7,839 matches
-
dintre cele mai importante industrii în timpul civilizației miceniene. De la prima etapă a pășunatului oilor, lână era stocata în palate și făcută vesmânt. Palatul de la Pylos avea circa 550 de angajați în industria textilă în timp ce la Cnossos erau 900. Vesmintele din lână, fibre și de in au fost cele mai importante textile. O altă industrie importantă a fost industria metalurgică, unde metalurgia era practicată într-o formă avansată. La Pylos erau angajați aproximativ 400 de muncitori. La Cnossos, tabletele sugerează cantitatea săbilor
Civilizația miceniană () [Corola-website/Science/310999_a_312328]
-
caz de nevoie, impunea regulamentul privind durata timpului de lucru, salariile, prețutile și calitarea mărfurilor. O dată cu secolul al XI-lea, când osașele au început să se mărească, micii negustori plecau la sate pentru a schimba produsele meșteșugărești și a cumpăra lână, hrană și lemnele necesare orășenilor. Puțin câte puțin, negustorii au căpătat o poziție tot mai importantă în orașe. Ei furnizau materia primă, fixând comenzile și prețul produselor. Pe măsură ce drumurile au devenit mai sigure și au fost inventate noi mijloace de
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
mama sa la Micene. Acolo, regele Eurystheus i-a numit regenți în timpul campaniei sale împotriva Atenei, dar cum Eurystheus a murit în timpul acestei campanii, Atreu a devenit rege peste Micene. La Micene se afla în vremea aceea un berbec cu lână de aur, dăruit de Hermes lui Atreu. Zeii spuseseră că cel care va stăpâni berbecul va domni peste Micene. Tieste, gelos pe fratele său, fură berbecul ajutat de soția lui Atreu, Aerope, și se proclamă rege. Dar poporul îl alungă
Atreu () [Corola-website/Science/311863_a_313192]
-
și țiglei, 31 de producere a lumânărilor, 30 de tăbăcarii, 30 de fabrici de prelucrare a peștelui (inclusiv 26 în ținutul Ismail), 12 fabrici de produse lactate, 11 de săpun, 5 de topire a slăninei, 4 fabrici de prelucrare a lânii, 3 turnătorii de fier. În total erau 801 de fabrici și uzine, cu 3.392 de lucrători și o cifră de afaceri de 1.080.640 de ruble. Impozite și taxe: taxele contabile percepute în anul 1900, constituiau 1.901
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]
-
se mai exportau orz și semințe de in. Pentru desfășurarea muncilor sezoniere erau folosite vitele cornute, mai ales rasa gri de Ucraina, doar în ținutul Akkerman predomina calul. Creșterea ovinelor era importantă, cu o răspândire a rasei locale („țigănească”) cu lâna lungă, aspră. Date statistice cu privire la numărul animalelor domestice în gubernie, 1900: Animalele crescute pentru carne erau vândute, în principal în străinătate. În plus, terenul de stat constituia 11.854 de zeciuieli, ter. bisericilor - 21.717, ter. mănăstirilor - 165.011, terenul
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]
-
sau cu un fel de tapiserii din pânză groasă. Ei nu aveau instalații de curățire a apei. În schimb, în Orient, nobilii trăiau în lux și rafinament, având băi, instalații sanitare și grădini. Țăranii purtau haine croite din pânză groasă, lână și piele. Ei purtau ca încălțăminte saboți din lemn sau umblau desculți. Hainele nobililor erau elegante, făcute din materiale mai scumpe (mătase, stofă subțire) și purtau ghete din piele groasă sau cizme înalte. Din anii 1400, femeile purtau pălării înalte
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]
-
cehă și slovacă), "cap" „țap”, "domikát" „mâncare din produse lactate” (vezi „dumicat”), "galeta"/"geleta" „găleată” (de lemn folosită la mulsul oilor), "pirt’a" „cărare” (a oilor) (vezi „pârtie”), "kurnota" „oaie cu coarne” (vezi „cornută”), "košár" „coșar”, "murgaňa"/"murgaša" „oaie cu lână de culoare închisă” (vezi „murg”), "putira"/"putyra" „putină” (cu rotacismul „n” > „r”), "strunga"/"strunka" „strungă” sau "žinčica" „jintiță”. Începuturile acestei „Vlahíi” sunt discutate : ipoteza protocronistă afirmă că prezența Vlahilor în Moravia și în sudul Poloniei încă din sec. al X
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
în toate organele animalelor, se depozitează în glanda tiroidă stimulând procesele de asimilație și reglând metabolismul. Hrănirea vitelor cu nutrețuri ce conțin compuși minerali sau organici ai iodului sporește considerabil cantitatea de lapte și asigură o creștere mai rapidă a lânii la ovine. Adăugarea unei mici cantități de iod în sol duce la îmbunătățirea calității recoltei și la obținerea unor produse vegetale cu un conținut asimilabil de iod. "Cobaltul" acționează asupra procesului hematopoetic, înlesnește formarea reticulocitelor și transformarea lor în eritrocite
Microelement () [Corola-website/Science/311360_a_312689]
-
pe 9 ianuarie 1928 în Craiova. Tatăl său, "Constantin Drăguț" (1887- 1959, București), s-a născut în comuna Murgași din județul Dolj; religie ortodoxă; meseriaș (boiangiu), cu atelier în Craiova (“Buangerie și Vopsitorie Chimică de Haine - Stofe - Mătăsuri - Fire de lînă și Blănuri Costică I. Drăguț), ulterior în București; făcea parte dintr-o familie de țărani, cu 9 copii (8 băieți și o fată), frații au rămas în sat, la munca cîmpului, a viei. („Timbrul vocii se modifică numai atunci când își
Vasile Drăguț () [Corola-website/Science/311411_a_312740]
-
a preveni tăierea lui. Atunci când vede pe cineva că poluează mediul, ea își va pierde calmul și va strigă la ei. Lammy și Mr. Pickels, în traducere Lammy și Domnul Castravete, sunt o oița violeta care poartă un pulover de lâna alb și un castravete cu mustăți care poartă un joben negru. Cei doi sunt personaje noi introduse pentru a sărbători aniversarea de 10 ani de la creerea show-ului. Ei îi plac petrecerile cu ceai și să joace "Simularea" cu prietenul
Happy Tree Friends () [Corola-website/Science/311395_a_312724]
-
nu răspândească ciuma. Poți sa pui mai multă bere, ca oamenii tăi să se îmbete, dar munca lor nu va mai fi perseverentă. Industria s-a dezvoltat si ea. După lemne, cărămizi ,fier, ulei încins, arme, vei avea în plus lâna de la oi și texturile -îmbrăcăminte pentru regina care va organiza dansuri festive și miere pentru ceară ca să faci lumănări pentru preotul bisericii. Bineînțeles că nici în acest Stronghold nu s-a renunțat la farmacie, unde doctorul găsește leacuri noi. Banii
Stronghold 2 () [Corola-website/Science/312995_a_314324]
-
Vrancei. Asupra numelui satului Topești s-au emis mai multe ipoteze, dintre care cea mai plauzibilă spune că numele satului ar proveni de la topile(tochile) în limbaj local, pentru topitul cânepii. Cânepa era cultivata destul de mult în depresiune și, alături de lână, constituia materia primă de bază pentru confecționarea îmbrăcămintei. Din lucrarea lui Henri H Stahl "Contribuții la studiul satelor românești" aflăm că la prima "aruncătoare a munților pe sate" a avut loc în anul 1755 sub directa supraveghere a trimișilor domniei
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
numitului idiom Çağatay (Djagatai), limbă considerată drept variantă medievală a uzbecei de azi. De altfel, karakalpacii de azi locuiesc în vestul Uzbekistanului, în republica autonomă Karakalpakstan, pe malurile lacului Aral. Ei sunt recunoscuti drept crescători de oi din rasa caracul (lână neagră). Ocazional, berindeii au fost asociați de unii istorici cu varegii (sau varangienii), adică vikingii, care au migrat în Evul Mediu pe cursul inferior al fluviului Volga și al Niprului pînă vărsarea acestora în Mările Caspică respectiv Negre. Teritoriul corespunde
Berindei () [Corola-website/Science/309710_a_311039]
-
apărare alcătuiește unul din zidurile caselor de azi. Piața veche ("Alter Markt"), care a primit în anul 1322 dreptul de „târg”, era situată pe atunci în centru, la granița dintre Disternich și Kessenich. Aici avea loc comerțul cu fructe, vite, lână, haine. În anul 1606 a fost construită o fântână publică, la care în 1867 s-a montat o pompă de apă. Din secolul XIX au fost organizate aici tâguri anuale și festivități cu prezentații culturale, politice și religioase. Azi, o
Euskirchen-Orașul vechi () [Corola-website/Science/310031_a_311360]
-
în localitățile din apropiere, bogate în fenomene carstice: Turiștii pot exersă, împreună cu localnicii, meseriile tradiționale în domeniul prelucrării lemnului: cioplire, scobire, chiar și construirea de case și cabane de vacanță. În microferme, pot practică: apicultură, creșterea animalelor, pastravaritul, dărăcitul (prelucrarea lânii), morăritul. Aproape toate casele sunt așezate în apropierea unor cursuri de apă, în care se poate practică pescuitul sportiv. În Bistra este înregistrată o pensiune turistică: “Marioara”, neclasificată, cu 6 locuri de cazare. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
sunt numai până la genunchi de lungi și cioarecii strâmți și cu cusătura pe dunga piciorului, iar la glezne sunt vârați în niște colțuni (ciorapi) numai de o palma ieșiți afara din opinca. Toate aceste haine sunt din pănura alba de lâna. Cămașa e scurta si vârâtă în cioareci atârnând de baierele ei cate o merindară vărgată in trei colturi și care fiind vârâta după un șerpar servește drept batista de buzunar. Tot după șerpar e și teaca cu doua despărțituri în
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
din aceasta perioadă și pană acum portul s-a schimbat foarte mult. Femeile se îmbrăcau în poale si cămașa din pânză țesută de ele, peste care puneau o bluza si o fusta largă, numita "rochie", se încălțau cu ciorapi din lână, ghete sau cizme. Peste bluză îmbrăcau un cojoc din piele de miel, vopsit maro, cu flori de culori deschise pentru femeile tinere si de culori mai închise pentru cele mai învârstă. Femeile bătrâne purtau cojoc alb cu ornamente cusute cu
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
si de culori mai închise pentru cele mai învârstă. Femeile bătrâne purtau cojoc alb cu ornamente cusute cu ață neagra. Pe cap se punea o năframă de culoare închisă iar in timpul iernii, pe deasupra, se mai punea un sal de lână neagra, al cărui colț atârna pe spate in jos. 0 altă caracteristică a acestor zone o constituie frumusețea dansurilor populare. În privința dansului trebuie să remarcăm originalitatea si distincția netă a dansurilor moțești începând cu însuflețirea pătimașa a ,tropotitelor" (ele
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
făcute din pânză groasă țesută în casă și umplute cu paie de ovăz, grâu sau foi de porumb. Peste saltele se așezau cearceafuri din pânza de cânepa, lucrate în casă, apoi se puneau pernele și deasupra acestora o cerga din lână dubită. Păturile se acopereau cu un covor de lână, țesut în casă, în diferite culori si figuri. În zilele de sărbători păturile se acopereau cu cuverturi albe măiestrit țesute si terminate cu ciucuri si dantele. De-a lungul paturilor se
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
cu paie de ovăz, grâu sau foi de porumb. Peste saltele se așezau cearceafuri din pânza de cânepa, lucrate în casă, apoi se puneau pernele și deasupra acestora o cerga din lână dubită. Păturile se acopereau cu un covor de lână, țesut în casă, în diferite culori si figuri. În zilele de sărbători păturile se acopereau cu cuverturi albe măiestrit țesute si terminate cu ciucuri si dantele. De-a lungul paturilor se așezau lavițe cu spate și în felul acesta o
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
intrat în posesia stăpânitorilor din Bergheim, pentru ca în 1299 să fie menționată ca oppidum, adică "loc întărit". În anul 1317 este menționată pentru prima dată cetatea Münstereifel, iar în 1339 Margraful Wilhelm I. von Jülich le-a permis țesătorilor de lână din Münstereifel să producă țesăturile cu aceleași drepturi care le fuseseră acordate șo țesătorilor din Köln. O inundație catastrofală s-a abătut asupra localității în 1416, lăsând în urma sa circa 150 de morți, pentru ca în 1451 să se abată și
Bad Münstereifel () [Corola-website/Science/309191_a_310520]
-
se află patul pentru odihnă pe care sunt așternute poclăzi și sunt așezate perne. Deasupra patului, sunt agățate de grindă articole vestimentare și textile. De-a lungul pereților de est și de sud sunt așezate laițe acoperite cu țesături de lână. Lângă ferestră, pe latura de sud, se află masa acoperită cu o față de masă. Pe peretele estic se află trei icoane împodobite cu ștergare și în spatele laițelor, pereții sunt acoperiți cu țesături de lână. La intrare, pe peretele vestic, în
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
așezate laițe acoperite cu țesături de lână. Lângă ferestră, pe latura de sud, se află masa acoperită cu o față de masă. Pe peretele estic se află trei icoane împodobite cu ștergare și în spatele laițelor, pereții sunt acoperiți cu țesături de lână. La intrare, pe peretele vestic, în colțul format între ușă și peretele sudic se află un blidar așezat pe butuci, unde sunt așezate farfurii și străchini cu decorațiuni specifice zonei Dornelor. Crâșma este considerată unul dintre cele mai importante locuri
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
sau piese de vestimentație. În interior se află obiecte casnice: oale și străchini de ceramică, butoiașe, lăcrițe și cofițe din lemn. Întinse pe pereți, sau aflate pe laițe, pe pat sau la icoane sunt așezate țesăturile de interior confecționate din lână și cânepă: păretare, lăicere, cergi, ștergare de perete și năframe de nuntă. Gospodăria tradițională din localitatea Câmpulung Moldovenesc este o gospodărie de crescători de animale din zona înaltă a Bucovinei. Ansamblul include: casă de locuit, grajd cu cămară și poartă
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
din pănură, dimie, postav gros etc., tivită pe margini și bogat ornamentată cu găitane. Persoanele care se ocupau cu fabricarea de sumane se numeau sumănari. Procesul de fabricare a sumanelor era lung și necesita mai multe operațiuni. După tunderea oilor, lâna rezultată de la acestea trece prin mai multe faze de prelucrare: spălat, uscat, scărmănat și dărăcit, în urma cărora se obține lâna pentru tors și canura (fibre sau resturi de fire de lână rămase în dinții pieptenului), aceasta din urmă fiind folosită
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]