69,747 matches
-
concilieze cele două atitudini. Această situație este determinată mai ales de existența și divergența mai multor orientări în teoria contemporană a curriculumului. Divergența teoriilortc "Divergența teoriilor" P. Jackson (1992)43 și John McNeill (1975)44 au propus „cartografierea domeniului” de investigații al teoriei curriculumului studiind literatura de specialitate. Procedând astfel, McNeill a putut alcătui o listă de concepții curriculare: concepția umanistă, concepția reconstrucționistă, concepția tehnologizantă și concepția academică 45. Cea din urmă le aparține celor numiți de Bobbitt (1918) „avocații culturii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în A. Hargreaves și M. Fullan (eds.), Understanding Teacher Development, Teachers College Press, New York, 1992. 43. P. Jackson, „Conceptions of Curriculum and Curriculum Specialists”, în Untaught Lessons, op. cit. 44. J. McNeil, Curriculum: A Comprehensive Introduction, Little, Brown & Co., Boston, 1977. Investigațiile lui McNeill au început în 1975 și au fost completate în a doua ediție a acestei lucrări (din 1977). O schiță a teoriei sale poate fi găsită în studiul „Curriculum - a Field Shaped by Different Faces”, Educational Researcher, 7 (8
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la mort de Justinien (476-565), p. 125. Ennodius precizează și faptul că acest prieten al regelui era un remarcabil poet (In veterum morem pangit nova carmina Faustus - „Faustus a semănat poeme noi în obiceiul celor vechi”) și a făcut o investigație a bibliotecii sale pe care a consemnat-o meticulos: De epigrammatis per armaria domini Fausto factis („Despre însemnările făcute printre rafturile dlui Faustus”) (Carmen, II, 3). 26. Despre Symmachus, vezi și Stein, op. cit., vol. II, p. 130 (cf. Riché, op. cit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
are în față un bolnav cu hepatită sau să administreze morfină unui reumatic. Cercetarea diagnostică a stării educaționale nu poate fi nici eludată și nici considerată o activitate livrescă, de birou sau de laborator. Ea trebuie să fie, obligatoriu, o investigație de teren. Investigatorii trebuie să se supună așa-numitului „principiu al lui Korzybski”, conform căruia trebuie evitată „confundarea hărții cu teritoriul”. Altfel zis, cercetătorul trebuie să știe că, examinând harta, o simplă imagine convențională, nu poate afla exact cum arată
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o cercetare curriculară nu poate afla dificultățile concrete dintr-o școală sau alta, obstacolele cu care se confruntă cei de la catedră pentru a preda o disciplină sau alta, problemele pe care le întâmpină elevii etc. Reducerea cercetării curriculare la o investigație documentar-livrescă este o dovadă de superficialitate care nu rezistă exigențelor principiului optimismului (în sensul specificat în paragrafele anterioare). • Prognoza este și ea obligatorie în cercetarea curriculară. Dacă diagnoza conduce la identificarea disfuncționalităților organismului școlar, prognoza indică tendințele de evoluție școlară
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
organizate consfătuiri și dezbateri cu toate categoriile de interesați și beneficiari: specialiști, manageri, părinți, elevi/studenți etc. b) Evaluarea in vivo - se poate realiza experimental: designerii se vor transforma în cercetători și, împreună cu profesorii și specialiștii, pot parcurge etapele unei investigații empirice, stabilind: - un eșantion reprezentativ de școli/elevi/profesori; - introducerea experimentală a noului curriculum pe o perioadă rezonabilă de timp; - culegerea și prelucrarea rezultatelor; - identificarea aspectelor nevralgice; - corectarea erorilor de proiectare și optimizarea continuă a curriculumului în experiment. Etapa a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
creșterea independenței popoarelor” e transdisciplinar. Acest tip de fuziune permite însă și profesionalizarea, și specializarea. Cursul de „asigurare socială și sănătate” presupune studiul unor complexe probleme socioeconomice, anatomo-fiziologice, medicale și de filosofie umanistă. Cursul „cum înfruntă omul adversitățile?” presupune o investigație pretențioasă în problematica religiilor, psihologiei, istoriei, literaturii. Curriculumul „în miez” (core curriculum): conceptul de core curriculum este folosit în literatura psihopedagogică în mai multe sensuri. În orice curriculum există un „miez” sau „nucleu”. De exemplu, în „curricula centrate pe discipline
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
an, acceptând un mărunt post de fellowship în științele educației la Teachers College (Columbia University). Este perioada în care interesul pentru pedagogie s-a transformat în pasiune. La Columbia University și-a folosit cunoștințele solide de matematică și biologie efectuând investigații psihometrice și de măsurare în domeniul dezvoltării curriculare. În 1974 s-a pensionat nu doar ca profesor de natural sciences, ci și ca profesor de pedagogie (professor of education). Schwab a fost un scriitor radical și un polemist de temut
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
deceniul cercetărilor educaționale „riguroase”, al lucrărilor înțesate cu scheme, grafice, tabele și analize matematice sofisticate. Cultul măsurării, numărării și al calculelor a atins apogeul. Reproșului mai vechi adus acestor cercetări că s-ar cantona în „cantitativism” i s-au opus investigații pedagogice bazate pe noi tehnici de interpretare matematică, despre care s-a pretins că ar permite „analiza calitativă” a fenomenelor educaționale. Pedagogia temporalis a asimilat cu entuziasm mai ales analiza factorială despre care s-a crezut că este panaceul surprinderii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a pătruns brutal în cercetarea curriculară prin Patti Lather (1986). Articolele sale „Research as Praxis” (1986) și „Issues and Validity in Openly Ideological Research” (1986)62 au produs stupoare și iritare. Sub pretextul „cercetării deschise, neortodoxe”, Lather pleda pentru ideologizarea investigațiilor pedagogice și curriculare - adică exact cam ce se făcea de mulți ani în „pedagogia marxist-leninistă” din țările lagărului socialist. I s-au dat replici pe măsură, iar Lather a trebuit să-și modifice optica. A precizat că prin „ideologizarea cercetării
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
asupra săracilor, exploatarea muncitorilor (prezumați ca bărbați) ș.a.84. Aceste încercări disperate de a ține în viață criticismul marxist s-au răsfrânt și asupra curriculumului educațional. În 1991, Barry Kanpol a încercat să edifice o teorie a rezistenței profesorilor 85. Investigațiile sale vizau găsirea unei solidarități educaționale de grup care s-ar opune ideologiei dominante. A constatat că profesorii tind să se opună ideologiei competiției, autoritarismului și prejudecăților și că acționează la unison în acest sens, pe baza unei conștiințe intersubiective
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
model a fost propus de American Association of Colleges for Teacher Education (AACTE). A fost implementat în anii ’70 și evaluat în anii următori. Raportul din 1973 a fost intitulat optimist: „No One American Model”88. Profesorii implicați în această investigație au avut ca sarcină să faciliteze cultivarea identităților etnice și să promoveze cunoașterea grupurilor diferite din punct de vedere cultural. Spre deosebire de modelul înțelegerii culturale, cel al competenței culturale se focalizează asupra minorității etnice. Minoritatea etnică studențească, cuprinsă în investigație, a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
această investigație au avut ca sarcină să faciliteze cultivarea identităților etnice și să promoveze cunoașterea grupurilor diferite din punct de vedere cultural. Spre deosebire de modelul înțelegerii culturale, cel al competenței culturale se focalizează asupra minorității etnice. Minoritatea etnică studențească, cuprinsă în investigație, a fost în centrul atenției. Interesul curricular era dezvoltarea competenței culturale a minorității pentru sfera publică, adică pentru „majoritate”. Minoritatea studențească trebuia să echilibreze identitatea și originea etnică a acesteia cu populația majoritară, apelând la competența sa culturală. Pare evident
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fost depășite deja. Teoreticieni ai curriculumului precum Pinar și Grumet (1976) le-au evitat de la început 107. Alții, precum Max van Manen (1984, 1986, 1989), au avut permanent clară conștiința rolului crucial pe care cercetarea fenomenologică îl poate juca în investigațiile educaționale 108. Max van Manen poate fi considerat, până la această dată, cea mai proeminentă personalitate a acestui domeniu. A fost influențat nu numai de Husserl și Heidegger, ci și de Maurice Merleau-Ponty, Alfred Schutz, Paul Langeveld, Jacques Derrida, precum și de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
conceptului de conștiință umană realizată de Maxine Greene (1974)109. „Conștiința” este conceptul central al fenomenologiei. În accepțiunea lui Husserl, fenomenologia este știința obiectivă care studiază conștiința subiectivă. Greene (1974) a observat, cu justețe, că termenul husserlian conștiință nu sugerează investigația introspectivă, cum credeau behavioriștii și pozitiviștii - dimpotrivă. Greene (1974) a demonstrat cu claritate că, în termenii fenomenologiei, conștiința umană nu este orientată spre ea însăși, ci spre lume. Conștiința umană nu „vorbește” despre sine, ci despre obiecte, fenomene și evenimente
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este tocmai acela de a folosi în prezent acest cânt originar al lumii (van Manen, 1984)122. Pinar și colaboratorii săi (2001) afirmau că „limbajul fenomenologiei este cântecul lumii”123. Aceste cinci trăsături diferențiază cercetarea fenomenologică de celelalte tipuri de investigație folosite în științele naturii și în științele spiritului și culturii. Folosirea cercetării fenomenologice în explorarea fenomenelor și proceselor educaționale și curriculare este, în chip evident, profitabilă, dar și foarte pretențioasă, solicitându-i cercetătorului calități excepționale: el nu poate apela la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu este așa. După articolul din Journal of Curriculum and Supervision intitulat „Mathematics Teaching: Moving from Telling to Listening” (1994)139, în același an, Davis a publicat volumul Listening to Reason: An Inquiry into Mathematics Teaching 140. Ambele lucrări conțineau investigații hermeneutice asupra predării matematicii, dar nu numai. Brent Davis a considerat însăși matematica o „fenomenologie” și a folosit-o ca atare în cercetarea predării desenelor și schemelor biologice, în paralel cu formarea gândirii ecologice. El a luat metaforele și imaginile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
plecare pentru a vedea în ce mod se structurează concepțiile cognitive personale, cum au loc interacțiunile sociale și cum se formează cunoașterea colectivă; predarea matematicii joacă un anumit rol, în sensul că ea conferă acestora anumite forme convenționale 141. Subtila investigație l-a condus pe Davis spre formularea unui concept nou ce pare nu numai surprinzător pentru teoria curriculumului, ci și de o importanță aparte: „predarea matematicii ca ascultare” (mathematics teaching as listening)142. Este o noțiune uimitoare, mai ales prin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
primelor două. Punerea în practică a strategiei curriculare se confruntă cu o serie de probleme referitoare la aproape fiecare componentă a curriculumului. Cele mai serioase probleme le ridică obiectivele, deciziile, soluțiile practice, resursele și consecințele aplicării. Fiecare dintre ele solicită investigații prealabile pentru a fundamenta intervențiile instrumentale și posibilele negocieri. Pe ansamblu, este vorba despre un proces, un „film” mai mult sau mai puțin determinist. „Problemele” și „soluțiile” de curriculum policy nu se derulează însă într-o succesiune unitară, nu urmează
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
obțină cu ușurință cărți și reviste recente din toate colțurile lumii, din Europa, dar și din SUA, Japonia, Australia. Firește, nu era deloc ușor să ajungi profesor universitar; se cerea o bogată activitate științifică, originală, presupunând decenii de documentare, experimentare, investigații pe teren - conform cu specialitatea corespunzătoare. E adevărat, nu toți erau creatori remarcabili, dar toți aveau o vastă cultură profesională. „Pentru noi”, îmi spunea un fost student al acelor ani, „erau niște semizei”. În fapt, mulți erau cunoscuți și apreciați peste
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mentalitatea formată, nu depășește un nivel mediocru. Ne-am mirat de multe ori cum absolvenți fără rezultate deosebite voiau să devină cercetători, ca și cum dacă ai memorat niște cursuri poți fi capabil de creație. Nu ajunseseră nici să întrevadă dificultățile unei investigații științifice. Unii, mai ales cei repartizați la țară, după câțiva ani nu se mai deosebeau nici prin interese, nici prin modul de gândire de cei trecuți doar prin câțiva ani de școală. De aceea, educația deficitară, instruirea lor insuficientă constituie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rude în străinătate). În final, se cerea numele persoanelor care l-au recomandat și care îl cunosc. Celelalte informații din fișa de personal (starea civilă, studiile, profesia, cazierul, domiciliul) completau datele de identificare. La fel ca la un chestionar de investigație sociologică, unde răspunsurile pot fi distorsionate din diferite cauze (vezi Chelcea, 2001, pp. 171-261), fișa de personal dezvăluie în general tendința de prezentare favorabilă a persoanei. Favorabilă, adică în acord cu ceea ce era dezirabil social la acea dată. De aici
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai ales în detenție, dreptul la învățătură, viața privată, relația cu familia etc. Orice motiv era destul de bun ca mijloc de constrângere și era consemnat ca atare în documente și în evidențele centralizate. O simplă verificare în cartotecă sau o investigație pe teren scotea la iveală „materialul compromițător” care putea transforma relația omului obișnuit cu securistul într-o complicitate obligatorie, indiferent de potențialul ei. Se recrutau astfel și persoane „necorespunzătoare”, neînzestrate pentru munca operativă, dar care în plin război ideologic asigurau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de așteptare la erodarea încrederii și slăbirea progresivă a legitimității regimului. Nu voi insista nici eu pe cele două tipuri de delegitimare; precizez doar că „rândurile” contribuie la ambele, numai că în categorii socioprofesionale diferite, pentru identificarea cărora sunt necesare investigații suplimentare. Așadar, aș adăuga proliferarea cozilor printre celelalte fenomene pe care Daniel Chirot le nominalizează la cauza morală a prăbușirii regimurilor: birocratizarea excesivă, răspândirea tiraniei mărunte, creșterea capitalului educațional, crearea instituțiilor sociale alternative ș.a., care privilegiază dezgustul față de sistem. Prin
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Chelcea, 2001; Neculau, 1991). Surprinzător, fenomenul persecuțiilor politice din timpul regimului comunist din România, deși a avut o amploare considerabilă în contextul istoriei contemporane a sud-estului Europei (Courtois et al., 1997), nu a constituit obiectul unei atenții deosebite în rândul investigațiilor științifice de ordin psihosociologic. Prin documentarea și analiza unor aspecte legate de modul de viață și experiențele trăite în comunism, o serie de inițiative lăudabile ale unor nume semnificative ale psihologiei românești (Neculau, 1999, 2000, 2003; Chelcea, 2001) și-au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]