9,120 matches
-
fi fost suficient să ai unul, două prim-planuri cu sângele țâșnind subțire și cu carnea proaspăt tăiată relaxându-se brusc. Pe lângă că trebuie să vezi aceste crime, mai trebuie să și auzi corpurile prăvălindu-se în pivniță, deci simțul ironiei mi se oprește în gât. Nunta lui Tuya e mult mai tihnit Un alt film care a intrat pe ecrane în același timp cu cel al lui Tim Burton mi se pare mult mai „văzubil“, adică mai tihnit și mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
decât postcomunismul) a adus în vizor o criză acceptabilă, normală, produsă de debusolarea tranziției, la toate nivelurile. Totuși, nu neapărat ingurgitabilă. Anul 1990 a fost emblematic în acest sens, plin de tensiuni, discordii, ranchiune, frustrări, fratricide etc., dar și de ironie jucăușă, fantezie, solidaritate, stări de grație - un an foarte interesat de studiat, cred, de istorici, politologi, psihologi, psihanaliști, jurnaliști (spun aceasta fiindcă eu însămi l-am cercetat cu asupra de măsură, considerându-l definitoriu pentru mentalitatea românească). Sindromul crizismului a
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
mai au ce pierde și că trebuie să facă ceva pentru o schimbare radicală. Or, poate că aș fi putut propune un model etic din fenomenul „Piața Universității 1990”, în perioada sa de glorie, adică în luna mai 1990, când ironia și ludicul hâtru au atins apogeul critic la adresa regimului Iliescu. De fapt, dacă mă gândesc bine, conștiința mea morală a devenit foarte limpede după ce eu însămi am stat două zile în Piața Universității și am văzut ce se întâmpla acolo
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
povestesc despre luptătorii anticomuniști, prin epicizare, efectul era vizibil imediat. Desigur, știam că participanții la fenomenul „Piața Universității 1990” erau tot un fel de partizani anticomuniști întârziați. Atâta doar că nu mai luptau în munți, nu mai aveau arme, ci ironie și umor. Dar nici ironia, nici umorul nu i-au scutit de maltratări, arestări și batjocură. Poate că povestea fenomenului „Piața Universității 1990” ar merita și ea să constituie subiectul unui roman (best-seller!) care să pătrundă în mentalul românesc! Dar
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
epicizare, efectul era vizibil imediat. Desigur, știam că participanții la fenomenul „Piața Universității 1990” erau tot un fel de partizani anticomuniști întârziați. Atâta doar că nu mai luptau în munți, nu mai aveau arme, ci ironie și umor. Dar nici ironia, nici umorul nu i-au scutit de maltratări, arestări și batjocură. Poate că povestea fenomenului „Piața Universității 1990” ar merita și ea să constituie subiectul unui roman (best-seller!) care să pătrundă în mentalul românesc! Dar cine să se încumete să
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
la marginea Zonei - și o faună interlopă. Golania devenise nu în ultimul rând un teatru caricatural la adresa comunismului. Ceea ce se petrecea acolo era un fel de happening de tip pamflet, dar și o fiesta a libertății de gândire și exprimare. Ironia, atmosfera de satiră, hazul, veselia, ghidușia devin o caracteristică a manifestației din Piața Universității. În câteva seri, regizorul Nae Caranfil a parodiat, cu ajutorul manifestanților, mitinguri electorale ale Frontului Salvării Naționale sau ale Partidului Comunist Român. Erau vizibile și debordante umorul
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
spectacol, iar pe alocuri, chiar o feerie și o sărbătoare. Spațiul Piața Universității devenise un soi de omphalos al Bucureștiului și al României, fiindcă aici era „pământ sfințit” de morții din decembrie 1989, cum declara un grevist al foamei. În ciuda ironiei, exista, în același timp, o formă de sacru în Piața Universității: locul era perceput ca spațiu sacrificial, ca un loc de veghe. Se poate spune de aceea că Golania a concretizat și un fenomen religios aparte, „eretic” (cum îl percepeau
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
de rațiune în judecata sa, care să cântărească lucrurile fără inflamare, fără patos. Patriotul știe ce și cât este țara sa; el încearcă să o amelioreze, dacă este cazul. Și, de obicei, este nevoie de așa ceva, așa cum este nevoie de ironie și satiră pentru a sancționa defectele umane. Nu există patrie ori țară perfectă. Patriotul autentic ar trebui să știe acest lucru. Dar există patrii ori țări perfectibile. Această carte este dedicată detractorilor României și, în egală măsură, admiratorilor ei împătimiți
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
antichitate și în epoca modernă 10. Cuvîntul și noțiunea de "humor" 11. Humor și concepție despre viață Capitolul al II-lea: Rîs și humor 12. Sentimentul ridicolului 13. Tipuri de sentiment al ridicolului 14. Marele humor Capitolul al III-lea: Ironie și Humor 15. Satira 16. Ironia 17. Ironia artistică 18. Ironia ca formă a humorului Capitolul al IV-lea: Principalele forme ale humorului 19. Marele humor ca sentiment total concluziv 20. Superioritate și noblețe sufletească 21. Melancolie și nostalgie 22
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Cuvîntul și noțiunea de "humor" 11. Humor și concepție despre viață Capitolul al II-lea: Rîs și humor 12. Sentimentul ridicolului 13. Tipuri de sentiment al ridicolului 14. Marele humor Capitolul al III-lea: Ironie și Humor 15. Satira 16. Ironia 17. Ironia artistică 18. Ironia ca formă a humorului Capitolul al IV-lea: Principalele forme ale humorului 19. Marele humor ca sentiment total concluziv 20. Superioritate și noblețe sufletească 21. Melancolie și nostalgie 22. Simpatie 23. Premisele intelectuale ale marelui
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
noțiunea de "humor" 11. Humor și concepție despre viață Capitolul al II-lea: Rîs și humor 12. Sentimentul ridicolului 13. Tipuri de sentiment al ridicolului 14. Marele humor Capitolul al III-lea: Ironie și Humor 15. Satira 16. Ironia 17. Ironia artistică 18. Ironia ca formă a humorului Capitolul al IV-lea: Principalele forme ale humorului 19. Marele humor ca sentiment total concluziv 20. Superioritate și noblețe sufletească 21. Melancolie și nostalgie 22. Simpatie 23. Premisele intelectuale ale marelui humor Capitolul
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
11. Humor și concepție despre viață Capitolul al II-lea: Rîs și humor 12. Sentimentul ridicolului 13. Tipuri de sentiment al ridicolului 14. Marele humor Capitolul al III-lea: Ironie și Humor 15. Satira 16. Ironia 17. Ironia artistică 18. Ironia ca formă a humorului Capitolul al IV-lea: Principalele forme ale humorului 19. Marele humor ca sentiment total concluziv 20. Superioritate și noblețe sufletească 21. Melancolie și nostalgie 22. Simpatie 23. Premisele intelectuale ale marelui humor Capitolul al V-lea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
tipuri mai tîrziu, ceva mai de aproape. Există și un mic humor, forma cea mai populară, care este tot una cu gluma mai mult sau mai puțin blîndă. Blîndețea poate prezenta mai multe trepte, prin care humorul poate trece în ironie, în satiră sau în batjocură. Adeseori, cînd folosim cuvintele humor sau humorist, ne gîndim la micul humor. El este o trăire aparte, tratată într-o formă ușoară, glumeață, de obicei cu un curent subteran de înțelegere și simpatie și anume
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
simpatie și înțelegere, acesta nu reprezintă totuși pentru dînsul un punct de vedere foarte înalt; el rezervă acest punct modului religios de concepere a vieții. Avem toate motivele acum pentru o cercetare mai de aproape a acestui obiect. CAPITOLUL III IRONIE ȘI HUMOR 15. Satira Fie că privim humorul ca pe un anumit fel de sentiment al ridicolului, fie că-l considerăm un tip vital, nu există vreun gen de contrast mai caracteristic față de el decît batjocura. Există totuși mai multe
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
fi potrivit desigur ca modele pentru ceilalți, ci ar fi avut îndestul de lucru cu ei înșiși. Este o grea sarcină, deseori irezolvabilă, să aflăm legătura psihică dintre polemica sa puternică și ceea ce s-a petrecut în sufletul profetului. 16. Ironia Forma ironică poate aparține mijloacelor satirei. Ea se înfățișează atunci ca o recunoaștere aparentă și o seriozitate prefăcută, deși tendința proprie este aceea de a ataca și a nimici. O formă de atac indirectă o înlocuiește pe cea directă. Ironia
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Ironia Forma ironică poate aparține mijloacelor satirei. Ea se înfățișează atunci ca o recunoaștere aparentă și o seriozitate prefăcută, deși tendința proprie este aceea de a ataca și a nimici. O formă de atac indirectă o înlocuiește pe cea directă. Ironia este, în acest caz, numai un mijloc și nu caracterizează un tip vital aparte. Am putea s-o numim mica ironie, în timp ce marea ironie nu este doar o formă și un mijloc, ci un punct de vedere vital. Deosebirea constă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
proprie este aceea de a ataca și a nimici. O formă de atac indirectă o înlocuiește pe cea directă. Ironia este, în acest caz, numai un mijloc și nu caracterizează un tip vital aparte. Am putea s-o numim mica ironie, în timp ce marea ironie nu este doar o formă și un mijloc, ci un punct de vedere vital. Deosebirea constă, printre altele, în faptul că ironia, ca simplă formă sau figură, trebuie să tindă să-i facă pe ceilalți să priceapă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de a ataca și a nimici. O formă de atac indirectă o înlocuiește pe cea directă. Ironia este, în acest caz, numai un mijloc și nu caracterizează un tip vital aparte. Am putea s-o numim mica ironie, în timp ce marea ironie nu este doar o formă și un mijloc, ci un punct de vedere vital. Deosebirea constă, printre altele, în faptul că ironia, ca simplă formă sau figură, trebuie să tindă să-i facă pe ceilalți să priceapă că este ironie
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
un mijloc și nu caracterizează un tip vital aparte. Am putea s-o numim mica ironie, în timp ce marea ironie nu este doar o formă și un mijloc, ci un punct de vedere vital. Deosebirea constă, printre altele, în faptul că ironia, ca simplă formă sau figură, trebuie să tindă să-i facă pe ceilalți să priceapă că este ironie, că seriozitatea sa nu e serioasă. Altfel stau lucrurile cu marea ironie. Dar înainte de a o cerceta, trebuie să întîrziem puțin asupra
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ironie nu este doar o formă și un mijloc, ci un punct de vedere vital. Deosebirea constă, printre altele, în faptul că ironia, ca simplă formă sau figură, trebuie să tindă să-i facă pe ceilalți să priceapă că este ironie, că seriozitatea sa nu e serioasă. Altfel stau lucrurile cu marea ironie. Dar înainte de a o cerceta, trebuie să întîrziem puțin asupra istoricului noțiunii de ironie. În greaca uzuală și în gîndirea elină, noțiunea a suferit schimbări remarcabile, arătate într-
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de vedere vital. Deosebirea constă, printre altele, în faptul că ironia, ca simplă formă sau figură, trebuie să tindă să-i facă pe ceilalți să priceapă că este ironie, că seriozitatea sa nu e serioasă. Altfel stau lucrurile cu marea ironie. Dar înainte de a o cerceta, trebuie să întîrziem puțin asupra istoricului noțiunii de ironie. În greaca uzuală și în gîndirea elină, noțiunea a suferit schimbări remarcabile, arătate într-un mod interesant de Ribbeck (Uber den Begriff des εζρων, "Rheinisches Museum
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sau figură, trebuie să tindă să-i facă pe ceilalți să priceapă că este ironie, că seriozitatea sa nu e serioasă. Altfel stau lucrurile cu marea ironie. Dar înainte de a o cerceta, trebuie să întîrziem puțin asupra istoricului noțiunii de ironie. În greaca uzuală și în gîndirea elină, noțiunea a suferit schimbări remarcabile, arătate într-un mod interesant de Ribbeck (Uber den Begriff des εζρων, "Rheinisches Museum", serie nouă, XXXI, p. 386). Cuvîntul apare prima oară, în Norii lui Aristofan, ca
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
p. 386). Cuvîntul apare prima oară, în Norii lui Aristofan, ca o insultă ironistul fiind pus pe aceeași treaptă cu mincinosul și lăudărosul.Pentru greci, care presupuneau tot pe cît și pretindeau ca interiorul să-și afle expresia în exterior, ironia la care interiorul se află în contrast cu exteriorul, întocmai ca gluma cu seriozitatea trebuie să fie o inepție. Cînd Socrate a fost declarat ironist, gestul acesta a însemnat o expresie a nemulțumirii și a îndîrjirii poporului în legătură cu modul în care el
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
se află în contrast cu exteriorul, întocmai ca gluma cu seriozitatea trebuie să fie o inepție. Cînd Socrate a fost declarat ironist, gestul acesta a însemnat o expresie a nemulțumirii și a îndîrjirii poporului în legătură cu modul în care el îi atrăgea, prin ironie, pe cei cu care vorbea, pe un teren alunecos, prefăcîndu-se că-i aprecia și că era de acord cu părerea lor. Este o ironie a sorții, cum spune Ribbeck, că tocmai cel mai mare iubitor de adevăr, dintre toți atenienii
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o expresie a nemulțumirii și a îndîrjirii poporului în legătură cu modul în care el îi atrăgea, prin ironie, pe cei cu care vorbea, pe un teren alunecos, prefăcîndu-se că-i aprecia și că era de acord cu părerea lor. Este o ironie a sorții, cum spune Ribbeck, că tocmai cel mai mare iubitor de adevăr, dintre toți atenienii era pus pe aceeași treaptă cu mincinoșii și fanfaronii. Dar tocmai personalitatea lui Socrate, așa cum ne-a descris-o Platon, a provocat și o
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]