8,912 matches
-
o poate ajuta să-și regăsească rădăcinile adânci, înfingându-se într-o mai mare profunzime a vieții, fără de care existența umană este de o uniformitate monotonă și lipsită de semnificație. Primul mijloc de întărire a credinței și rugăciunii este citirea și meditația asupra cuvintelor Sfintei Scripturi. Sf. Isaac Sirul zice: „Citirea dumnezeieștilor Scripturi întărește mintea și mai ales după rugăciune, fiind lumina minții care are această citire drept călăuză pe cărarea cea dreaptă și semănătoare de conținut în contemplarea rugăciunii, făcând mintea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
procedee simple: încerci să te convingi pe tine că trebuie să fii onest, și să procedezi în consecință. Lucrezi, unii ar spune prin programare neurolingvistică, alții prin autosugestie, alții prin exerciții mentale, și în sfârșit, o parte mai mică, prin meditații, lucrezi deci câteva secunde, minute sau cât poți, cu structurile tale cele mai profunde. Și în marketing e de dorit ca cel ce face publicitate unui produs exaltându-i calitățile, să fie el mai întâi convins că nu spune minciuni
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
există forme de cabotinism și impostură. Cineva poate prezenta ca aparținându-i ceea ce aparține altuia. Dar impostura nu este generalizată. Cei mai mulți dintre oameni sunt conștienți că au nevoie să învețe după puteri, la capacitate maximă. De aici nevoia de hulitele meditații. De aici nevoia de profesorul ca antrenor. Ce știe să facă un profesor care e încredințat de vocația lui? Antrenamente. Un profesor poate să activeze mușchii minții. Poate forma și deprinderi. Deci dacă meseria de profesor îmi va fi refuzată
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
părintele Fotis conduce o luptă. Nu aruncă mulțimea în luptă ci propune ca ei, popii să se înfrunte și care popă va câștiga a acelui grup să fie biruința. Nu se aruncă însă în luptă înainte de a face o îndelungă meditație în munți, cu post și rugăciune aspră. Părintele Fotis ia calea ascezei extreme. La această cale ajunge și Mihelis dar altfel, pe o altă traiectorie, la capătul altor evenimente. Kazantzakis lucrează cu o idee pedagogică foarte năstrușnică: efectul placebo. Îi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
corect, adică este adeptul unor reguli care se aplică arbitrar tuturor, sfidând unicitatea persoanei. Regulile acestea par că simplifică, par că igienizează, că te îndepărtează de la gândul morții, că suprimă suferința dar tocmai aceste aspecte devin pentru unii prilej de meditație, de descoperire a altor straturi ontologice. A muri la o vârstă pe care o stabilește statul(cu puțin peste 60 de ani) ca să nu suferi sau ca să nu-i împovărezi pe alții cu suferința ta, este sfâșietor, este fără speranță
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Luceafărul, 25, 26 iulie 1995. 13 Adriana Babeți în dialog cu Andrei Pleșu, in: Orizont, 9, 19 septembrie 1995. 14 Geo Șerban, Amplitudini, Adrian Marino, Z. Ornea și Ovidiu Drimba, in: România liberă, 1559, 11 iunie 1995. 15 Constantin Noica, Meditații introductive asupra lui Heidegger, in: Martin Heidegger, Originea operei de artă, tr. rom. (București, Editura Univers, 1982), p. 7. 16 M. Nițescu, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii. Ed. îngrijită de M. Ciurdaru (București, Humanitas, 1995), p. 396. 17 Stelian Tănase
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Semiostilistica este o stilistică de factură semiotică, raportarea la semiotică făcând din stilistică o disciplină integrativă, unificatoare, generală și poate fi considerată o metodă unificatoare de analiză a textului literar. Ileana Oancea propune o lectură stilistică a poeziei, înțeleasă ca meditație asupra poeticității, vizând o interpretare tipologică, integratoare, care să nu piardă totuși sentimentul unicității experienței estetice, ca experiență profund existențială. Totodată, "infuzia de creativitate" pe care o presupune critica stilistică, "dezvoltând subtextual un sens teoretic despre literatură, face din ea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
era vorba de semnificațiile profunde ale Cosmosului, ci de "cifrul" evenimentelor istorice"29). Problema camuflajului disputată în aceeași măsură de istoricul religiilor și de scriitor, își găsește terenul propice de analiză "pe planul care-i este mai propriu, cel al meditației filosofice"30. Mărturisirile lui Eliade demonstrează viziunea unitară asupra propriei opere care cunoaște, din momentul "descoperirii" Șarpelui, două drumuri: unul care "duce" prin Tratat... și Șamanism la scrierile despre "Căderea în Istorie" și altul "pur "literar"" care trece prin Nunta
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
camuflajului" fundează o întreagă metafizică, și anume: "misterul" condiției umane. În fond, problema camuflajului mă obsedează pentru că nu mă hotărăsc s-o adâncesc, adică s-o prezint sistematic și s-o discut pe planul care îi este propriu, cel al meditației filosofice". (Mircea Eliade, Jurnal) "Irecognoscibilitatea, camuflarea și uitarea (precum și opușii lor, recunoașterea, revelarea și amintirea spirituală sau anamneza) sunt cheile pentru a pătrunde și a te orienta în tumultuoasa lume narativă a nuvelelor lui Eliade". (Matei Călinescu, op. cit., p. 148
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Marinei îl reprezintă străinii și provincialii; din când în când, Leana "se dă la fund", iar Marina semnează "cu fel de fel de nume și pseudonime", refuzând orice consacrare. Titlul nuvelei, cu trimitere la cunoscutul lagăr de exterminare, este o meditație asupra posibilității de cucerire a libertății interioare, revelată prin spectacol al cărui sens curent nu se mai verifică: "corul, dansul, muzica, luminile sunt tot atât de importante pe cât sunt dialogurile. Ce ți se spune, ți se arată, și acest fel de spectacol
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
drama, adică mitologia antică în perspectiva istoriei moderne. Or, trebuie, dimpotrivă, să prelungim și să completăm mitologia antică, prin tot ce omul occidental a învățat în ultima sută de ani. De aceea piesele mele trebuiesc întâi tipărite, adică făcute accesibile meditației fiecărui cititor în parte, și numai după aceea reprezentate (și nu neapărat pe scenele marilor teatre). Mai ales că aceste piese se presupun și se implică una pe alta, așa cum întreaga mitologie greacă este implicată în fiecare din marile tragedii
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
rostul ontologic al metaforei, ca moment complementar al unor stări congenital precare. Metafora nu poate fi deci numai obiectul de cercetare și de analiză al "poeticei" sau "stilisticei", ce figurează în programele școlare; importanța ei se proiectează imensă pe zările meditației. Metafora este a doua emisferă prin care se rotunjește destinul uman, ea este o dimensiune specială a acestui destin..."218. Structura metaforei se definește pe dimensiunea antinomicului. Cel care scoate în evidență acest lucru este Sergiu Al-George. Printr-o atentă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
instanță, interesul de a proteja întregul ecosistem. O versiune biologistă în favoarea unei etici a mediului, în particular a unei etici a ființelor vii, este propusă de Albert Schweitzer 142 în a sa etică a "venerației pentru viață". În opinia sa, meditația filosofică începe de la fapte imediate ale conștiinței, așa cum ar fi voința de a trăi și conștientizarea prezenței celorlalți, fapte de conștiință ale unor ființe care vor să trăiască. Aceasta duce la dorința de plăcere și la frica de durere. Etica
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
1994); Sensul și imaginea. Eseuri de hermeneutică a imaginarului (1997); Prezență și înțelegere. Reflecții asupra fenomenului religios (2000); Creație și interpretare. Studii despre arta cuvântului (2003); Metafizică și credință (2005); Heliade necunoscutul. Ontologie și poetică (2007); Spiritul de finețe. Cincisprezece meditații (2009); Celălalt Hasdeu. Doctrina esoterică (2009); Probleme ale interpretării (2011); Înțelegerea albă. Cinci studii de hermeneutică fenomenologică (2012); Poetica imaginii. O fenomenologie a inaparentului (2015). Traduceri din Gabriel Marcel, Jurnal metafizic (1995) și Teilhard de Chardin, Mediul divin (2007). Dorin
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în care lucrurile dobândesc o adâncime. A parcurge distanța înseamnă a te apropia de ceea ce nu încetează să se îndepărteze, căci chipul de sub chip își păstrează transcendența neștirbită, stă la distanță. Cu adevărat semnificativă este însă străbaterea prin peisajul distanței, meditația ca apropiere nesfârșită. A deveni chiar peisajul este un act fără tranzitivitate; vederea e lipsită de obiect, căci ea nu vede chipul voalat al naturii inaparente; mai mult decât o privire fără țintă, e receptivitate pură, se lasă impregnată de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pp. 317, 54. 20 Ibidem, p. 64. 21 Ochiul sufletesc - diferit de oculus carnis, ochiul trupesc ce trebuie închis - e oculus mentis, ochiul contemplației sau al inimii, "interior față de ochiul trupului și exterior față de ochiul lui Dumnezeu" (Hugues de Saint-Victor, Meditații spirituale, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 63). 22 B. Fundoianu, op. cit., p. 67. 23 Ibidem, pp. 50, 51. Iată o splendidă pândă a revelării sufletului, părtaș la jocul iubirii, în Cântece simple: Vlaici, III: "Ți-e prea frumoasă carnea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
urmare, adaugă teologul victorin, ochiul sufletesc - diferit de oculus carnis, ochiul trupesc ce trebuie închis - e oculus mentis, ochiul contemplației sau al inimii, "interior față de ochiul trupului și exterior față de ochiul lui Dumnezeu" ("Despre cuvântul lui Dumnezeu", IV, 2, în Meditații spirituale, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 63). 4 Invizibilul soare, vol. În dulcele stil clasic, în op. cit., p. 9. 5 Rugăciunea, vol. Măreția frigului (1972), în Nichita Stănescu, op. cit., p. 85. 6 Starea cântecului, vol. Măreția frigului, în op. cit
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
imagine" (Intrarea în clișeu, vol. Poeme vechi, nouă, 1989, VH, p. 345). În împrejurări ca acestea, întâlnite în câteva din poemele din vol. Versuri vechi, nouă (1988), "se face câte un unic/ moment de lumină", în "clipa aceea mereu prezentă" (Meditație dimineața, VH, p. 337), în care trecerea transpare frumos, astfel încât, din gratuitatea jocului de vorbe - adesea un "joc cu amintirea" ( Dând ea acuma realitate amiezii, VH, p. 340) - cititorul "să înțeleagă un adevăr, cu adâncă/ și frumoasă lumină, spre care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
rătăcise drumul. Războinicii retezau neobosiți legăturile acestui spațiu vital cu originile sale trupești, fluidizându-l, iar artizanii aduși de pretutindeni îl canalizau și îndiguiau cu priceperea lor tehnică. "O formă exotică de grădinărit", își zise în sine arhitectul căzut în meditație. Proiectul totalitar mongol nu pornise dintr-o altă necesitate inteligibilă decât setea de realizare a unui vis vindicativ de copil urgisit. Ani buni lumea îi refuzase viitorului han suprem un loc cât de cât locuibil, împingându-l consecvent afară din
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și întrucâtva ascultătoare. Primea ascultare pentru că dădea, și chiar atât de multă încât propria-i tăcere se rupea în sforțarea asta, devenind cavitate rezonantă colectoare de subsonuri hai-hui. Își dădu brusc seama că se cam întrecuse cu gluma într-ale meditației în public și regretă sincer. Băieții erau într-o dispoziție de invidiat, la care el se impermeabilizase fără voie. Un tip încuiat în mijlocul unei adunări joviale stânjenește, iar lui tare-i displăcea să compromită astfel spiritul de echipă ce-l
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
din 1945; inițiază o colectă publică și ridică la loc biserica, pe care o sfințește În 1991, cu hramul Sfânta treime. Chiliile sunt modeste, obștea trăiește În sărăcie, izolată de lume, puțin cercetată. Dar comunitatea din pădure a descoperit virtuțile meditației și duhovniciei, remediu Împotriva descurajării și răului moral, Îmi explică tânăra stareță de astăzi. Balada despre Coroi, de câte ori o aud, se asociază În memoria mea afectivă cu o perioadă extrem de neagră din istoria familiei mele. Psihosociologii numesc acest fenomen „asociație
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
costume sobre, cravate asortate, politețe ceremonioasă. La mijloc, ceilalți. Las cititorul să completeze acest model de analiză, Îl Întâlnim și În mediul politic, În administrația Înaltă, În lumea slujbașilor mărunți. (05.05.2009) Psihosociologul În spațiul public (I) După afacerea „meditației transcendentale”, psihologia a fost expulzată din spațiul universitar, din rețelele de formare, din familia meseriilor onorabile. Era prin 1980. Însuși cuvântul „psihologie” era la un moment dat prohibit. Și această stare de lucruri a durat cam un deceniu. După 1989
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
are și ceva din spiritul locului, din „sufletul nostru” atât de bine Înțeles și definit de Ralea? (21.11.2009) Revoluția atitudinilor Primesc cu regularitate, din partea mai multor corespondenți, diferite montaje incluzând fotografii și muzică, uneori filmulețe, care invită la meditații asupra unor alte lumi posibile: ideale, calde, mai umane, În care oamenii inițiază gesturi de apropiere de ceilalți sau pur și simplu le face plăcere să te invite În locuri și peisaje mirifice. Mănăstiri, castele, muzee, locuri idilice, verdeață și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
că psihologia nu-și oferă certitudinile pe care ți le dau științele exacte, anumite discipline precise sau ocupații foarte aplicate. Dar incertitudinea, ambiguitatea, ca teme de cercetare, Își aleg ele oamenii, nu oferă teren de manifestare spiritelor opace. După episodul „meditației transcedentale” și desființarea Institutului de Psihologie, unde lucra ca cercetător, a ajuns femeie de serviciu la grădinița fabricii „Suveica”. „Atunci am realizat importanța spațiului pentru viața noastră interioară. Nu aveam un loc al meu!” Aici a descoperit altă lume, a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
e simbolizată de trinity College din Dublin, fondat În 1592) sau de cult (Bulgaria se mândrește cu mănăstirea Rila), nimic care să amintească de urmele culturii antice? Cine o fi oferit imagini despre România? Cine le-a selectat? Subiect de meditație: căutați site-ul acestei expoziții de fotografii Identităs europăennes, priviți poza Înfățișând revoluția În direct, comparați cu ce suntem astăzi și Încercați să fiți optimiști. Dați-mi și mie de veste dacă v-a reușit acest experiment. (08.06.2009
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]