8,698 matches
-
foarte interesantă, pendulând discret între judecata cumpănită, aprecierea francă, prețuirea deschisă și rezerva subtextuală, mai totdeauna îndreptățită - și, aspect deloc neglijabil - formulată în termeni urban- academici. Rândurile conclusive sunt înalt-aprobatoare: "...imaginea critică pe care a construit-o G. Călinescu e ipostaza speculativă a energiei exprimată mai întâi prin imaginea biografică. Sub liniștea impersonală, schematizată poate mai mult de cititorii lui Maiorescu decât de Maiorescu însuși, liniște fără nicio legătură cu ideea de repaus și împietrire, criticul zilelor noastre a ajuns la
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
detectabile și ele în mai vechile foiletoane, vădind însă și preocupări mai susținute pe latura informației biografice, a cercetării filologice, a studiului edițiilor etc." Într-o caldă evocare publicată în "Contemporanul" , la scurt timp de la moartea criticului, Eugen Jebeleanu - în ipostaza memorialistului afectuos - schițează admirabile portrete unor familiari ai cercului Sburătorul și ai mentorului E. Lovinescu, printre care și lui Vladimir Streinu: "La Sburătorul, patronat de figura proconsulară a lui E. Lovinescu, tăiată în marmură grea, alături de prezența acelei Înalte Doamne
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
baștinii sale carpatodunărene." Arghezi este egalul marilor poeți ai secolului și în viitorul îndepărtat al limbii și literaturii române nimeni "nu va mai deosebi geniul poetului de geniul poporului nostru, care s-a exprimat prin el." Solidar, în dubla sa ipostază de creator și critic, cu marea poezie românească și universală, Vladimir Streinu exprimă cazul fericit de automodelare statornică din unghiul exegezei, primenindu-și constant impresiile, împrospătându-și arsenalul interpretării, șlefuindu-și uneltele, tinzând neobosit spre conturarea acelui spațiu estetic definitoriu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
cotidian propriu, furnizându-le un joc de construcție la scara lor și lăsându-i să-și organizeze spațiul propriu. Prin acest experiment, li s-a oferit copiilor posibilitatea și libertatea totală de a-și materializa spațiul școlar propriu, având o ipostază dublă: de arhitect și de subiect. Ca material de construcție unic a fost folosită spuma de poliuretan În forme diverse de blocuri triunghiulare, trapezoidale și dreptunghiulare, de culoare neutră alb-gălbuie. Acest material, fiind relativ elastic și semirigid, elimina o impresie
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
doar cei ce și-au limpezit ochiul interior sînt în stare să îl vadă1, dar pe care toți oamenii îl știu prezent deasupra lor traversează culturile premoderne. îngerul de lîngă om, căruia Andrei Pleșu îi desfășoară splendid tematica și jerba ipostazelor, nu este în fond o instanță distinctă de sinele profund, nu e doar un sfătuitor avizat, un coleg superior alături de care îți parcurgi drumul existenței. în termenii lui Andrei Pleșu, el reprezintă partea de posibil a propriului nostru portret, e
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
stă pe o importantă temelie de gîndire a polarelor în tensiune. în modernitatea tîrzie, curentele relativiste preferă să anuleze această tensiune, dizolvînd-o într-un discurs de toleranță confuză, fără articulare, a diversității. Pe de altă parte, se întăresc totuși anumite ipostaze ale tensiunii productive între poli : raportul între stat și o societate civilă puternică, dialogul între religie și laicitate sau, poate mai surprinzător, dialogul între creștinism și alte religii. Chiar funcționarea democrației cere, în fiecare moment, un efort de articulare a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în societățile noastre. Laicizarea ne-a dezobișnuit să o portretizăm recurgînd la analogii directe, care să o învestească cu atributele magnificenței, forței, dominației, legii. Luînd această stare de fapt ca pe un material simbolic, am putea deveni mai atenți la ipostaza paradoxală a divinului polar, suveran față de mișcările lumii și totodată prezent în interiorul ei sub un chip discret, slab, străin, care nu face uz de prestigiu, de putere, de categoriile pozitive și, în fond, pozitiviste ale mentalității comune. Am putea presimți
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
o noutate faptul că tot mai mulți cititori de poezie sînt într-un divorț prelungit cu lirica eminesciană. Însă trebuie să facem numaidecît o precizare: ei vor categoric despărțirea de Eminescu, dar fără vreo împărțire. Constatăm, nu fără stupoare, că ipostaza aceasta nu este singulară, căci pentru substantivul propriu din întrebarea noastră, pot fi formulate multiple variante cu nume mai mari sau mai mici, personalități care sînt în viață sau nu mai trăiesc demult. Las la o parte, în tot acest
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
precizare deloc secundară: o lectură interesată de totalul de adîncime al unor texte și mai puțin de statistica de suprafață, se cuvine să nu amestece indistinct și nici să substituie ilicit, cum s-a procedat uneori, pe poet, gînditor și ipostaza marcată de cotidianitate a publicistului. Constatăm conlucrarea poet-gînditor (nu doar) într-o construcție precum Egipetul, unde semnele invocate în discursul poetic dezvăluie în fond o anagramă a spiritului: piramidă, idolatru, mag, faraon, gintă ș.a., țesătura fiind una a scepticismului consanguin
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
lui Eminescu prin alte culturi e calea geniului spre sine, vedem în itinerariul de aici o regresie spre origini, acolo unde se petrece adevărata regăsire de sine, iar lectura simbolică a unei atare construcții ne poate revela viziunea poetică în ipostaza ei de analogon al gîndirii fondatoare. Un nume generic și aproximativ pentru intențiile de adîncime (analiza lui Călinescu e neștirbită), Egipetul, cu variantele sale (ca și celelalte episoade ale grandioasei construcții Memento mori), este un fel de holomer al relației
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cuantificăm variile forme de activitate intelectuală în care s-a risipit spiritul său expansiv. Ceea ce rectifică, indubitabil, prejudecata, născută din conjecturi oarecum ridicole, unei forme mai mult orale decît scrise a operei sale. Vulcănescu ne-a lăsat dovezi irefutabile despre ipostazele în care s-a întrupat zbuciumul creierului său: a fost o ființă dialogală cu o forță de neîntrecut a verbului, a gîndit și a scris peste două mii de pagini, dacă e să invocăm probe din arhiva domniei cantitativului, cum ar
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cărui construcție originală, alături de alte două-trei nume, ne legitimăm identitatea metafizică în spațiul axiologic european. Așa încît e firesc să ne întrebăm, am mai făcut-o pînă acum, ce înseamnă azi siajul, urma filosofiei nicasiene, dacă am depășit sau nu ipostaza unei posterități bibliografice, dacă a apărut sau nu măcar silueta diafană a celui ce vrea și poate să preia ștafeta din mîna magistru-lui. Așa cum formulam cîndva, chestiunea zestrei metafizice lăsate de Noica a devenit un subiect situat cumva între bavardaj
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cei invocați mai sus. De altfel, o atare formă de receptare a devenit reflex deloc singular și deloc izolat, căci constatăm cum valoarea unor personalități importante, în varii spații culturale, se convertește în ceva instant, în constructe-efemeridă, în celebritate imediată, ipostaze cînd nu interesează exegeza operei, ci rătăcirile tinereții, angajarea politică sau concesiile ideologice făcute în timpul vieții. Poate la aceeași ipostază de personaj a lui Noica s-a gîndit și mitropolitul Antonie Plămădeală atunci cînd, pe la începutul anilor '90, nu mi-
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
constatăm cum valoarea unor personalități importante, în varii spații culturale, se convertește în ceva instant, în constructe-efemeridă, în celebritate imediată, ipostaze cînd nu interesează exegeza operei, ci rătăcirile tinereții, angajarea politică sau concesiile ideologice făcute în timpul vieții. Poate la aceeași ipostază de personaj a lui Noica s-a gîndit și mitropolitul Antonie Plămădeală atunci cînd, pe la începutul anilor '90, nu mi-a mai povestit, ca altădată, despre întîlnirile sale admirabile cu amfitrionul mansardei din vila 12 a Păltinișului, ci mi-a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
curtea lui Platon, Noica repetă un gest al anticului în ceea ce privește limba filosofiei, în cazul de față: filosofia scrisă în limba română. Vom preciza însă numaidecît și care limbă sau straturi ale limbii române, nu înainte de a spune că o atare ipostază îi va fi dat lui Noica sentimentul românesc al ființei, sentimentul fiind o știa de la Kant, alături de care sau împotriva căruia a gîndit, dar de care nu s-a despărțit niciodată o dimensiune fundamentală a ființei umane. Aproape întotdeauna cînd
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
frapante asemănări cu lumea, o parte a ei, de azi?!). Sînt aici unele dintre rezervele lui Noica față de omul contemporan lui, la sfîrșitul deceniului patru al secolului trecut, un om pe care destinul nefast al inteligenței îl făcea să trăiască ipostaza ingrată a organizării muncii sau a reglementării așa-numitului repaos duminical. E adevărat că nu știm prea bine care era identitatea particulară a acelui ins de care se îndoia, atunci, că va redeveni cîndva tot ceea ce a încetat, fără prea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ce se angajează în mod radical la un experiment cu sine însuși și dovedește, în cele din urmă, ceea ce (re)descoperise Sfîntul Augustin: e în noi ceva mai adînc decît noi înșine. Trecînd peste accentele puse de Noica asupra unei ipostaze în care descoperim, poate mirați, în dosul măreției unei personalități remarcabile multe trăsături de mediocritate (este invocat cazul lui Tolstoi, exigent descifrat în acest fel de Henry de Montherlant într-un studiu deloc minor publicat în Revista Fundațiilor Regale), două
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ultima expresie de stupiditate și imbecilitate"116. Donchișotism provincial O altă marcă stilistică specifică reflecției lui Cioran, pe care o vom regăsi apoi și în fragmentele din Căderea în timp, este aceea a unei revolte metafizice de natură camusiană. Sînt ipostaze succesive care ne relevă cum trăia timpul Cioran, în cel puțin patru dintre etapele vieții sale, dar un timp organic legat de context, adică de spațiu: copil, elev/adolescent, student și absolvent/intelectual, cînd trece cu greu peste liziera unor
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ceea ce s-a creat de la primul nostru strămoș încoace. Poate nu greșim dacă situăm aici și acum, în rîndurile scrise la această vîrstă (texte care cred că nu trebuie supralicitate), primele manifestări ale unei revolte metafizice trăite de Cioran. În ipostaza sa de provincial, vrînd să depășească acel "donchișotism local" (fascinația produsă de eroul lui Cervantes nu va înceta nicicînd, Cioran văzîndu-și destinul disputat între figura tristului cavaler și cea a lui Faust), tînărul de numai 17-18 ani se temea nu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Adam, ai impresia că filosoful proiectează asupra acestuia trăsăturile unei biografii de care nu pare atît de străin. Sînt parcă transcrise acte, stări, reflexe și atitudini, însumate în experiențe de viață trăite pe care, acum, ni le dezvăluie (e aici ipostaza luptei cu preocuparea de sine) printr-o dezinvoltă introspecție care vrea să rămînă, retoric, desigur, incognito și oarecum fals-sibilinică. În plus, nu putem eluda faptul că filosoful Cioran este scriitor și, în egală măsură, actor care face prestidigitație cu măștile
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
să aibă nefericirea de "a nu avea dreptul la timp", și asta se poate întîmpla cînd și aici vorbește goetheanul din filosof ne părăsește clipa și, prin urmare, "sîntem lipsiți de resortul producerii unei fapte"131. Într-o astfel de ipostază, numită de Cioran eternitate negativă sau eternitate rea, timpul se transformă în ceva închis, este "de neatins", iar individului îi este cu neputință să pătrundă în el. Intrăm astfel în alte spații din labirintul paradoxal specific meditației cioraniene despre timp
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
viața, într-o relație proastă cu verbul a face. La care se mai adaugă pentru a atinge pragul dezastrului și al prăbușirii exacerbarea voinței, dorința omului, ilegitimă, de a-și depăși condiția și de a ajunge un supraom. O atare ipostază, crede Cioran, este a omului care, făcut țăndări și prăbușit în el însuși, intră printr-un proces de extincție lentă în așa-numita eternitate de jos. Ce (nu) este istoria Alături de aceste forme de cădere în și din timp, mai
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
făcut țăndări și prăbușit în el însuși, intră printr-un proces de extincție lentă în așa-numita eternitate de jos. Ce (nu) este istoria Alături de aceste forme de cădere în și din timp, mai apare, la Cioran, și o altă ipostază a căderii, am spune una mult mai accentuată de degradare/descompunere a timpului istoric. Motivul esențial: o alianță ilicită, agresivă, canceroasă cu politicul, un cîmp istoric (noțiunea de cîmp trimite chiar la sensul fizic al acesteia) asociat unui timp istoric
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
fantezii periculoase, ce riscă totul în fiecare moment, aventuros din tragedie, iar nu din superficialitate"147. Totul este să depășești o existență banală și să devii un caz, chiar dacă toți se tem de cei ce ajung într-o astfel de ipostază. Umanul id est: acest caz era judecat atunci de Cioran în termenii heideggerieni ai ființării umane (Dasein), înțeleasă în orizontul temporalității (Zeitlichkeit), cu toate că termenul din urmă va avea, mai tîrziu, în Căderea în timp, un sens aparte. Referințele de acum
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sentimentul că nu sînt chiar atît de multe popoare vorbesc de cele civilizate care să invoce naționalitatea, aproape ostentativ, în discursul propriei identități. Cred că o atare obsesie caracterizează de cele mai multe ori comunitățile care, în fapt, există mai degrabă în ipostaza oarecum degradată a ceea ce în mod obișnuit numim popor, și anume sub forma populației. Sînt comunitățile care nu se coagulează atît de puternic în jurul unei table de valori reprezentative, dimpotrivă, manifestă inconsecvență și labilitate, au puseuri de popor "vegetal", cum
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]