8,360 matches
-
literar, adăugându-le altele, mereu bogate și noi, precum cele de istoria mentalităților, de sociologia modei, critica receptării etc., toate lăsându-se comunicate o dată mai mult într-un stil doar aparent didactic, percutant și delectabil. C. abordează dintr-un unghi inedit vechea teză a „formelor fără fond”, ajungând la altă concluzie decât cea junimistă. Referindu-se la epoca de tranziție 1830-1860, el observă că „dorul imitației” nu se află neapărat în relații de excludere cu „duhul național”. Eseistul convoacă și aici
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
Radu Vulpe, Ilirii și formarea neamului românesc, Toponimia antică a pământului moldovean, C.D. Loghin, Patriotismul lui M. Kogălniceanu, Th. Simenschy, Destinul în concepția grecilor. Revista conține însemnări despre cărți și reviste, despre evenimentele culturale ale Iașilor. Leca Morariu publică pagini inedite despre Ciprian Porumbescu, Gh. Ungureanu despre I. Creangă și V. Alecsandri, iar Artur Gorovei, amintiri despre G. Coșbuc. Alți colaboratori: St. Ciubotărașu, Aurel G. Stino, D. Iov, Octav Sargețiu, Pimen Constantinescu, N. Crevedia, Mihai Lungianu, E. Ar. Zaharia. Î.H.
CETATEA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286181_a_287510]
-
ș.a., cu preponderență în relația acestora cu Transilvania: Constantin Mălinaș, Eminescu și Bihorul (3/1990), Lucian Steia, Eminescu și Blaga (amplu studiu în mai multe numere din 1990 și 1991), Liviu Papuc, Mihai Eminescu și Ion Scurtu într-o relație inedită (3/1990), Corneliu Crăciun, Titu Maiorescu - omul politic (3-6/1991), Dan Smântânescu, Titanul Iorga (8/1990), Demény Lajos, Scrisori inedite ale lui Nicolae Iorga adresate istoricului maghiar Endre Veress (8/1990) ș.a. Ca restituiri, sunt publicate câteva din poeziile inedite
CELE TREI CRISURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
amplu studiu în mai multe numere din 1990 și 1991), Liviu Papuc, Mihai Eminescu și Ion Scurtu într-o relație inedită (3/1990), Corneliu Crăciun, Titu Maiorescu - omul politic (3-6/1991), Dan Smântânescu, Titanul Iorga (8/1990), Demény Lajos, Scrisori inedite ale lui Nicolae Iorga adresate istoricului maghiar Endre Veress (8/1990) ș.a. Ca restituiri, sunt publicate câteva din poeziile inedite ale lui Radu Gyr (Imn morților, 8/1990, Colinde din închisoare, transmise de Radu Ardelean, 11-12/1994). Partea literară a
CELE TREI CRISURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
inedită (3/1990), Corneliu Crăciun, Titu Maiorescu - omul politic (3-6/1991), Dan Smântânescu, Titanul Iorga (8/1990), Demény Lajos, Scrisori inedite ale lui Nicolae Iorga adresate istoricului maghiar Endre Veress (8/1990) ș.a. Ca restituiri, sunt publicate câteva din poeziile inedite ale lui Radu Gyr (Imn morților, 8/1990, Colinde din închisoare, transmise de Radu Ardelean, 11-12/1994). Partea literară a revistei este îmbogățită cu documente inedite, cum sunt, de pildă, contribuțiile lui George Corbea: Aron Cotruș inedit: scrisori către Gh.
CELE TREI CRISURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
istoricului maghiar Endre Veress (8/1990) ș.a. Ca restituiri, sunt publicate câteva din poeziile inedite ale lui Radu Gyr (Imn morților, 8/1990, Colinde din închisoare, transmise de Radu Ardelean, 11-12/1994). Partea literară a revistei este îmbogățită cu documente inedite, cum sunt, de pildă, contribuțiile lui George Corbea: Aron Cotruș inedit: scrisori către Gh. Cardaș (8/1991) și Al. Busuioceanu în corespondență cu Gh. D. Mugur (9-10/1994), Cincinat Pavelescu în două ipostaze caracteristice (7-8/1994). Cronicile literare sunt semnate
CELE TREI CRISURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
istoriei literare. Debutul său editorial (1972) îl reprezintă volumul Corespondența lui Alexandru Papiu Ilarian (în colaborare cu Iosif Pervain). În 1985 devine cercetător la Institutul de Istorie „George Bariț” din Cluj-Napoca, unde își poate exercita vocația pentru valorificarea textului literar inedit. Editează, în publicații de specialitate și în volume, un mare număr de opere rămase în manuscris sau scrieri mai puțin cunoscute ale reprezentanților Școlii Ardelene. Astfel sunt edițiile Arhieraticon al lui Inochentie Micu-Klein (2000) și Istoria și lucrurile și întâmplările
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
Caietul de poezie al «Revistei Fundațiilor Regale»”, „Dimineața”, „Facla”, „Adevărul”, „Viața literară”, „Azi”, „Lumea românească”, „Mișcarea literară”, „Reporter”, „România literară”, „Ramuri” ș.a. A lăsat două cărți pentru copii și, în 1966, și-a retipărit versurile (completându-le cu un ciclu inedit, Cartea de patimă) și traducerile în volumul Inima omenească (Premiul „M. Eminescu” al Academiei RSR). Romanul Cutremurul, la care lucrase mai bine de treizeci de ani, a fost ars în 1949. Memoriile lui C. au rămas în manuscris nepublicat încă
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
Orizont”, „Cronica”. Debutează cu o piesă de teatru în revista „Amfiteatru” (1966), unde va publica ulterior și proză scurtă. În 1967 i se reprezintă, la Timișoara, de către o trupă studențească, Restaurarea hainelor Sfântului Augustin. Piesele sale de teatru, unele încă inedite, au fost puțin jucate; ele sunt, de cele mai multe ori, expresia unei poetici a protestului și manifestă un gust accentuat pentru problematica de ordin social, atunci când nu se vor, de-a dreptul, pledoarii pentru spiritul revoluționar internaționalist. Cariera scenică a acestor
CHITIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286215_a_287544]
-
oferi „un tablou al dispunerii creației mai adecvat și mai util din perspectiva conturării profilului poetic al lui Mihu Dragomir.” Examenul critic surprinde coerența unei lirici bogate, cu acumulările, viziunea unitară și modernitatea ei. Accentul principal este pus pe cercetarea ineditelor. Versurile din volumele Dor, Minutar peste netimp, Noapte calmă și Sărbătorile poetului sunt racordate la scrierile din prima fază de creație a poetului, situată în deceniul al patrulea. Cu o intuiție critică fină, C. descoperă chiar și în creația marcată
CHISU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286214_a_287543]
-
1993. Este apoi director al Institutului de Istorie și Teorie Literară (1993-1999) și director al Institutului de Literatură și Folclor. Semnează numeroase lucrări de istoriografie literară, care denotă o bună documentare, acribie filologică, spirit de investigație în direcția explorării faptelor inedite. Obiectul său de cercetare îl constituie literatura română din secolul al XIX-lea. Studiul Constantin Stamati. Viața și opera (1981) se remarcă prin importante completări la biografia scriitorului, prin depistarea unor surse necunoscute din care acesta a tradus și s-
CIOCANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286248_a_287577]
-
bucurie de a descoperi opere și a scrie despre ele. Autoarea atestă o bună cunoaștere a ambianței literare românești și îndeosebi a celei actuale, din care sunt selectați scriitorii comentați confratern. Judecățile sunt drepte și conduc nu o dată spre concluzii inedite. Eseista rămâne totuși sub tutela poetei. SCRIERI: De partea cealaltă a umbrei, București, 1993; Împotriva mea, București, 1995; Ceremonia orbirii, București, 1996; Valea Regilor, București, 1996; Nu mă atinge, pref. Gheorghe Grigurcu, postfață Octavian Soviany, București, 1997; Fragmente de ființă
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
Comitetul Central al Unirii, constituit în 1857 la București. A luat parte la Congresul de Pace de la Bruxelles. Cele mai multe dintre proiectele literare ale lui C.M. (un volum de poezii, o piesă de teatru) nu s-au realizat. Se păstrează manuscrisul inedit al unei traduceri din Lamartine (Crucea). Puține dintre scrierile sale au fost tipărite. O poezie incendiară, Recunoștința Valahiii, apare în „Curierul românesc”, iar traducerea elegiei La Chute des feuilles de Millevoye, în „Curiosul”. O alegorie, ce biciuia trădătorii revoluției, a
CIOCARDIA MATILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286250_a_287579]
-
măsură la unitatea și spectacolul muzical al cosmosului pitagoreic. Astfel, cu cât e mai „păstoasă” și mai densă materia „realistă” în Istorii, cu atât ea e mai transfigurată și mai „ezoterică”. În fine, această a doua lectură configurează un univers inedit, greu inseriabil deocamdată în tipologiile constituite ale romanului românesc. Mircea Ciobanu e un artist care își scoate efectele din căutarea contrastului. A observa cu ochi de estet mahalaua sufletească - iată, în definitiv, tema. Contemplarea e, în același timp, nesățioasă și
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
Tudor Arghezi semnează ciclul de tablete Spini de hârtie: Necrologul lui Pussy (6), Câinele și omul (69), Pedeapsa cu biciul (70), Ave Maria (72), În faiton (75), iar Mihail Dragomirescu dă un fragment din Știința literaturii. Editorialele relevă o latură inedită a preocupărilor criticului și esteticianului Mihail Dragomirescu, și anume interesul pentru teatru și culisa teatrală, dar mai ales pentru organizarea, funcționarea și moralitatea acestei instituții de artă. C. susține câteva polemici literare: la rubrica „Purgatoriul” se pronunță împotriva revistelor pornografice
CLIPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286300_a_287629]
-
orientale, iar pe de alta, semnalează, în variantele ei românești, pecetea oralității populare, apropierea de stilul oralității. Ediția Folclor vechi românesc (1990) aduce o importantă contribuție la cunoașterea unora dintre cele mai vechi atestări ale folclorului românesc, antologhează texte manuscrise inedite care au fost notate înainte de apariția colecțiilor lui Anton Pann și V. Alecsandri, unele datând de la începutul secolului al XVIII-lea, altele de la jumătatea acestui secol. SCRIERI: Povestea lui Archirie filosoful. Carte populară din secolul al XVII-lea, București, 1976
CIUCHINDEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286284_a_287613]
-
Caleidoscop”, „Valori românești”, „Știința și viața”, „Misterele istoriei”, „Critici, prozatori”, „Memorialistică, interviuri”, „Dialoguri”. Semnează proză Livius Ciocârlie, Val Condurache, Ov. S. Crohmălniceanu, Nicolae Manolescu și Constantin Pricop, iar publicistică, Mircea Coloșenco, Victor Nadolski, Corneliu Albu. Compartimentul istorico-literar, cuprinzând evocări, documente inedite, memorialistică, interviuri, este foarte bine reprezentat. Astfel, Marius Mircu evocă personalitățile fondatoare ale revistei „Ateneu” - G. Bacovia și Grigore A. Tăbăcaru (Amintiri de la „Ateneu”), C. Isac se oprește asupra dramaturgului Ion Luca, C. D. Zeletin scrie despre doctorul Alexandru Brăescu
ALMANAHUL „ATENEU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285274_a_286603]
-
dramaturgului Ion Luca, C. D. Zeletin scrie despre doctorul Alexandru Brăescu, tenorul Nicolae Brăescu și filosoful Ștefan Zeletin, Ion Mitrea îl are în atenție pe Vasile Pârvan, iar Ștefan S. Gorovei publică, din arhiva lui P. P. Panaitescu, un text inedit despre Lucrețiu Pătrășcanu. Un alt material inedit, aparținând lui Constantin Rădulescu-Motru (Sufletul satului românesc), e propus de către Octavian Voicu. Sub îngrijirea lui Mircea Filip pot fi citite fragmente din jurnalul lui Petru Comarnescu. La rubrica „Memorialistică, interviuri” sunt evocate personalitatea
ALMANAHUL „ATENEU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285274_a_286603]
-
despre doctorul Alexandru Brăescu, tenorul Nicolae Brăescu și filosoful Ștefan Zeletin, Ion Mitrea îl are în atenție pe Vasile Pârvan, iar Ștefan S. Gorovei publică, din arhiva lui P. P. Panaitescu, un text inedit despre Lucrețiu Pătrășcanu. Un alt material inedit, aparținând lui Constantin Rădulescu-Motru (Sufletul satului românesc), e propus de către Octavian Voicu. Sub îngrijirea lui Mircea Filip pot fi citite fragmente din jurnalul lui Petru Comarnescu. La rubrica „Memorialistică, interviuri” sunt evocate personalitatea lui Bacovia, a Otiliei Cazimir, Luciei Sturdza-Bulandra
ALMANAHUL „ATENEU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285274_a_286603]
-
, publicație apărută la București în 1977, ca supliment al „Almanahului literar”, redactor fiind Mircea Micu. Versuri publică A. I. Zăinescu, Dan Mutașcu, Tiberiu Utan, Nicolae Nasta, Rusalin Mureșanu, un text inedit aparținându-i lui Simion Stolnicu. Secțiunea de proză este acoperită de Fănuș Neagu (Covorul violet), Leonida Teodorescu, Mircea Sântimbreanu, Emil Manu, Gh. Pituț, Adrian Rogoz ș.a. Nichita Stănescu și Gheorghe Tomozei propun o interesantă Carte de citire, carte de iubire
ALMANAHUL COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285282_a_286611]
-
sunt reproduse poezii populare bănățene din colecția lui George Cătană. Studii literare și culturale semnează Lucian Costin (Balada populară bănățeană), Vasile Goldiș, Emanoil Bucuța. Rubrica de evocări e susținută de Ioachim Miloia, Aurel E. Peteanu, Mihail Gașpar. Revista publică scrisori inedite ale unor personalități din Banat (Vincențiu Babeș, Eftimie Murgu ș.a.). L.P.B.
ALMANAHUL BANATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285281_a_286610]
-
lumii, de la Lucrețiu și Ovidiu până la Nichita Stănescu și Evgheni Evtușenko, traducerile fiind semnate de nume de rezonanță: Lucian Blaga, Maria Banuș, Ștefan Aug. Doinaș, Virgil Teodorescu, Petre Stati. În numărul pe 1985, lui Marin Preda i se publică fragmentul inedit Povestea unui comandant de tun. Corneliu Leu propune o Addenda la „Romanul unei zile mari” și prezintă biografia ultimului împărat al Chinei. Ediția almanahului apărută în iarna 1986-1987 oferă o scurtă istorie a filmului de animație. Colaborează Gr. Traian Pop
ALMANAH ENCICLOPEDIC „REALITATEA ILUSTRATA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285270_a_286599]
-
Daniel Drăgan, Eduard Huidan, Bedros Horasangian; publicistică, Ion Itu, A. I. Brumaru, Dan C. Mihăilescu, Mircea Gherman, Doru Munteanu, Radu Nițu, Eduard Eisenburger. Încercări dramatice publică Darie Magheru și Ion Olteanu. În secțiunea rezervată istoriei literare apar, în 1982, două poezii inedite ale lui Aron Cotruș (Vai! Abisul, tradusă din spaniolă de Gabriela Necheș, și Îngheață cenușa) și un alt text inedit, aparținând lui Nicolae Titulescu, sub îngrijirea lui Adrian Hamzea. În numărul din 1986, M. N. Rusu își intitulează însemnările Viața
ALMANAHUL „CORESI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285275_a_286604]
-
Eduard Eisenburger. Încercări dramatice publică Darie Magheru și Ion Olteanu. În secțiunea rezervată istoriei literare apar, în 1982, două poezii inedite ale lui Aron Cotruș (Vai! Abisul, tradusă din spaniolă de Gabriela Necheș, și Îngheață cenușa) și un alt text inedit, aparținând lui Nicolae Titulescu, sub îngrijirea lui Adrian Hamzea. În numărul din 1986, M. N. Rusu își intitulează însemnările Viața secretă a lui Mateiu I. Caragiale și comentează corespondența dintre Septimiu Albini și G. Bogdan-Duică. Dintre traducători, sunt de reținut
ALMANAHUL „CORESI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285275_a_286604]
-
ROMÂNEASCĂ „MIHAI EMINESCU” DIN CERNĂUȚI, publicație editată la București sub egida Fundației Culturale Române, din 1992. Coordonatori: Grigore C. Bostan, Alexandrina Cernov, Ilie Luceac, Vasile Tărâțeanu, Ilie T. Zegrea. Din compartimentul de istorie și critică literară rețin atenția prin informații inedite articolele Date noi despre aflarea lui Eminescu la Cernăuți de G. Haficiuc și Schițe pentru o istorie a literaturii române din nordul Bucovinei de Lora Bostan. Grupaje de versuri publică poeți din nordul Bucovinei - Grigore C. Bostan, Ștefan Hostiuc, Mircea
ALMANAHUL SOCIETAŢII PENTRU CULTURA ROMANEASCA „MIHAI EMINESCU” DIN CERNAUŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285297_a_286626]