai-Răzvan Ungureanu: Domnule Chirieac, vă asigur că, dacă ar fi fost un asemenea caz, nici măcar nu aș fi adus vorba, nu mai spun de aluzii. Aluzia este atât de transparentă... Mă rog! Veți avea surprizele dumneavoastră, văzând unele la un
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
în vigoare în prima zi a lunii următoare datei la care părțile își notifică, una celeilalte, îndeplinirea procedurilor necesare în acest scop. Articolul 9 Prezentul protocol va fi redactat în patru copii în limbile română, daneză, olandeză, engleză, franceza, germană, greacă, italiană, portugheză și spaniolă, fiecare din aceste texte fiind egal autentice. Plenipotențiarii de mai jos au semnat prezentul protocol adițional. Încheiat la Bruxelles la 21 decembrie 1993. Pentru România, Pentru Comunitatea Europeană și Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, -----------------------------
ORDONANTA Nr. 10 din 14 ianuarie 1994 pentru ratificarea Protocolului adiţional la Acordul interimar privind comerţul şi aspectele legate de comerţul dintre România, pe de o parte, şi Comunitatea Economică Europeană şi Comunitatea Europeană a Carbunelui şi Otelului, pe de altă parte, precum şi la Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109919_a_111248]
-
sau denunțării. ... Articolul 19 Prezentul acord va înlocui Acordul comercial pe termen lung, încheiat între guvernele celor două țări la București la 15 decembrie 1978. Încheiat la Nicosia, la 22 noiembrie 1993, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, greacă și engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergențe în interpretare, textul în limba engleză va fi de referință. Pentru Guvernul României, Cristian Ionescu, ministrul comerțului Pentru Guvernul Republicii Cipru Stelios Kiliaris, ministrul comerțului și industriei -------------------------
HOTĂRÎRE Nr. 390 din 15 iulie 1994 privind aprobarea Acordului comercial dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111006_a_112335]
-
fi denunțat printr-un preaviz de 3 luni, transmis pe cale diplomatică. Drept pentru care reprezentanții părților contractante, împuterniciți în formă cuvenită în acest scop, au semnat prezentul acord. Semnat la Atena la data de 6 iunie 1994, în limbile română, greacă și franceză, cele trei texte având aceeași valabilitate. În caz de divergență de interpretare, textul în limba franceză va prevală. Pentru Guvernul României, Doru-Ioan Taracila, ministru de interne Pentru Guvernul Republicii Elene, Stylianos-Angelos Papathemelis, ministrul ordinii publice -------------------------
HOTĂRÎRE Nr. 635 din 14 septembrie 1994 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene privind readmisia persoanelor aflate în situaţie ilegala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111258_a_112587]